Page 3 - Activitatea_1904_08_32

Nrul 32 ACTI V I T A T E A

Atât pnele tocate cât şi nutreţul care venise de prin satele vecine La ora Pomii cari conţin mult uleiu sunt foarte amiralul r
murat, pentru a fi date vitelor în con­ 12l/a serviciul religios a fost termina'. La orele mult as'guraţi contra pericolului trăsnetului, lui Ludovic
6 şi jum. se.ua o ploaie uşoară a căzut în
sumaţie se pregătesc astfel: Intr’un com­ pe fând pomii săraci în uleiu şi bogaţi în pească norii, o
capitală.
partiment, făcut în mărime după nu scrobeau, sunt txpu.şi trăsnetului. Pomii, bastimentul sfeu ,
merul vitelor, iar’ în lipsă de ciment, D esch id ere d e ospătărie. In casele cari conţin mu't uleiu sunt nucii şi fagii; Marchizul de
se poate face de lemn bine imbibat, dini T e d o r D o b o i din Haţeg, în faţă cu pomii cari conţin puţin uliei şi multă scio- din timpul restauraţiu.
se aşterne un strat de tocătură de pae podul de fer, s’a des his »Ho t e l * c a l e nea bealâ sunt sP ju ul, ralcea, plopul paltim il, aşezate în munţi, cari j.
gros ca de 16— 20 c. m., după care şi r e s t a u r a n t sub numirea ■•Hnnyadi*. alunul, liliacul, ulmii, frăgaml, păducelul şi ficeau sfe se spargă norii ş.
vine un strat de nutreţ murat bine fă­ Ospătar: Carol Sdrulleri. frasinul. Dacă punem acuma pomii după gra­ Toate acestea fenomene
râmat, alt strat de pae de grâu şi aşa dul de peiicol căruia sunt expuşi din partea
după cum a constatat-o şi contre ago
se urmează până se .umple comparti­ U g m e n . Azi Joi, 18 August a condus trăsnetului, găs'm următoarea ordine: în 1837, în virtutea faptului că prii. uernile
mentul, potrivin 1 că deasupra de tot la altar dl Eugen P/ocinkiewicz pe d-şoara Mii şutiţi de trăsnet sunt nucul şi fa­ exploz ţiuiţii de iarbă de puşcă, se produce
să vină tocătură de pae, piste care se Maximiliana Bonhauser. Primească tinfer a gul; ceva mai r-xpuşi trăsnetul sunt moliftul emestecarea păturilor de aer superioare, cari
toarnă apă pe toată suprafaţa acestei păreche felicitările noastreI si tisa (taxus), pericol mare oferă, bradul, sunt mai reci, cu cele inferioare cari sunt
mestecături, atât cât tri bue să | ă t undă ear’ cel mai mare, stejarul, salcia, plopul şi
— Dl Dr. Ioan Margiia, advocat în mai calde, din care cauză vaporii de apă din
până jos la ultimul strat de tocătură şi toţi pomii mai sus înşiraţi.
Gsoagiu, s’a fidanţat cu d-şoara Aurelia Ser­ atmosferă (norii), se condensează dând naş­
astfel se lasă timp de 24 ore, în care
bau din Sântohalm. Felicitările noastre) tere ploilor.
timp să dospeşte tot acest amestec, că­
P lo i artificiale. — Originea acestei Acest fenomen, fiind dar’ demostrat
pătând un gust şi aromă toarte deli­
N ecrolog. Din cţiunea institutului «Au­ curioase medod-.- de a face sfe cadă ploi după compiectamente, s’a pus în practică în Ame­
cioasă şi constituind cea mai bună hrană răria», cassâ de economii societate pe acţi­ voir.ţi, nu t de loc americană, cum s’ar crede, rica prin exploziuni de cartuşe de dinamită
pentru vite. uni în Abrud, cu adâncă durere anunţă, că
după zelul cu care se p actică în continetul în baloane captive.
»Pentru a avea în continuitate acţionarul şi fostul cassar al institutului de care ne desparte oceanul Atlantic; este
Alexandru Ciur a paroch gr.-cat. al Abrudu­ Procedeul e foarte simplu. Cartuşul de
acest nutriment, tr buesc 2 comparti­ curat franceză. Cei cari au contribmt la ino-
lui şi viceprotopop onorar, după un morb dinamită dela nacela balonului, e pus în con­
mente, ca unul când se consumă cela­ scurt, în 7 August a. c. a încetat din viaţă vaţiunea şi punerea în practică a ploilor ar- tact cu un fir metalic prin care cu o maşină
lalt să aibă timpul necesar pentru a se în etate de 58 de ani. Abrud, 8 August tificeale au fost aproape toţi Francezi.
de induc ţiune de pe păment, se poate trece
dospi şi a înlocui pe cel consumat. 1904. Fie-i ţferina uşoară şi memora bine­ Această decop< rire a pornit dela obser-
cuvântată I un curent electric ce va da foc dinamitei.
»Cu nutreţul pregătit în felul ară­ vaţiunile militare, cari au vfezut, în mod con­
Atunci se produce detunaţiunea, norii se con­
tat se pot hrăni vitele în ori ce timp — Subscrişii în numele lor, şi al celor­ stant, că zdele ce urmează după exerciţiile densează şi începe sfe plouă.
al anului, ba chiar preferindu-1 — vitele lalţi consângeni si amici cu sufletul sdrobit de tir, cum şi în zilele de rfesboiu, seara sau
de durere anunţă, că preaiubita lor mamă,
— înaintea, păşunilor. dimineaţa următoare se produc ploi. Ast-fel
soră, buniuă, soacră etc., Mai ia Voina născ.
»Cu acest regim alimentar dl Dr. La zar după un morb îndelungat, în 1 Au­
Ioan Cavaler de Flondor, cel mai dis­ gust v., în etate de 56 ani, prevăzută cu
tins crescător de vite din Bucovina, în­ Sf. Taine ale mur bunz.lor, deplânsă de nr-
cons ilab-1-» familie, s’a mutat l.r ei-le et- i ne
cepe îngrăşaţi 1 boilor pentru comerciu.
R£mă.;iţi4e-i pămfente -ti s’au aşez-t s| re re­
»In lipsă de tărâţe de grâu se pausul etern în cimiterul gr. cat. d n Pricas,
poate da vitelor şi numai paele tocate Marţi în 3 August v. a. r. la 2 ore după.
amestecate cu nutreţul murat, tot cu amirz;. Pricas, 2 August v. 1904. 1 1
Nic. Lazir, preot gr.-cat, frate Sima Ca-
folos. IN S T IT U T D E C R E D IT Şl E C O N O M II, S O C IE T A T E PE A C ŢII ÎN O R Ă ŞTIE
rolma, soră. Nicolan Voim, înv. fiiu, Aurelia
»Acl este, cred, locul să ne rea­ Voina, noră. Remus H. Voina, nepot.
mintim că paele şi toată pleava, care, Fie-i ţfetîna uşoaiă şi memoria neuitată!
la noi, adesea ori sunt prada focului, T . T .
după ce s’au învechit de vremuri, pre- Exposiţia de vite de prăsilă a 14-a Avem onoare a vfe recomanda apa noastră minerală apre-
gâtindu-se raţional pentru hrana vitelor, Expos'ţia de vite de prăs lă anuală a «Reu­ ţiată şi cualificată de cel mai chemat organ al ţerii noastre.
îşi câştigă o deosebită valoare, referin- niune! române de agricultură din comitatul
du-se cu mai mult sold la echilibrarea Sbiiu», precum ; flărn, în anul aresta se va ANALISA CHEMICA
bilanţului solului arabil prin contribuirea ţinea în fruntaşa comună R fi hă u, dm părţile
A APEI ACRE „ISVORUL-DACIA“ DIN ŞOIMUŞUL-MUREŞULUI, LÂNGĂ DEVA.
lor la nutrementul vitelor cari îşi îndo- Sebeşului-săsesc. Biroul Reuniunei s'a adresat
esc puterea de muncă, înmu!ţindu-se de cu vreme fruntaşilor din partea locului în 1000 grame apă
şi gunoiul prin care trebue să redăm pentru constituirea comitetului aranjator local,
Calcium hydrocarbonat................................................................... 1.0542
forţele pământului, ce i-le-am ridicat prin pentru designa-ea comunelor, ce sfe se ad­ Magnesium hydrocarbonat.............................................................. 0.3497
recolta cerealelor. mită cu vitele la exposiţie etc. Exposiţia Calcium su lfa t...................................................................................... 0 2316
«Timpul reclamă fără nici o întâr­ după toată prob.ilitatei se va ţinea în una Natrium h yd rocarbon at...................................................................0.1705
ziere să punem în practică acest lucru«. din lunile de toamnă. Premii se vor împărţi Ferum hydrocarbonat........................................................................ 0.0390
Kalium chlorid...................................................................................... 0.0520
(Storojinetz — Bucovina) Oh. Manolescu. în valoare de 200 cor. Mangan h yd rocarb on at...................................................................00154
Kalium h y d ro ca rb o n at................................................................... 0.0094
L ip să de fe m e i. In America au tot Lithium hyd rocarb on at...................................................................0.0019
NOUTĂŢI emigrat bărbaţi, aşa că a ajuns ţara cea mai Silicium d i o x i d .................................................................................. 0.0096

bogată în toate, dar’ săracă de femei. O sta­ Suma substanţelor s o lid e .............................................................. 1.9333 grame apă
tistică a Statelor-Unite spune că în unele Acid carbonic liber............................................................................ 2.3953 » >
locuri numferul femeilor şi fetelor e abia de Volumul acidului carbonic l i b e r ................................................1214‘6 c. c.
D ep u ta ţi p e n tru universitatea,
a treia parte din populaţ:une._ In Cal fornia
sâscaseă au fost aleşi: în cercul Rornosulu Precum dovedeşte analisa, „ lsv o ru l-D a cia “ din Şoimuşul-Murfeşan (apă
dl Dr. A u r e l VI a d, ear1 în Orâştie, di sunt 230.504 bărbaţi gata de însurat şi caută acră de Pauliş) e a se numfera în grupa acelor ape acre pămfentoase, cari conţin fer.
S i mo n F e r e n c z , dir. colegiului reformat, o soţie în cele 88.745 de fete. In Idaco pe După caracterul seu chemic, format din cantitatea şi proporţia părţilor sale constitu­
neavfend nici unul nici altul contra candidat. lângă 3546 de fete sfe învârtesc 23.421 de tive, isvorul acesta face parte din grupa apelor mai renumite. Are un prea plă­
băeţi. La balurile ce să dau în Montano,
cut gust şi fiindcă conţine deosebit inult acid carbonic — în privinţa căruia , ,îs -
C onservator. Dl profesor de musicS, fiecare fată are trei cavaleri, de aici resultă v o ru l-D a cia (t ocupă un loc între apele acre mai de frunte — prin limpezimea sa e o
dela coltgiu uf. Kurthy Sândor, a pus l-t că numferul bărbaţilor este întreit. In Ore- excelentă apă de beut. Pentru locuitorii părţilor lipsite de darul unei ape sănătoase: apa
cale, pe spesele s.de proprii, infi nţarea unui gou bâeţ'.i sunt de patru-ori mulţi ca fetele, ,lsv o ru lu i-D a cia (i e de nepreţuit. Din composiţia potrivită a apei sfe poate deduce,
Conservator privat (scoală de rnusică). Loca­ ear’ în Washington de cinci-oti. că şi pentru praxa medicală „Isv o rul-D a cia *1 va fi un factor important.
litatea este dija aranjată după toate recerin-
Conform actului alăturat, apa trimisă spre analisare s’a scos şi sigilat în faţa
ţeleîn str. Berăriei, în faţă cu instit. „Dacia1! liîs cu o ri ce p re ţ. E vorba de
antistiei comunale.
A angajat artişti specialişti în arta musicală foile şovinişt . Nu ştii ce sfe faci: sfe rîzi de
B u d a p e s t a , la 3 Martie 1903.
cari sub conducerea d-sale îşi vor începe ele sau sfe le compătimeşti: In nr-ul 81 am
prelegerile cu 1 Septemvrie. adus după «G.iz. Trans.» înformaţiunea, că 9i)r. Jfcitiko Viftnos m. p.,
3 tineri români sunt pe o corabie iaponiză:
P ă d u re în fo c. încă Marţi, la 16 1 Geoige Fănuţă, A1. Bacheru şi George Do- (L . S.) profesor de chemie fa şcoafa reafă superioară de sfaf a cercului
II-lea din fB.-fPesla, membru af academiei maghiare de ştiinţe.
c. s’a aprins pădurea oraşului «Vale* şi pe nici. Foile şoviniste cetind ştirea aceasta, au
lângă tot ajutorul dat de miliţie şi locuitori falsificat-o şi au dat-o ca noutate sensaţio- Institutul nostru a îngrijit, ca aceasta apă distinsă şi răcoritoare, care beută
ai oraşului, până aseară 17 1. c. nu a putut fi nală cetitorilor lor mai naivi. Au maghiarisat c u r a t ă , cu vin ori s i r up este tot asemenea de excelentă sfe fie pusă la disposiţia
focul localisat. Paguba este însemnată, întru­ numele celor 3 tineri români: în loc de Al. onoratului public şi anume cu un preţ foarte ieftin:
cât a nimeit tăetura cea mai frumoasă a Becheru au scris Bekeru Sândor, în loc de
a) 1 ladă cu 25 sticle de 1 ltr. franco gara Deva Cor. 6'25
oraşului şi duplă, că a ars şi iarba, ce prin­ George Donici au scris Domics Gybigy şi în
bj 1 „ „ 50 ,, ,, 1 „ ,, „ „ ,, 14 50
dea pe aceste vremi foarte bine vitelor lip­ loc de George Fănuţă au scris Tankd (!)
cl 1 ladă cu 25 sticle de 1 /3 ltr. franco gara Deva Cor. 5'50
site de nutremfent. Ggorgy. Ear’ ca titlu sensaţicnal au scris:
dj 1 „ ,, 50 „ ,, r, a „ „ „ „ I, 13
«Băeţi maghiari în serviciu iaponez de rfes-
Procesiune de ploaie In Bucureşti.
In 2 August a avut loc în capitala Româ­ boiu*. Aşa fac foile şoviniste, cari îmbată pe la retrimiterea ambalagiului (ladă, sticlă şi tioc franco gara Deva) se restitue
niei o mare procesiune religioasă pentru cetitori cu apă rece. Se nu te miri, că mâne ad: <i) Cor. 4’50 ad : 0. Cor. 4 —
ploaie. Moaştele sf. Dumitru împreună cu poimâne scriu, că Kuroki, Oku, Nodzu, Togo „ 11 — ‘f) „ 10-
icoan.le conduse de P. S. Sa Arclrereul sunt maghiari neaoşi din vieaţa lui Arpad *)
Sofrome Vulpescu Craiovcanul încunjurat de sau Tuhutum. E greu sfe ţi stăpâneşti rîsul, C o m a n d e le , plăţile şi re cla m e le se fa c la a d re s a jo s scrisă .
o mulţime de preoţi dela bisericile din capi­ când ceteşti astfel de bazaconii.
tală, au plecat dela Metropolie, au străbătut Ca intreprindere folositoare, apelăm la binevoitorul D-voastră spri­
plaiul Brâncovenesc, str. Carol şi calea Moşilor jin, rugdndu-vă a ne onora cu comande cât de multe.
până in câmpul Moşilor, und ■ s’a oficiat C are p o m i su n t m a i e x p u şi tră s­
De va , Martie 1904. „S)acia“
serviciul religios. Toate magazinele din capi­ n etu lu i? Este cunoscut, că pericolul trăs­
tală au fost închise până la ora 1 d. a. Pro­ netului este cu mult mai mare pentru stejari, intreprindere de apă minerală în 2)eva.
cesiunea a fost urmată până în câmpul Mo­ de cât pentru fagi. Experienţele şi cercetările
şilor de foarte multă lume, care să adunase
de dimineaţă la Metropolie, ear’ acolo era făt ute până acuma au dat următoarele resul-
aşteptată de o mulţime imensă de lume, tate: