Page 1 - Activitatea_1904_08_33
P. 1
Anul IV. Or ă st ie, 25 August n. 1904. Nr. 33
INSERŢ1UNI: ABONAMENT:
Pe an 6 cor. pe 1/g an 3 cor.
se plătesc cu preţuri foarte-
reduse.
Pentru plugari—ţărani pe. an
4 coroane.
Manuscriptele surit a .ec adresa
redacţiei şi acelea nu se îna
P entru R om ânia şi stră in ă ta te :
poiază. Pe an 16 franci.
Epis<ole nefrancatu nu se primesc. Un număr costă 12 bani
EDITOR, PROPRIETAR ŞI ŞEF-REDACTOR: REDACTOR RESPONSABIL r
A p a r e în f i e c a r e Joi.
D r. A u r e l M un tean L a u r i a n B e r c i a n
Promovătorii Thaliei Române la Brad. Convocare. Mijloacele
de a prevedea timpul.
In sensul §§-lor 23 şi 26 din statute
membrii »Asociaţiunii pentru literatura ro
«Agricutorul, grădinarul, vierul, au
Duminecă şi Luni «Societatea pen a zis odinioară înţeleptul Socrates. A- mână şi cultura poporului român» se
adesea necesitate de a cunoaşte timpul
tru înfiinţarea urtui teatru român« îşi ceasta i-a servit şi dlui I o s i f V u l c a n convoacă în a doaua sau a treia zi, pentru a şti
ţine adunarea generală anuală în opi- drept busolă în acţiunea sa, ce de atâ Adunare generală ordinară cum să-şi deriveze lucrările lor.
dul Brad, care singur a fost locul de ţia ani desvoaltă pe lângă ţinta ce-’şi «Instrumentele meteologice pot a-
la Timişoara pe zilele 21 şi 22 Septemvrie
scenă teatrală a unei drame sfăşiitoare, propusese. Se va fi convins de atâtea- st. n. 1904. reta, aproape cu precisiune starea ac
a căruia actori plătiră cu viaţa rolul ori, că rădăcinile muncii sunt amare, Programul adunării este: tuală a timpului, însă nu pot să prevadă
lor, parte în capetul din jos al Devei ear’ urmaşii sei se vor convinge, că cu şi ce are să se întemple peste două
Ş e d i n ţ a I. sau trei zile.
şi căpeteniile în Alba-Itilia. atât mai dulci vor fi fructele ei.
Meicmi, la 2/ Sept. 1904, la orele 11 a. m. «Intr’un climat atât de variabil ca
Fraţii noştri din părţile istoricului Tot de dorul acesta sunt cuprinşi O r d i n e a de zi: al nostru, prevederea timpului e ceva
Zarand vor avea pribj a auzi din ros şi sfetnicii, ce sunt daţi de ajutor iubi 1. Deschiderea adunării generale. greu şi reunesc diferitele cunoştinţi locale
tul viu a academicianului-preşedinte, cu lantelui preşedinte. Iei toţi poartă în 2. înscrierea delegaţilor presenţi. sau observaţiuni generale, pe care voi
vintele înălţătoare despre scopul acestfi inima lor focul iubirii de neam şi con- 3. Raportul general al comitetului central. căuta a le schiţa cât mai pe scurt.
4. Alegerea comisiunilor:
instituţiuni, pe cari numai el le ştie lucrâ din puteri încordate, ca scopul Prevederea timpului cu ajîitorul
a) pentru examinarea raportului general; instrumentelor. Dintre care cel mai prin
spune cu atâta căldură, pătrundere a- se fie ajuns mai curend de cât s’ar
bj pentru censurarea închierii conturi cipal e Barometru. Barometrul se com
dâncâ şi iubire de neam. aştepta. Aşa ne şi place a vedea luce lor anului 1903 şi a proectului de budget pune dintr’un tub de sticlă ce conţine
Convingerea nestrămutată eară va ferii Thaliei Române în jur de farul pentru anul 1905; mercur şi un strat de aer. El indică
fi vestită cu glas tremurător, îns6 plin luminător, ca împreună să reverse lu c) pentru înscrierea membrilor. precisiunea acestei coloane de aer asupra
de duioşie, ce te mişcă şi captivează mina binefăcătore asupra s< menilor lor. 5. Presentarea propunerilor eventuale. mercurului şi variaţiunile acestei presiuni,
La orele 5 după am iaz şedinţa festivă sunt strâns legate de diverse alte feno
pentru Thalia Română, a căreia stin Şi acum după ce cunoaştem rîvna,
a secţiunilor ştiinţifice-literare. ' mene atmosferice. Alte barometre se
dard el l’a arborat şi-’l duce falnic din ce fiecare zarandean o poartă în sufle
Ş e d i n ţ a II. basează pe proprietatea ce au firele de
resârit de soare cătră apus şi dela tul seu pentru tot ce este bun, fo
J o i, la 22 Sept. st n. 1904., la orile 10 a. m. păr de a să lungi sau micşora, când
miză-zi cătră miază-noapte, pe tot locul lositor şi înălţător, suntem convinşi, că atmosfera devine umedă sau uscată.
O r d i n e a de zi:
unde suflarea românească este dornică mic cu mare, cărturar şi ţăran, se vor 1. Raportul comisiunilor, De ordinar barometrul se urcă mai
de înaintare pe terenul cultural. grupa în jurul conducătorului natural 2. Alegerea comitetului central şi a func mult sau mai puţin dimineaţa, între oa
Ilustrul bărbat poartă în peptul şi a cârmaciului dibaciu, a Prea Ono ţionarilor Asociaţiunii. rele 9 — 10, şi dppă ameazi între 2 —4
seu convingerea, că între toate soiurile ratului Protopn sbiter Vasile Dâmian 3. Fixarea locului pentru adunarea gene începe a se cobori din nou când începe
rală din 1905. a se urca eară. O mişcare contrară
de poesii, teatrul ocupă locul întâiu, în şi împreună vor face, ca «Societatea
4. Disposiţiuni pentru verificarea proce acestea e semn de schimbare a timpu
cadrele lui se unesc: oratoria, cântul- pentru fondul de teatru naţional ro sului verbal. lui. Când barometrul fiind deja la varia
musica şi pictura, nu este numai cel mâni» să aibă succes strălucit întru 5. închiderea adunării generale. bil; coboară, anunţă ploaie. Mercurul
mai nobil şi de folos, fără în timpul toate. Se obseivă, că eventualele propuneri au se urcă întotdeauna când timpul va
să fie p> esentate în scris presidiului Asocia deveni frumos. Ventul despre miază
de acum este cea mai universală şi mai Din partea noastră dorim celor
ţiunii (în Sibiin, Strada Morii Nr. 8), cu 8 noapte şi miază-noapte şi apus, ţin ba
influinţătoare petrecere, pentru-că in întruniţi resultat îmbelşugat, atât ma
zile înainte de adunarea generala. rometrul de-asupra înâlţimei mijlocii,
durează distractive asupra inimii şi spi terial, cât mai vărtos moral.
Sibiiu, din şedinţa comitetului central acel dela miază zi îl ţin de dedesbut.
ritului; ne învaţă cunoaşterea omului, Acela, ce a stat la leagănul socie al »Asociaţiunii pentru literatura română şi Când se va întămpla un uragan, agita
ne apără de viclenii şi vesteşte morală. tăţii, se-i ajute Atotputernicul să ajungă cultura poporului român», ţinută la 28 Iu ţiunile barometrului sunt mai active, el
Teatrul este cea mai bună şcoală de şi la botezul Thaliei Române!! lie 1904. se urcă repede când uraganul e pe sfâr
viaţă filosofică-practică. Iosif St. Ş u lu ţiu m. p., şite. Când mercurul se coboară vara pe
Steaua conducătoare a vieţii Sale I! vicepresident. un timp cald sunt semne de furtună,
Prin muncă şi perseveranţă s’a a-
Dr. C. D iacon ovioh m. p., când se urcă earna e semn de frig.
juns la multe fapte bune şi frumoase, prim-secretar, Dacă se coboară pe timp friguros e
FOIŞOARA curări întimp nau feciorii de muite-ori mari tare: decurge adecă lupta dela Koniginhof. Ear’ nu mult ne-am putut bucura de
greutăţi, mai ales când lipseau în apropiere Pe la 5 ore d. a. când au ajuns pe înălţi odichna aceasta, căci în urma unui ordin
păduriie, lemnele trebuincioase erau siliţi să mile platoului dela Salney, lupta eia deja primit cătră 11 ore noaptea partea cea mai
şi-le caute în satele învecinate rupându-le decisă şi cu ochianul puteai observa, că ar
dia aaui 1666 mare a regimentului trebue să stea cu puşca
din garduri şi chiar clădiri economice. mata noastră se află în deplină retragere; la picior (Bereitschaft) eară 1 şi 2 compenie
de Ioan Mihaiu, proprietar în Orăştie
Pregătirea menagiei trebuia făcută cu era evident că am sosit prea târziu pentru-ca porniră spre locul ce li-s’au fost destinat
(Urmare) __ __ (4) toată posibila grăbire, pentru-că în tot mo succursul corpului nostru de armată se mai pentru patrulare. Oidinul acesta s’a dat si
mentul putea urma porunca de plecare cu poată contribui la o schimbare tavorabilă a altor trupe, căci am observat în decursul
I. l u p t ă : atât mai vârtos, că declararea răsboiului din luptei. Cu toate acestea luasem o poziţie de marşului nostru, cum piopirii şi Cei dela
partea Prusiei să făcuse deja în 21 Iunie, lutpă şi stăm g.ta ca în tot momentul sâ pă geinu lucrau la aeptarea terenului pentru
C ano n a da dela Salney.
eară din 26 Iunie — de când principele de şim în acţiune. Dar’ să vede că şi inimicul plasarea tunurilor; să provedea lupta ce avea
înainte de a mă demite la descrierea
coroană al PrusH Fridrich Wilhelm coman din causa oboselei nu a mai înceicat diver să urmeze mâne. Şi într’adevăr, că nici nu
acestei lupte în cate regimentul nostru a
dantul armatei II. trecând frontierele Boemiei siunea ce presupuneam că ar intenţiona-o se crepase de ziuă şi inimicul începu o co
primit botezul de sânge, aflu de lipsă a arăta şi luându-şi cartirnl principal în Braunau — contra noastră şi aşa sfîrşiudu-se lupta câttâ mandă teribilă; unde dm pioectele sale lo
legătura tactică în care să afla regimentul;
luptele se ţineau lanţ. Abia gătaseră feciorii 8 ore sara, s’a putut concede soldaţilor odichna vi, ă diept în cast.u! nostru unde feciorii se
el aparţinea la al II. corp de armată sub
cu mâncarea menagiei şi sosi porunca de de care aveau atâta trebuinţă. aflau pe lângă focurile la care ferbeau căl
comanda locotenent mareşalului contele Thun- plecare. Un marş anevoios ne sta înainte;
Hohenstein şi cu regimentul de infanterie era o căldură ameţitoare şi o pulbere pe Cum şi-au pus feciorii puştile în pira dările cu menagea. In pripa cea mai mare
Prinz zu Holstein nr. 80, apoi al 11-lea ba drum, de-’ţi părea că feciorii sunt ninşi de mide s’au culcat pe pământ şi erau ca amor se puse regimentul în marş şi ocupă posiţiile
talion de vânători adecă: 7 batalioane şi o zăpadă. Influinţa acestor împrejurări nefavo ţiţi. Abia după 1 oră de repaus vedea-i cî- ce i-se asigurase pentru caşul unui atac
baterie cu 7209 ostaşi, 323 cai şi 8 tunuri — rabile a şi avut triste urmări; căci mai la coiea câte unul ridicându-se şi scuturându-’şi In prima aceasta luptă regimentul nu
forma brigada general-majorului baron Saffran. toată suta de paşi întâlniai grămezi de sol extremităţile înţepenite ale corpului. Exemplu a avut un rol mai însemnat fiindcă __ aflân-
Aflându-ne dară în 29 Iunie în castrul lui acestora urmau apoi şi ceialalţi şi mult du-se corpul nostru de armată într’o posiţie
daţi loviţi de insolaţie şi picaţi la pământ foarte acomodată pentru defensivă, __ jnj.
dela Pless — precum amintii mai sus — di din regimuntele ce porniseră naintea noastră. după 2 ore erau reculeşi şi dispărută ori-ce
mineaţa pe la 6 ore să şi luară disposiţii Chiar şi în regimenlul nostru s’au întâmplat urmă de oboseală. îmi aduc şi astăzi cu micul nu a cutezat a încerca vr’o respingere
pentru pregătirea menagei. Spre acest scop mai multe asemenea caşuri, din cari unele plăcere aminte de părul stufos şi cu crengile a noastră, bine văzând, că aceasta nu numai
unii feciori porniră pentru a procura lemne s’au terminat cu decese. râsiăţite sub care ne-am aşezat noi vr’o 15 că i-ar succede, fără ar plăti-o şi c.i mari
alţii pentru a aduce apă şi eară alţii pentru Aveam încă o distanţă bunicică de per- oficeri şi care ne-au seivit de bun adăpost perderi, şi aşa lupta în partea cea mai mare
s’a desfăşurat în jurul artileriei.
a primi urezul şi carnea ce să tăia şi împâr. curt până la locul destlnaţiunei noastre şi chiar şi în contra unei ploi mărunte ce ve-
(Va urma).
ţia la faţa locului. Cu ocasiunea acestor pro bubuitul tunurilor să auzea din ce în ce mai nia în dese inter valuri.
