Page 2 - Activitatea_1904_08_33

Pag- 2. ACTIVITATEA Nrul 33

semn de dejgheţ. Dacă mercurul se urcă altul, venind dinspre miază-zi şi schim­ Prima gtije ce trebuesc să o avem este tez şi certificat de revaccinare. Testi­
pe un timp urât şi continuă a se urca bând adesea direcţiunea. Când sunt nu- prin urmare aceea că grajdul, vasele şi toate moniul fcolar de pe clasa precedentă au
mereu, cu toate că timpul e tot ast-fel măroşi mai ales seara, în direcţiunea de obiectele întrebuinţate la mulsul şi păstratul s i l presinte toţi şcolarii, cari vin a s i
de douâ-trei zile, însemnează că va ţine miază-noapte şi răsărit, când sunt negri laptelui să fie înti’o stare perfectă de cură­ înmatricula, aşa-dar’ şi şcolarii, cari
multe zile timp frumos; şi, în fine, dacă şi vin dinspre răsărit, indică ploaie în ţenie. După fiecare mulsoare sculele ttebue au absolvat clasa precedentă la şcoalele
mercurul scade şi continuă a scădea noaptea următoare, dacă vin dinspre spălate cu apă feartă cu sodă, şi apoi clătite noastre. In 30, 31 August şi în 1 Sept.
mereu 2— 3 zile, aceasta arată ploaie apus va ploua a doua zi, când ei au cu apă rece curată. v. dela 8 — 12 ore a. m. şi dela 3— 5
multă şi probabil însoţită de vânt. aspectul lănos va ploua după 2— 3 zile. Foarte rare ori se spală sfârcurile uge­ ore p. m. sâ vor ţinea examenele su-
Insâ neavend toată lumea barome­ Vara, când într’o localitate vecină rului înainte de a mulge vacile. In cele mai pletorii şi de emendare. Cei-ce s’ar pre­
tru, s’a căutat alte indicii, mai la înde­ a plouat mult şi se formează mai multe multe caşuri sfârcurile se spală cu lapte muls senta mai târziu, au sâ petiţioneze la
mână fie-căruia pentru a prevedea starea straturi de nori, se poate aştepta o la început sau ch ar cu laptele dela altă vacă. direcţiune, dovedind cu atestat valabil
timpului. Din observaţiuni îndelungate ploaie dar’ de scurtă durată, pentru că Acest obiceiu trebue părăsit fiindcă e causa întârzierii.
s’a aflat că soarele şi luna; stelele, nourii, umeditatea din care s’a format nu e cel mai sigur mijloc de a împedeca păstra­ Toţi şcolarii, cari întră în prima
vânturile, oare-care plante; animale, mi­ destul de considerabilă. rea laptelui, căci acesta e cel mai bun pro­ gimnasialâ sau în I. reală pot fi supuşi
nerale, chiar, presintă oare-care semne Ploaia va fi de asemenea de scurtă cedeu de a întioduce în lapte tot felul de unui examen de primire conform nor­
particulare, după care se poate prevedea durată, când cerul acoperit de nori di­ microbi, fiindcă nu ne preocupăm prea mult mativelor existente. Examenul de pri­
în mod neîndoios schimbările timpului. mineaţa şi aerul fiind liniştit, razele soa­ la muls dacă mânile sunt murdare. mire sâ va ţinea în 31 August v., 1 şi
Proba exprimentală în această privinţă 2 Septemvrie v.
Soarele e un barometru ieftin şi relui vin a străbate norii, căci căldura
a făcut-o profesorul Soxhelt. S’au ales 3
la îndemâna tuturor. El arată că peste dilatând aerul din stratele superioare, N otd. — Şcolarii, cari vin dela
vaci dintr’un grajd ţinut muidar, care au
puţin va fi vent-, când râsare dimineaţa, îl face capabil a reţine mai multă umi­ un institut, unde în gimnasiul superior
fost mulse in condiţiumie obicinuite, eat’
având o coloare spălăcită, rămâne roşiu, ditate şi timpul va deveni în curând nu au învâţat limba grecească, au sâ
laptele muls s’au răcit imediat la 17° spre
cu discu foarte mare, ceriul find roşiu senin. fie supuşi unui examen de primire din
a fi păstrat. Alte 3 vaci dtn acelaşi grajd au
în spre miază noapte, se înalţă pâstrân- Dar’ dacă sunt în aer mai multe limba grecească.
fost scoase afară din grajd, sfârcurile spălate
du-şi culoarea roşie; înconjurat de unul straturi de nori şi încep vânturi umede, D idactrul în gimnasiul inferior şi
şi apoi mulse. Pe când laptele dela primele
sau mai multe cercuri obscure, sau de ploaia va ţine mult. şcoala reală este de 24 coroane pe an,
3 vaci s’a închegat după 23 ceasuri laptele,
raze roşii, având aspectul găunos. Când Va ploua numai pe alocurea când ear’ în gimnasiul superior (cl. V.— VIII),
pare a fi despărţit în dou6 şi încunjurat norii se mişcă cu viteze diferite, lăsând dela celelalte 3 vaci a resistat 16 ciasuri de 40 cor. pe an. — Cei inmatriculaţi
de un mare cearcăn e semn de tempestă. ast fel intervale, în trecerea lor unii mai mult. pentru prima-dată mai plătesc odată
Prin urmare curăţenia este condlţiunea
Soarele arată, ploaie. Când râsare peste alţii. pentru totdeauna o taxă de primire de
principală spre a asigura laptelui păstrarea
întunecat, parând a fi muiat în apă, se Dacă pleaia începe cu o oră sau în stare bună, căci prin acesta se împuţinează 8 coroane. Şcolarii neromâni plătesc di­
înalţă roşiu şi cu bande negre ameste­ două înainte de răsăritul soarelui, e dactrul, taxa de primire şi taxa pentru
influenţele exterioare, care pot să-’l altereze.
cate cu raze roşii, e d’asupra unor nouri speranţă că la ameazi va a frumos, dar fondul de pensiune duplu. Taxa pentru
groşi, încunjurat fiind la râsărit de un dacă va ploua o oră sau două după O altă causă de combătut este tempe­ fondul de pensiune este în gimnasiul
cer roşiu. răsăritul soarelui în general va continua ratura. Fiind prea mare ea favoreazâ desvol­ superior 10 coroane, ear’ în gimnasiul
Ploile repezi nu ţin nici-odată mult, a ploa mai toată ziua. tarea microbilor, provocând astfel o înche­ inferior şi şcoala reală de 6 cor. (cei
gare repede. Prin utmare îndată ce laptele
dar’ când ceriul se acopere de nori scutiţi de didactru plătesc Vn din
Când ploaia vine dinspre miază-zi, s’a muls, trebue să i-se micşoreze tempera­
cu încetul şi când soarele, luna sau ste această taxă); taxa de tistimoniu şi de
însoţită de un vuet puternic care înce­ tura fie punându-’l într'un refrigerent fie pu­
lele se întunecă din ce în ce, e semn anuar e de j cor. (cei scutiţi de didac­
tează după 2— 3 ore, pe cât timp ploaia nând vas le cu late într’un vas mai mate
că va ploa cel mult şease ceasuri. tru plătesc numai 2 cor.)-, ear’ taxa de
va continua, atunci putem fi siguri că plin cu apă rece şi pus afară din grajd.
Soarele arată timp frum os. Când va ploa aproape neîncetat 12 ore şi Nu vom recomanda întrebuinţarea pro­ bibliotecă este în clasele inferioare 60
răsare limpede şi ceriul a fost tot ast­ chiar şi mai mult mai ales toamna sau ductelor chemice, ca bicarbonatul de sodă, bani, în cele superioare / cor. (Taxa
fel în timpul nopţei. Nourii cere-1 încon- primăvara. calcea, acidul salic lic, acidul boric, boraxul de membru la societatea de lectură a
joră la răsăritul lui se îndreptează spre studenţilor este pentru cl. V. şi VI. gimn.
Vara aceste ploi, nu durează de cât etc. întrebuinţarea lor constitue o falsificare
apus, sau când e încojurat de un cearcăn foarte rar mai mult de 24 de ore. şi de altfel ele n'au o acţiune decisivă când / cor., pentru cl. VII. şi VIII. gimn.
care. se îndreptează din ce în ce, se se întrebuinţează în dose prea mici, fiindcă 2 cor).
poate aştepta mai îndelung la timp bun, N ouri arată timp frum os, când la în dose mai mari se poate cunoaşte laptele Didactrul sâ poate plăti în 2 rate
de unde francezii au şi zicătoarea po­ apusul soarelui par auriţi, risipindu-se semestrale; Va la înscriere, ear’ ‘/a la
încet, încet, când nuori mici par a co­ chiar după gust.
pulară : roge soirie et grise matinie, sont începutul semestrului II., dar’ celelalte
borî şi merge în contra vântului; când Oxygenul şi accidul carbonic au dat
signes certains d'une belle journie. taxe sâ plătesc de-odată şi întregi cu
sunt albi şi, în fine, când soarele fiind resultate bune, însă întrebuinţarea lor este
Luna arată vint, când pare mai pe orizont, cerul pare mai rotund şi de resortul industriei. ocasiunea înscrierilor.
mare ca de obiceiu, cu o culoare roşie, Şcolarii cari vor s i fie scutiţi de
mai înalt. In casă, se prelungeşte păstrarea lapte­
vârfurile ascuţite şi negricioase şi încon­ lui ferbându-’l însă trebue să recunoaştem că didactru trebue sâ-şi înainteze petiţiu-
jurată de un cerc clar şi roşiu. Dacă Afară de aceasta mai sunt şi alte în această stare laptele dobândeşte alt gust. nile lor la mâna D-lor profesori de clasă
cercul lunei e dublu şi pare a fi îmbu- idicii, după care poate provedea timpul, Este mai bine să recurgem la pasteurisare, respectivi pân ă în j ’o Septemvrie stil
resultate din viaţa plantelor, a animale­
cătăţit, e semn de furtună. Cu apariţia vechiu.
lor, din modul cum se comportă unele a cărei aplicare în ferm mai cu seamă nu
lunei nuoi se întâmplă mai adesea şi o presintă nici o dificultate. 1) îndreptăţiţi a petiţiona sunt acei
schimbare de vânt. minerale, etc. Pasteurisarea are de scop de ţine laptele şcolari sâraci, cari au moralitate bună
Insă aceaste fiind cunoscute mai de
Luna arată ploaie, când discul său ca la •/« ceas la o temperatură de 100, spre şi nota generală din studii foarte bine
tot plugarul mă dispensează de a le
e palid, cu vârfurile tocite, un cerc îm­ a distruge astfel cea mai mare parte din sau bine.
prejurul lunei însoţit de un vânt despre mai enumera. microbii pe care îi conţine, şi apoi de a-’l Cu nota suficient pot fi scutiţi nu­
»Câmpul < M a rin Stănescu.
miază-zi, arată ploaie a doua zi. Când ţine într’un vas oare care astupat în mod er­ mai acei elevi, cari sunt din Braşov şi
luna nu e visibilă de cât în a patra metic spre a-’l păzi de contact cu aerul. cercetează clasa I. şi II. gimnas. sau
noapte, şi suflă vântul dela miazâ-zi, în Păstrarea laptelui. La pasteurisare ne servim prin urmare reală.
luna aceia va fi multă ploaie. de sticle, care să poată resista Ia tempera­
2) La petiţiune sâ aclude atestatul
Luna arată timp frum os, când tura apei în clocote (100°), prevăzute la gură
Ne găsim tocmai în perioada căldurilor de paupertate al oficiului comunal, vidi-
petele ei sunt foarte distincte, când, fiind, cu câte o rondelă de cauciuc în genul celor
mari. In acest seson o chestiune, care inte­ mat şi de parochul local.
plină e înconjurată adesea de un cerc întrebuinţate la sticlele de bere, limonadă
resează pe toţi cultivătorii şi în special acei 3) Cei-ce vin dela alte şcoale au
strălucitor. In a 4-a zi dela apariţiunea etc. şi apoi sticlele sunt astupate cu dopuri
ce se ocupă cu exploatarea laptelui este fără sâ acludă şi testimoniul de clasă ultim.
ei dacă are coarnele ascuţite, va fi timp de sticlă sau de porţelan.
îndoială acea relativă Ia păstrarea laptelui şi
frumos până la lună plină. Când discul Sticlele deschise se introduc într’un coş, — «= »—
la regulele de păzit pentru a feri laptele de
său va fi strălucitor 3 zile, după schim­ ca cele întrebuinţate la transportul sticlelor
închegare. Buruenile în sămănături.
barea lunei şi înainte de a fi plină, de vin, apoi cu totul se bagă într’o căldare
Această alterare are o causă, a cărei
indică întotdeauna un timp frumos. cu apă clocotind. Neapărat că în sticle este
origină este existenţa fermenţilor sau micro­
După fiecare lună nouă semi-plină, pus laptele. Să lasă să feaibă 15 minute Sămânătmrile toate, nu au alt duş­
bilor, care găsesc în lapte toate sustanţele
se întâmplă mai adesea ploaie urmată după care se scoate coşul cu sticle, se as­ man mai vătămător de cât buruenile.
necesare repedei lor desvoltâri şi înmulţiri,
de un timp Irumos. tupă cu dopul cu rondela de cauciuc obţi- Intre burueni şi sămănăturile făcute de
şi luând parte din aceste substanţe modifică
Stelele arată ploaie, când par mult composiţiunea laptelui, care atunci devine nându-se o închidere ermetică şi în această om, este o luptă continuă, pentru hrana
mai mari şi mai palide, strălucirea lor foarte uşor alterabil. stare laptele se poate păstia 2 sau 3 zile fără care se află în pământ şi din care tre­
e de abia visibilă, sau sunt adesea în- Să suprimăm acestă causă (microbii) a se strica. __________ bue sâ mănânce şi unele şi altele.
cunjurate de un cerc. Vara când suflă precum şi toate acele cause care favorisează Cum ogoarele săteanului român
desvoltarea acestor microbi, şi astfel vom Dela direcţiunea şcoalelor medii gr.-or.
vântul despre răsărit şi stelele par mai sunt necurăţite de burueni: grâul orzul,
mari ca de obiceiu, va veni o ploaie păstra acest produs un timp relativ destul de rom. din Braşov. ovâsul etc., sămănate pe ele, nici odată
neaşteptată. lung, în care timp îl vindem, îl facem unt, sau nu-’şi au în comerciu valoarea ce ar
Semn de timp frum os fi frig. Ste­ îi dăm ori care altă destinaţiune. trebui sâ aibă, căci nu au ajuns la com­
lele se arată mari, cât căţelele, după Sau este demonstrat că aceşti microbi în ş tiin ţa re p e n tru a n u l viitor. plecta lor creştere, din cauza burueni-
cum îi zice poporul, şi în mare număr, nu se presintă în lapte când vaca este sănă­ Anul şcolar 1904— 1905 se va în­ lor, cu care au trebuit sâ împaită ace­
strălucind ca o lumină viuă. toasă. Ei sunt aduşi de aerul mai mult sau cepe în 1 Septemvrie 1904 st. v., adecă eaşi hrană şi de care sunt înăbuşite.
N ourii arată că va fi vent, când mai puţin viţiat al grajdurilor, se aduc pe în 14 Septemvrie st. n. Părinţii cari Dar’ nu numai hrana, o iau buru­
se mişcă încet, când se arată de odată mânile pline de pământ şi une-ori chiar de doresc a-şi da copiii la acestea şcoale, enile, din pământ, plantelor, ci şi apa.
la miază-zi sau la apus, roşu ca şi cerul bălegar al persoanelor însărcinate cu mulsul, sunt poftiţi a se presenta cu fiii sau Din cercetările făcute, s’a constatat că
mai ales dimineaţa O ploaie mică după prin murdăriile sau lesturile unei mulsori cu fiicele lor în cancelaria direcţiunilor un kilogram de fân uscat, când a fost
un vânt puternic, e un indiciu sigur că anterioare, rămase pe diferitele scule. respective în zilele de 1, 2 şi 3 Sep­ verde — în timpul creşterei — a avut
tempesta va înceta, de unde şi prover­ Stricarea laptelui în definitiv trebue temvrie v., adecă 14, 15 şi 16 Septem­ trebuinţă de 300 kilograme apă; deci
bul că : ploaia mică îndepărtează vântu­ atribuită mai rnult manipulărei lui decât vrie st. n. pentru inmatriculare. — Şco­ 30 kilograme burueni uscate, de pe un
rile mari. composiţiunet lui. Fără îndoială că laptele se larii, cari sâ înmatriculează pentru prima- locşor sămânat cu grâu, iau acestuia
N orii arată ploaie, când au aspec­ strică mai iute vara, din causă că căldura dată la şcoalele noastre medii, vor în timpul creşterei 9.000 kilograme apă:
tul unor munţi cari se îndeasă unul în grăbeşte desvoltarea acestor microbi. aduce testimoniu şcolar, extras de bo­ Apa în pământ trebue socotită ca un