Page 2 - Activitatea_1904_08_32
P. 2

Pag.  2.                                                                A C T I V I T A T E A                                                               Nrul  32


              şi  chiar  se  îngraşe;  astfel  obţinem  un   serbare  şi  mai  ales  despre  sârbarea  co­ Prospet  şi  Invitare  la  Abonament  în  toată  ţara,  de  îngrozitoarea  secetă,
                                                        memorativă  din  3/16  Iulie  dela  Putna.                                            ce  ne  anunţă  iarăşi  criza  din  1899.
             câştig  evident  în  economie.    Ear’  în
                                                             Aceste  colecţiuni  se  vor  dona  mă-     Cărţile „Auro?ei'1  vor  istorisi  în  o   «Pentru  a  ne  pune  la  adăpost,
              anul  acesta  aşa  de  rău  e  indispensa­
                                                        nâstirei  Putua  spre  a  fi  păstrate  în  limbă  uşoară  despre  întâmplările  şi-  în  asemenea  triste  cazuri  cu  hrana  vi­
              bil  se  introducem  pretutindenea  măşina  j   archiva  acestei  mănăstiri  în  amintirea   bărbaţii  mari  din  Ircculul  neamului  telor,  căci  vitele  sunt,  în  prima  linie,
              de  tăiat.                                memorabilei  sârbări.                      nostru  românesc.                          obectivul  unei  explotaţiurii  raţionale,  fie
                   In  nutreţul  tăiat  trebue  se  între    Un  dar  frumos  ar  fi  acesta,  închi­   Nu  aveam  până  acum  asemenea  mare  fie  mică,  ele  dând  valoarea  pă­
              tot  ce  rămâne  neconsumat  în  esle  şi  nat  mănăstirei  unde  zac osemintele  ma­ scrieri,  pe  cari  sâ  le  poată  ceti  cu plă­ mântului,  trebue  să  luăm  măsuri  seri­
              ce  a  căzut  lângă  ele,  pâşii  de  cucuruz,   relui  Voevod.                      cere  şi  folos  toată  obştea,  bătrânii  şi  oase  şi  totdeauna  de  prevedere,  cu  un
              paele  şi  mai  ales  cele  de  oves  şi  de   Spre  a 1  putea  face  însâ  toţi  cei  tinerii,  învăţaţii  şi  ştiutorii  de  carte  an  înainte,  pregătindu-le  şi asigurându  le
                                                        chemaţi  ar  trebui  se  dea  concursul  lor. mai puţină.  Şi pentru  acea  ne aşteptăm,   hrana  în  modul  următor.
              orz,  vrăjii  de  fasole,  paele  rămase  din
                                                              Rugăm  deci  pe  onor.  p.  t.  domni   că  toţi  bunii,  români  doritori  de  a  cu­  »Se  sapă  o  groapă  în  lungime
              treeratul  trifoiului  ş.  a.
                                                        autori  şi  editori,  onor.  redacţiuni  ale   noaşte  istoria  naţiunei  lor  vor  grăbi  după  cantitatea  de  nutreţ  ce  are  să  fie
                   Acest   nutreţ  tăiat   vitele  nu-’l                                           cu  bucurie  a  să  abona  la  Cărţile  „Au­ adusă  în  ea,  dându-i  la  fund  o  lărgime
                                                        tuturor  ziarelor  şi  revistelor,  comitetele
              mănâncă  bucuros,  dacă  li-se  dă  fără  a   organisătoare  de  serbări  etc.,  sâ  bine-   rorei".                            de  1  m.  50,  la  nivelul  (de-asupra)  de  2
              fi  anume  pregătit  prin  fermentaţiune  voiască  a  da  concursul  domniilor  sale,           C ărţile  „A u rorei'"          m.  şi  o  adâncime  de  1  m.  50.  c.  m.
              sau  dospire  care  se  face  în  modul  oferind  pentru  scopul  amintit  respec­     să vor scoate  în  doue  serii,  cuprinzând:  Aci  se  aduce  trifoiul  sau  lucerna  ce  au
              următor:                                  tivele  opuri,  scrieri,  reviste,  numere  de             Seria  I.                  fost  lăsate  după  coasă  5 — 6  ore  la  soare
                                                        ziare  etc.  în  câte  2  exemplare,  pe  cari                                        spre  a  se  păli,  se  aşterne  în  fundul
                   Nutreţul  tăiat  se  aşează  în  puţine                                              I.  Impâratul  Traian,  urzitorul  nea­
                                                         le  vor  trimite  la  adresa   subsenată                                             groapei  un  strat  subţire  de  pae;  peste
              (căzi)  mari  (mărimea  lor  depinde  dela                                           mului  românesc.  2.  Retragerea  legiuni­ pae  începe  a  se  întinte  trifoiul  sau  lu­
                                                        adecă:
              numătul  vitelor  de  nutrit)  astfel  că  pe                                        lor  şi  invaziunile  barbare.  3.  Descăle­ cerna,  trebuind  bine  îndesate  după  fie
                                                           Redacţiunea  ziarului
              fund  să  vină  un  strat  de  astfel  de                                            carea  lui  Negru-Vodă.  4.  Impârăţia  ro-  care  strat  şi  spre  a  asigura  această
                                                                * D E Ş T E P T A  REA*            mâno-bulgară.  5  Ştefan  cel  Mare.  6.  îndesare,  este  nimerit:  a  trece  cu  o  pă-
              nutreţ  în  grosime  de  circa  10  centi­
              metri  (cam  de  o  palmă),  peste  acest                             Ccrnăuţ.       Horia,  Cloşca  şi  Crişan.  7.  Tudor  Vladi-  reche  de  boi  de  2 —-3  ori  după  fiecare
                                                                                    (Bucovina)     mirescu.  8.  Răpirea  Basarabiei.  9.  Uni­ strar.  Intre  straturile  de  trifoi  sau  lu­
              strat  se  preseră  de  tot  puţină  tocătură
                                                                                                   rea  bisericească  în  Transilvania.  10.  carnă,  ca  să  folosim  cu  deosebire  pleava,
              de  napi  de  nutreţ  sau  de  napi  de  mi-                                         Unirea  principatelor.  11.  Procesul  Me­ care,  pe  lângă  nutreţul  verde,  capătă
                                                               Cărţile  „Aurorei“
              reşte,  ori  de  cartofi,  etc.  După  aceea                                         morandului.  Lupta  prin  pasivitate  par­ un  gust  acrişor,  un  miros  plăcut  şi  să
              se  preseră  puţine  tărîţe.  Urmează  apoi       Director:  Liman  Bol caş.         lamentară.  12  Carol  I.                  imbibă  de  must.  Astfel  întocmit  strat
              ear’  un  strat  de  nutreţ  tăiat  (pae  etc.)  Editura  tipografiei  „Aurora 11  A.  Todoran  în   Scria  II.                 după  strat  se  urmează  până  la  supra­

              şi  peste  el  napi  tăiaţi  şi  puţine  tărîţe,      Gherla  (Szamosdjvâr)                                                     faţa  gro :pei,  unde  se  mai  lasă  un  loc
                                                                                                        1.  Resboaiele  cu  Dacii  şi  colonni-  gol  cam  de  30  c.  m.  Peste  ultimul  strat
              cnotinuându-se  astfel  până  s’a  umplut
                                                                                                   zarea.  2.  Venirea  Ungurilor.  3..  Descă  care  trebue  potrivit  să  fie  de  pleavă,
              vasul.  In  fine  nutreţul  se  îndeasă  cu                                          lurările  în  Moldova.  4.  Râsboaiele  Ro­ se  începe  a  aşterne  pământ  care  earâşi
                                                                      A P E L
              un  pisâlug  anume  de  lemn,  şi  apoi  se                                          mânilor. 5.  Mihai  Viteazul.  6.  Ioan  Huni-  se  bate  şi  sâ  joacă  puternic  până  se
              toarnă  cu  o  cană  de  udat  2— 3  ferii                                           ade  ieroul  creştinătăţii.  7.  Avram  Iancu.  acoperă  groapa  de tot.  După  un  an  de
                                                              Adese ori  gândul  nostru se  întoarce
              de  apă  ferbinte  —   după  mărimea  va­                                            8.  Răpirea  Bucovinei.  9.  Deşteptarea  zile  nutreţul  îşi  schimbă  compoziţia  sa,
                                                        înapoi  spre  veacurile  asfinţite,  căutând   naţională  în  Transilvania  şi  luptele  din  transformându  se  într’un  aliment  destul
              sului  —   şi  pe  urmă  vasul  se  acopere   cu  sete  mărirea  lor,  ori  minunata  trăi­  1848.  10.  Râsboiul  prentru  neatârnare.  de  plăcut  vitelor,  de  o  coloare  gălbue,
              cu  un  straiu.                            nicie  a  neamului  nostru,  care  cu  toate   11.  Soartea  Românilo  din  ţârile  înde­ dând  aceleaşi  calităţi  şi  plevei  cu  care
                   După  trei  zile  acest  nutreţ  bun  neputinţele  noastre  ne-a scos învingători   părtate.  12.  Cartea  Mărirei  Neamului  este  amestecat.  Acest  nutreţ  murat  (en-
              este  pregătit îndeajuns, vitele îl  mănâncă   peste  urgiile  vremilor.  Atunci  decschi-   românesc  a  celei  din  trecut  şi  a  celei  silat)  este  mult  mai  bun  în  anul  al  II-
                                                         dem  cu  evlavie  şi  cetim  cărţile  trecu­
              cu  cea  mai  mare  plăcere  până  la  ulti­                                         viitoare.                                  lea  şi  să  poate  păstra  cu  aceleaşi  cali­
                                                         tului,  scoţând  din  ele  nădejdi  mândre
              mul  fir.   Chiar  şi  porcii,  ce  se  ţin   pentru  viitor  şi  tărie  în  greul  zilelor   In  fiecare  lună,  la  început,  va  ieşi   tăţi  şi  al  III lea  an,  schimbădu-şi  numai
              peste  iarnă  consumă  foarte  bucuros     de  faţă.                                 o  broşură  de  160— 200  pagini  8°  mic,   coloarea  din  gălbue  într’un  cafeniu  în­
                                                                                                                                              chis.
              acest  nutreţ.                                  Adecă  le  ceteşte  cine  le  are  şi   Broşura  I.  va  ieşi  la  începutul  lunei
                                                                                                   Octomvrie  a,  c.                               „Tot  astfel  se  pregăteşte  mai  bine
                   îndată  ce  se  începe  nutrirea  din  cine  le  înţelege...
                                                                                                        Dacă  sâ  va  abona  un  numâr  în-   şi  porumbul  de  nutreţ  murat;  însă  mai
              un  vas,  se  umple  în  modul  arătat  cela­   Căci  au  scris  Xenopol  şi  Bariţiu                                          înainte  de  a-1  îngropa  trebue  lăsat  pe
                                                                                                   destulitor  de  exemplare,  cărţile  vor  fi
              lalt  vas,  ca  astfel  de  nutreţ  să  nu  se   în  cărţi  mari,  unul  istoria  din  toate   ilustrate.                      câmp  sâ  se  usuce  pe  jumătate  şi  apoi
                                                        tâmpurile  a  neamului  nostru  întreg,  ear’                                        tăiat  cu  tocătoarea  de  pae  în  lungime
              gate.                                                                                     In  vânzare  cu  numârul  preţul  unei
                                                         altul  istoria  pe  200  ani  a  Transilvaniei,                                     de  5  c.  m.  căci  numai  astfel  vom  fi
                   Fân  sau  otavă  sâ  se  dee  în  por­                                          broşuri  va  fi:  /  coroană  20  bani.
                                                        şi  au  mai  scris  şi  alţii.  Dar’  nici  întoc­                                   siguri  de  reuşita  lui  deplină,  prin  buna
              ţiuni  mici  numai  înainte  de  adăpât.   mirea  acelor  cărţi  cu toate  amănuntele,    Până  la  31  August  st.  n.  a  c.  ti­  şi  uniforma  îndesare.
                   Cailor  se  li-se  dee  ovâsul  ameste­ cari  nu  se  pot  ţinea  în  minte,  nici  scri­  pografia  editoare  primeşte  abonamente   «Prin  acest  mijloc  putem  folosi  ori
              cat  în  nutreţul  tocat  (tăiat).        sul  lor  nu  este  pe  înţelesul  tuturor,  şi   cu  preţul  de  12  coroane  60  bani,  pen­  ce  iarbă,  otavă  etc.,  cari,  din  causă  de
                                                                                                   tru  12  numeri,  ori  în  douâ  rate  â  6
                   La  început  sâ  se  dee  din  nutreţul   lumina  aprinsă  de  acele  luminează  nu­                                       timp,  din  diferite  împrejurări,  etc..  nu
                                                         mai  celor mai  învâţaţi  ai  neamului nostru   corane  40  bani.  Şi  în  cazul  din  urmă   s’ar  putea  usca  şi  am  fi  hasardaţi  să  o
              numit  de  trei  ori  la  zi,  fiecărei  vite  nu­                                   însâ  abonamentul  e  obligator  pentru  o
                                                         şi  acelor,  pe  cari  îndeletnicirile  de  toate                                    perdem.  De  asemenea,  prin  acest  mij­
              mai  câte  o  Jitrâ:  mai  târziu,  după ce   zilele  nu  îi  opresc  de  a  se  adânci  timp   întreagă  serie  de  12  numeri.  loc,  putem  să  asigurăm  trifoiul  şi  lu­
              sau  obicinuit  cu  el,  câte  2,  3,  4  litre   mai  lung  în  cetirea  şi  pătrunderea  căi­  Numele  (la  cerere  expresă  numai   cerna,  când  d'n  causa  ploilor  nu  s’ar
              şi  se  poate  ridica  până  la  60  litre  ţilor  trecutului.                       iniţialele  ori  pseudonimele)  tuturor  abo­  putea  usca  în  câmp  şi  la  capră,  sau
                                                                                                   naţilor,  cu  al  căror  concurs  se  vor
              pe  zi.                                        Ear’  acum ţinta  noasrtă aceasta este,                                         sub  şoproane  ar  fi  greu de  uscat.  Pleava,
                   Cine  nutreşte  vitele  astfel,  cruţă  ca  în  câte-va  cărţi  sâ  arătăm  figurile   scoate  Căţile  „Aurorei",  împreună  cu   care  la  noi  mai  totdeauna  este  lăsată
                                                                                                   sumele  plătite,  se  vor  însâmna  într’un   în  descompunere,  sau  arsă,  aci  îşi  ca­
              mult  fân  (în  acest  an  trebue  neapărat   şi  faptele  mari  ale  neamului  nostru  tu­  catalog,  care  se  va  tipări  pe  paginile
              sâ  cruţăm)  neavând  de  unde  cumpăra,   turor  spre  plâcece  şi  înţeles.  Gândul   din  urmă  ale  broşurei  nr.  12.      pătă  valoarea  ei  maximă.
                                                         cel  dintâi,  care  ne  va  îndrepta  la  scri­                                           «Spre  a  feri  groapa  de  apă,  tot­
              vitele  nu  vor  slăbi,  ci  se  vor  îngrăşa                                           Gherla,  Iulie  1904.
                                                        erea  cărţilor,  pe  care  le  vom  numi                                              deauna  locul  trebue  ales  acolo,  unde
              şi  vacile  nu  vor  împuţina  laptele.                                                   Tipografia  „Aurora"  A.  Todoran. în  timpurile  cele  mai  ploiasă  ştim  că
                                                         Cărţile  »Aurorei«,  va  fi,  ca  aceste  sâ
                   Acest  mod  de  nutrire,  se  înţelege,   fie  spre  învâţătură  şi  însufleţire  popo­                                    nu  bălteşte  apa.
              costă  mult,  foarte  mult  —  nu  bani  —  rului,  care  este  talpa  ţârii  şi  tineretului                                        «Nutreţul  murat  nu  trebue  dat  la
              ci  lucru.  Lipsa  însâ  ne  va  împintena  care  e  speranţa  naţiunei.  Dar’  de  multe  Hrănirea  raţională  a  vitelor.     vite  nicio-dată  în  stare  brută,  mai  cu
              şi  trebue  sâ  ne  împintene  la  lucru  mai   ori  fruntaşii  neamului:  preoţii,  advocaţii,                                osebire  cel  de  trifoiu  şi  lucernă,  vitelor
                                                         dascălii,  medicii  şi  toţi  ceialalţi  oameni                                     în  gestaţie  (cu  viţel  în  pântece)  care
              mult;  iarna  şi  aşa  nu  ne  prea  îmbul­                                               Dl  Gh.  Manolescu,  autorul  acestui
                                                        cu  care  vor  afla  în  Cărţile  »Aurorei«                                           le  provoacă avorturi,  fiind prea  acru,  ci
              zesc  alte  lucruri.                      cu  mai  puţină  căutare  ce  vor  dori  sâ   articol,  face  practică  de  agricultura  în   totdeauna  mestecat  cu  pae  tocate.
                                              »R.  E.«                                             Bucovină,  pe  domeniile,  Dlui  Dr.  Ion       «Paele  de  grâu  şi  orz,  precum  şi
                                                         ştie  din  trecut  şi  astfel  nădăjduim  sâ
                                                                                                   Cavaler  de  Flondor.  D şa  arată  cum
                                                        fim  de  folos  cu  cărţile  noastre  întregu­                                       cocenii  (strujenii)  uscaţi  de  porumb,  se
                                                                                                   se  hrănesc  vitele  şi  cum  se  prepară   toacă  prin  maşini  speciale,  cari  sâ  gă­
              In amintirea sgrbării dela Putna.          lui  neam.                                hrana  lor  pe  acest  domeniu.  Inbunâtă-   sesc  la  toate  magasinele  de  istrumente
                                                              Despre  însămnătatea  unei  aseme­ ţirea  vitelor  ne  dă  mult  de  gândit  în   şi  maşiui  agricole,  din  ţara  noastră,  în­
                                                         nea  întreprinderi  nu  mai  voim  sâ  facem  România.  Seceta  pe  care  o  străbatem
                             A P E L                     vorbă  multă,  presupunând  că  acea  în-  sâ  ne  îndemne  la  lucru:  sâ  adoptăm   vârtite  de  mână  şi  de  vapoarele  dela
                                                                                                                                              morile  de  abur.  Nici-o dată  nu  trebuesc
              cătrâ  onoraţii  p.  t.  domni  autori  şi   sămnătate  va  fi  de  toţi  simţită.   în  hrana  vitelor  topinamburii,  recoman­  tocate  mai  scurte  de  2  c.  m,  căci  mai
              editori,  onoratele  redacţiuni  ale  diferite­  Şi  când  apelăm  la toţi  românii  de   daţi  şi  introduşi  de  d-1  Dim.  Hagi  Theo-   mici,  ar  fi  înghiţite  de  vite  cu  lăcomie,
                                                                                                   doracky,  membru  în  comitetul  Societă-
              lor  ziare  şi  reviste,  comitete  organisă-  bine,  ca  sâ  ne  sprijinc-ască,  şi  la  toţi                                 neamestecate  cu  salivă,  producându  le
                     toare  de  serbare  etc  etc.       luminătorii  şi  povăţuitorii  neamului,  ca   ţei  centrale  agricole,  cartofi,  sfeclele   astfel  colici.
                   Redacţiunea  ziarului  nostru  «Deş­  sâ  ne  ajute  cu  cuvântul,  cu  fapta  şi  cu   furajere,  porumbul  de  nutreţ,  secara  şi   «Nu  se  pot  toca  bine  paele,  când
              teptarea»  a  fost  din  multe  părţi  rugată   pilda  lor  înaintemergâtoare;  credem,  că   alte  plante.  Fără  hrană  îndestulătoare,   sunt  ude,  înfundându-se  maşina  de  to­
              ca  se  iniţieze  o  colecţiune  a  tuturor   pe  cei  mai  aleşi  şi  mai  luminaţi  îi  vom   îmbunătăţirea  rasei  vitelor  nu  poate  fi   cat,  stricându-se  şi  cuţitele;  deci  tot­
              opurilor  şi  scrieririlor  publicate  cu  oca-   avea  în  ajutor.                  de  loc  concepută.                       deauna  paele  trebuesc  bine  conservate
              siunea  sârbării  comemorative  a  cente-    Cu Dumnezeu  şi  cu  aceştia  înainte!       Iată  ce scrie  din  Bucovina,  d-1  Gh.   şi  uscate,  ear’  într’un  caz  când  am  fi
              narulut  al  patrălea  al  morţii  Voevodu-                                          Manolescu:                                nevoiţi  ca  să  tocăm  şi  oare  care  can­
              lui  Ştefan-cel-Mare,  apoi  şi  o  colecţiune   Sân-Georgiul-Român,  Iulie  n.  1904.    „O  pildă  vie  săpată  cu  adâncă  titate  de  pae  mai  jilave,  trebue  să  le
              a  acelor  numeri  din  diferite  ziare  şi                     Lucian  Boleaş.      durere  în  inima  tuturor  agricoltorilor  dăm  întâiu  pe  ele  în  consumaţie,  căci
              reviste  în  cari  sunt  publicate  scrieri                                          mari  şi  mici,  este  anul  acesta,  cu  lipsa  lăsate  mai  mult  se  mucegăesc  şi  prici-
              ocasionale,  dări  de  seamă  despre această                                         hranei vitelor,  păşunele fiind  compromise nuesc  vitelor  boalc.
   1   2   3   4