Page 3 - Activitatea_1904_08_33

Nrul 33 ACTI VITATE A Pag. 3.

capital, plugarul priceput, trebue s£ şi-l trebuie sămănat mai rar, şi în pămân­ Marţi, la 23, până la ameazi fu eară.şi Rusia. In 1901 numărul arestanţilor în Rusia
înmulţească şi păzească de a nu-1 perde. tul slab (sărac), mai des. cald şi un zăduf apăsător prevestea, că timpul era 88.207, dar’ în anul acesta s'a urcat la
Pe lângă hrană (azot, acid fosforic, 3) Sămânţa aruncată în pământ are să se sch;mbe. Pe la 3% oare ° ploie 682.372, adecă cu 594.165. In acest period
potasă etc.) şi apă, buruenile mai iau trebuie curăţită cu toată grija şi să nu torenţială vărsa ca cu ciubărul fără rost de de 2 ani 2000 condamnaţi au fo:«t executaţi,
plantelor şi lumina, fără de care plan­ rămână amestecată cu nici un bob străin; picuri, care ţinu aproape % oră. De aici ear’ 68.237 (10%) au fost internaţi in spitale.
tele nu mai au o creştere regulată. pentru a o curăţi bine, trebuie să o încolo admosfera să schimbă a toamnă, noap­ E îngrozitor numărul celor ce înebunesc în
De aci uşor înţelegem, că grânele trecem de 2 — 3 ori prin trior şi atunci tea ce urmă mai ploâ şi în 24, nourii sunt temmţă, mai ales la arestanţii politici. Unii
ce au împărţit hrana, apa din păment nu numai că o vom curăţi bine de alte în permamenţă. — O bucurie a cuprins pe înebunesc în grad mai mic. Aceştia nici nu
şi lumina soarelui, cu buruenile netre- sămânţe, dar’ vor fi alese numai boa­ toţi, că căldurile tropicale s'cu sfârşit şi cu mai sunt internaţi în spital, ci rămân şi mai
buincioase, sunt de puţină va'oare, căci bele cele mai mari şi grele, lucru de schimbarea timpului, nădejdea ţeranului şi departe în temniţă. E foarte rău, că în Rusia
pe de o pai te nu şi-au ajuns completa cea mai mare însemnătate pentru să­ economului de câmp creşte, că cel puţin pă­ nici nu sunt temniţe destule. Şi toate aceste
lor creştere, ear’ pe de alta, nici aşa mânţa de sămănat; aceasta este basa şunea vitelor va da spre bine, ear' sămână- în numele creştinăţul Apoi să mai aibă Ruşii
cum sunt de slabe, nu cuprind toate agriculturei »alegerea sămenţei«, căci turile de toamnă se vor putea începe pe sub inimă de a lupta contra Japonezilor?!
părţile nutritoaie complecte (azotoase); ce vei sămăna, aceea vei culege. auspicii bune. Ploia aceasta a ajutat mult şi
la vii, care încă erau ameninţate. Boambele
astfel că pe lângă valoarea scăzută a 4) Buruenile crescute prin lanuri,
pipernicite să vor înmuia şi vor mai creşte,
grăunţelor uşoare, mai vine şi scăderea trebuesc plivite prin luna Aprilie şi a Sz 618 —1904. vht. 1— l
contragând umezeală. — Doamne ajutâne
lor din causa amestecului cu seminţe doaua oară chiar în Maiu, când se ivesc
streine (neghină, măzeriche etc. etc.) din nou. Buruenile de prin jurul lanuri­ cel puţin în ora a unsprezecea! ÂRVERESI HIRDDTMENY
Iată dar’ cum se face că munca ţăra­ lor; cu deosebire pălămida, trebuesc Alulirott birdoâgi vâgregajtd az 1881.
C ădeţi locţiitori de oficieri ro ­
nului este fără preţ bun şi — după un cosite, mai înainte de înflorire şi în tmi- âvi LX. t -cz. 102. §-ai ârtelmâben ezen-
m â n i. La şcoala de cădeţi din S biiti au
proverb ce-1 au nemţii — • buruenile pul înflorirei, spre a nu-şi scutura să­ nel kOzh rre teszi, hogy az algydgyi kir. jâ'âs-
fost numiţi cu ziua de 18 August n.: Florian
mănâncă din ir o strachină cu ţăranul«. mânţa, pe care vântul o duce peste birdsâgnak 1900. âvi Sp. 726/2 szâmu vâgzâse
Medrea, Aurel Bogdan, Ioan Lâzăroiu, Victor
* toate ogoarele, şi numai din câte-va fire kovetkez’âben Dr. Muntean Aurel iigyv. âltal
* * Macaveiu, Ovid Cernea, Ioan Popu, Teodor
de pălămidă şi câte-va de neghină, se kâpvîselt Kaliman Tanâsie javâra Zsurzs Ni-
Este ştiut că cu cât grâul, orzul, umple un lan întreg de sâmănătura. Co!baz;, Bujor Voina, NicoLe Sâigeoigean kulae ăs târsai elien 94 kor. 40 fiii. s jâr. erejâig
ovâsul, etc., au mai mare greutatea 5) Prin arăturile adânci din toamnă şi Ioan Muntean. 1901. âvi januâr hd 29-en foganatositott ki-
hectolitrică, cu atât şi preţul lor e mai şi grăpatul de mai multe ori primăvara elâgitâsi vâgrehajtâs utjân lefoglalt âs 726
ridicat; şi de asemenea cu cât sunt putem stârpi toate buruenile şi chiar A p o teea r în eb u n it. Kovâts Guşti, koronâra becsult kdvetkezd ingdsâgok u. m.:
mai bine curăţite de seminţe străine, apotecar în Cugir de câteva z le a fost inter­
pirul, care este cel mai greu de stârpit. guzdasâgi âpiiletek, juhok, szekăr âs szarvas-
cu atât mai mult sunt căutate şi bine nat în o casă de nebuni. — Avem informaţie
Locurile pline de pir, trebuesc toamna marhâk nydvânos ârverâsen eladatnak.
plătite. positivă dala oameni, cari îl cunoşteu de
arate adânc, primăvara earâşi arate mai aproape pe acest apoteear, că de un timp Mely ârverâsnek az algydgyi kir. jâiâs-
In străinătate, und ţara Româ­ la suprăfaţă şi grăpate de 2 —3 ori, birosâg 1904. âvi V. 372/10 szâmu vâgzâse
nească, este a treia din lumea întreagă, până ce ese pirul deasupra, care trebue oare-care dădea modicini de tot schimbate folytâu 94 kor. 40 fiii. tdkekovetelâs, ennek
care trimite spre venzare cel mai mult scos afară de pe ogor, căci lăsat pe loc, pacienţilor. Noroc însă, că nu a otrăvit pe 1899. âvi november hd 9. napjâtdl jârd 5%
grâu, este judecat — grâul — şi plătit, earâşi se îmuîţeşte din fiecare nod de pe nime în starea sa de haluciaţie. katn3tai 13% vâitddij es eddig Osszesen 158
după greutatea hectolitrică şi curăţirea rădăcină, crescându-i nou fir. A n u a ru l şeoalei co m ercia le rom . kor. 40 fiilâiben biidilag mâr megâllapitott
de alte seminţe, căci cu cât un grâu Atunci când vom curăţi ogoarele d in B raşov pe anul şcolar 1903—4 con­ koltsâgek erejâig Voja kozsegâben a vhajtâst
este mai greu, cu atât este mai hrăni­ de burueni, ne vom asigura din munca ţine, afară de datele şcolare, un tractat des­ szenveddk lakâsân leendd eszkoziâsâre 1904.
tor, (aved mai multe substanţe azotoase noastră un bun câştig şi o hrană să ­ pre «Carierele abitnrienţilor* de dir. Arse- ivi szeptember ho j-ik napjânak dilelătti 10
sau proteice); ear’ grânele uşoare, fiind nătoasă niti Vlaicu, apoi 2) Chestiunea cursului prac­ orăja hatâriddu! kituzetik âs ahhoz a venni
lipsite de părţile hrănitoare complecte tic special pentru cualificaţiunea oficalilor
(„Albina") Oh. M ano!eseu. szândâkc.zdk tzennel o y megjegyzâssel hivat-
(de gluten) dau o făină care se lucrează de barcă. Din datele şcolare extragem urmă­ nak meg, hogy az ârintett ingdsâgok az 1881.
greu, pânea nu creşte, şi de aceea se toarele : personalul didactic se compune dn
plăteşte totdeauna ieftin de tot. âvi LX. t.-cz. 107. âs 108. §-ai ârtelmâben
NOUTĂTX 11 p.ofesori. Au fost inmatricnlaţi în anul keszpânzfiz tâs mellett, a legtobbet igârSnek
Grâul ţărănesc, care este de multe şcolar 1903 — 04 83 şcolari. Au dat examenul sziigsâg esetân becsâron aiul is el fognak adatni.
ori cu neghină, pe lângă valoarea mică F o c u l d in C â m p en i. Mercuri la de maturitate 23 absolvenţi. Societatea de Amjnnyiben az elârverezendd ingdsâgo-
ce are în comerci, este şi vătămător 17 n. la 4 ore d a. s’a iscat foc în Câmpeni. lectură a elevilor a fost condusă de dl prof. kat mâsok is le âs felulfoglaltattdk s azokra
sănătăţii, căci din an în an înmulţindu se A ars aproape toată comuna. A căzut jetfă A. Bâîseanu. Ea are avere de 1659 cor. 81 kieiâgifâsi jogot nyertek voina, ezen ârverâs
— neghina — şi amestecându-se cu biserica gr.-cat., şcoala pretura, casa comu­ bani şi bibliotecă de 388 volume. az 1881. âvi LX t.-cz. 120. §. ârtelmâben
grâul, pânea făcută din asemenea grâu, nală şi oficiul s Ivanal. Mare parte sunt adă­ ezek javâra is elrendeîtetik.
aduce şi moartea, prin otrava ce cu­ postiţi în Abiud. T em n iţele ruseşti. Chinuri oribile
prinde neghina, sub numele de •sapo- Publicăm apelul celor buni, ce sar în au să sufere condamnaţii criminali şi politici în Kelt Algydgyon, 1904. âvi augusztus hd
nină«, după cum s’a întâmplat săteni ajutorul fraţilor lor. temniţele din Rusia. Ministeriul rusesc de 13. napjân.
lor din alte ţeri. justiţie a scos o carte, din care ne putem Ruszuly Im re,
Prea On. Direcţiune! kir. bir. vâgrh.
Prin curăţirea grăunţelor nu tre­ face idee despre suferinţele întemniţaţilor din
Comuna Câmpeni în 17 1. c. a căzut
bue să socotim numai valoarea lor în
pradă flăcărilor. A ars aproape total, şi până
comerci, ci şi valoarea lor ca sămânţă,
în nământ, nimicindti-se, în sensul strict al vor istorisi în
căci sămănând o sămânţă bună, într’un Cărţile^Âurorei:!
cuvântului, tot avutul celor nenoticiţi. Cărţile „Aurei11limbă uşoară
o
pământ bine muncit, vom putea ajunge
Zeci de familii au rămas pe strade fără
să ridicăm greutatea hectolitrică a grâu­ > despre întâmplările şi bărbaţii mari din
scut şi adăpost, lipsiţi chiar şi de pânea de
lui peste 80 kilorame, şi numai atunci D i r e c t o r : LUCIAN BOLCAŞ \ trecutul neamului nostru românesc. Nu
toate zilele.
vom putea vinde suta de kilogreme cu ’avem până acum asemenea scrieri, pe
Ca martori oculari putem constata că Editura Tipografiei „AURORA 11 A. TODORAN
15-—16 lei, pe care azi abia o vindem
catastrofa e aproape fără păreche în istoria | cari sâ le poată ceti cu plăcere şi folos
cu 12— 14 lei; de asemenea ridicând In G H E R L A (SZAMOSUJVÂR
nenorocirilor. | toată obştea, betrânii şi tinerii, învăţa­
valoarea tuturor soiurile de grăunţe
Comuna înfloritoare din creeri munţilor Preţul unei serii de 12 nri în abonament ţii şi ştiutorii de carte mai puţină şi
prin greutate şi curăţire, pe lângă un
este o ruină, care stoarce lacrimi şi com­ 12 cor. 60 bani.
bun câştig, vom avea şi o hrană mai | pentru acea ne aşteptăm, că toţi bunii
pătimire.
sănătoasă. Până la 31 August n. se primesc abona­ I români doritori de a cunoaşte istoria
In faţa acestei nenorociri este datorinţa mente cu preţ redus în coediţii uşoare.
Pentru stârpirea buruenilor, cele ’naţiunei lor vor grăbi cu bucurie a-’şi
noastră a tuturor, să sărim fără întârziare,
mai nimerite mijloace sunt: întru ajutorarea celor nenorociţi. Apelăm deci Prospecte trimite la cerere tipogr. editoare 1 ahona H ă rţile • A u r o r e i* . 2—4
1) Să schimbăm felul sămănături- la simţul de jertfă a tuturora şi mai ales a
lor, făcând rotaţiune, ca să vină într’un băncilor noastre, rugându-ne să b nevoiască
an plante prăştioare (porumb), cartofi, a contribui cu obolul lor la alinarea sufe­
tutun, sfecle de nutreţ, de zahar, etc) ; rinţelor.
într’alt an: grâu, orz, ovăz, şi sub aces­ Lipsa este azHoarc! Atelier Fotografie.
tea să sămănăm lucerna sau trifoiu. Ofertele marinimoase binevoiţi a le tri­
Lucerna şi trifoiul având o creştere tim­ mite la adresa dlui Dr. Zosi m Chir top,
purie primăvara prin ramurile şi foile advocat în Câmpeni (Topânfalva).
lor dese, fiind umbroase, uşor stârpesc Aduc la plăcuta cunoştinţă a prea onoratului public din Orăştie
Abrud, 21 August 1904.
buruenile sub ele, căci le înăbuşesc, şi XXXXXXXX5COOOCOCX şi jur, că am m u t a t XXXOCOOCCCCOCCCC
Mihaiu Cirlea Dr. Ştefan C. Pop,
le ea toată lumina.
notar public. advocat. „Atelierul meii fotografic44
2) La sămănat nu trebuie să lăsăm Dr. Laurenţiu Pop,
ici-colea, vetre goale, căci aceste vetre advocat. din casa dlui Herman In strada apei Nr. 31 lângă şcoala
se umplu de burueni care răsar din să-
xcccocxxxccc.:occ de fete a Statului, xxxxxxxxxxxxxxxx
mânţele ce erau îngropate şi scoase S ch im b a rea tim p u lu i. Luni seara
In urma iluminării mai cu scop şi a aranjării mai plăcute a
afară cu plugul sau grapa, care pier 22 ale curentei, pela 8% ore nouri negri sâ
»Atelierului m eu Fotografic«, conform recerinţelor timpului,
înăbuşite, atunci când sâmănătura ar fi iviră pe firmament in urma cât ora deodată
sunt pe deplin în stare a corespunde tuturor dorinţelor şi ca formă,
potrivită pe toată întinderea ogorului. începu vuetul unui vânt puternic, care ţinu
şi ca frumseţe. Nizuinţa mea de căpetenie va fi. a dovedi prea ono­
Toamna, când s’a întârziat sâmănătura aproape o jumătate de oră. Nu era suflet
ratului public, că un fotograf provincial Încă poate concura cu ce-i
grâul trebue sămănat mai des, căci nu­ de om ce nu ducea frica de atare ce foc,
din oraşe principale.
mai are când înfrăţi; ear’ când se sa- care în timpul mai recent mistui atâta ago­
mână mai de timpuriu — între sf. Marii, niseală de zeci de ani a oamenilor mun­ Pentru preţuita părtinire sâ roagă cu deosebită stimă
când este cel mai potrivit timp pentru să- citori. Toţi se cugetau la înfricoşatele incen-
mănătura grâului, trebue sămănat mai ră- duri ce să vestiră din Gydngyos, Câmpeni şi A R T H U R A D L E R , 3-4 [g|
0 E ]
rişor, căci are tot timpul să înfrăţească şi să alte locuri. — Curentul teribil împrăştie co­
f o t o g r a f .
câştige putere pentru a învinge buru­ loanele de nouri negri ce pluteau asupra ora­
enile, De asemenea în pământul gras, şului nostru. E f ’SI