Page 2 - Activitatea_1904_09_34

Pag- 2 . A C T I V I T A T E A Nrul 34

veţi da seamă Atotputernicului de ma­ La alte naţiuni beletristica are ratura noastră nu să găteşte acasă. presbiter despre importanţa moralisăloare s
rea misiune ce vi-s’a încredinţaţi? cercul ei de aderenţă în deosebi la fe­ Este mic, foarte mic, numărul acelora, naţională a teatrului. Lumea mul ă — domnii
Un interesant fenomen ne ofere li­ mei. La noi cercul acesta este cât s6 pe a căror masă de cetit, găseşti o şi ţăianii — nu încăpeau în biserică.
teratura noastră. Sermana, este atât de poate de îngust. In lipsa de creştere carte sau o revistă românească. Mai La 11 ore des h de adunarea g>n. dl
mică şi săracă, încât nu o putem numi românească, cele mai multe dame ro­ cu seamă la foste eleve ale şcoalelor academician I. Vulcan cu un discurs magistral.
decât: început de literatură. mâne nu cetesc româneşte. Şi dacă- civile de fete înfiinţate în timpul din Voibirea plină de sentiment, ilustrată
E mică şi sgracă, dar’ se nu ne dau oareşi care sprijin ideilor noastre urmă. cu cele mai vii colori din viaţa noastră ro­
mirăm de starea ei înapoiată, căci cine culturale, sprijinul acesta se manifestă Când femeea română inteligentă mânească, prin care descrie în mod vădit
o sprijineşte? Aproape nimeni. Ea se numai prin prezentarea lor la balurile va avea o cultură mai românească, torte ale noastre scăderi, ce de un timp în­
naşte şi-şi târeşte zilele ca orfana pă­ româneşti. atunci şi beletristica noastră va înflori. coace bântuie societatea românească mai în
răsită. Ar avea să-şi împlinească misiu­ Femeia română încă nu este La * toate localităţ.h', este ascultată cu încordată
nea, dar’ nu poate, n’are cu ce să tră­ înălţimea misiunii sale culturale. Vorbă Ochirea ce am făcut asupra stării luare aminte şi aplaudată cu mare emusiasm.
iască şi moare de foame. îndrăsneaţă aceasta în faţa toasturilor noastre culturale să ne pună pe gân­ A dovedit până Ia evidenţă, ci *Rca-
Mai de mult, par’că publicul nos­ obicinuite pentru preamărirea «femeii duri şi să căutăm cu toţii mijloacele lismr/l* aievea este încarnaţiunea intereselor
tru sprijinea mai călduros literatura ro­ române». Vorbă cutezată, dar’ înte­ de îndreptare, ca astfel să putem ridica personale. Că »Discordia* a a plat teren mai
meiată. îmbelşugat pe lângă bănci’ .
mână. Când răposatul Gavra începu să neamul nostru la nivelul dorit
Priviţi charta neamului românesc
scoată la lumină «Teatrul« seu şi «Cro­ Elemente cu cari putem se fa­ Un discu s, cr.re ar trebui multipl cat
şi aveţi se v& convingeţi. ş' împărţ't la toată suflarea românrascâ, pen-
nica» lui Şincai, nu era preot de pe cem urcuşul aesta, avem destule. Să
vremuri în a cărui casă modestă să Intraţi în saloanele de dincolo de, deşteptăm curajul de iniţiativă, să în­ tru-că conţine purul adevăr, (: u bucurie i-am
nu le fi aflat. Aztăzi trece drept rari­ Carpaţi şi vi-se va părea că sunteţi chegăm forţele de muncă, să insuflăm dat loc în fruntea foii, R.)
în Francia. Damele conversează şi ce­
tate Ia clasa aşa numită »inteligentă« convingerea datoriei, să înarmăm pe Cuvântul preş», d nti-lui şi bunavenire a
tesc numai franţuzeşte.
care cumpără câte o carte românească. toţi cu credinţa victoriei şi succesul oasprţ lor a fost salutat cu cuvinte alese din
Dincoace de Carpaţi, de-alungul partea dlui profesor Dr. Pavel Oprişn.
Ceea-ce am zis în general despre are să fie strălucit.
literatură, se poate aplica în special la graniţei spre România, cultura damelor Suntem un neam de oameni nu In numele „A-ociaţiunii" societatea de
presa noastră, La alte naţiuni, presa noastre din pătura mai aventată este prea mulţi, în m;j!ocul naţiunilor mari. teatru a fost salutată prin dl dir. g.mnas.
germană. Pretutindeni numai cărţi şi Pă'ău.
este un ram industrial foarte rentabil; Dar’ numărul mic să nu ne descurajeze.
reviste germane. Ele vorbesc şi româ­ Sentimentul de gr.thtudine exprimat
la noi un mijloc să-ţi istoveşti vieaţa In cursul stăruinţelor noastre să ne
neşte, dar’ limba de intimitate a lor f-ţă de memoria fostului prea dinte Ios<f IIo-
şi să-ţi cheltueşti paralele. In ceea-ce inspire vecinie curaj profetice cuvinte
este cea germană. doş a fost la culme şi-a etnoţ onat pe cei
mai diferim de lumea străină, este pro­ ale augustei regine-poete Carmen Sylva:
Odată am avut o disuţie foarte in­ de f .ţă.
ductul special al publicului românesc, «Nu trebue ţărmuri mari, trebue numai
care să numeşte «abonent restanţier«. teresată cu o damă din părţile acelea. inima mare«! Nu trebue ca o naţiune S’a încasat cu ac, st pr legiu aproape
In starea aceasta tristă, ce ne ofere — Pofteşte în biblioteca mea, — să fie mare, e destul să aibă numai 1000 cor. Resultat peste toate aşteptările.
indolenţa clasei nostre inteligente, ne mi-a zis densa — şi ai să vezi că oameni cu inimă mare, pentru ca ea Laudă să cuvine înaintaşilor din părţile zâ-
licăreşte ca o lumină salvatoare deş­ critica d-tale e prea severă. Eu am să înflorească şi să fie fericită. răndene şi celor-ce au dat ascultare cuvinte­
teptarea poporului. Dacă «intellginţa» şi productele literare române mai de Oameni cu inimă mare îţi doresc lor de aur auzite din rostul valorosului pre­
nu cumpără cărţ româneşti şi nu spri­ seamă. ţie, scumpul meu neam românesc! şedinte.
jineşte ziaristica, avem nespusa mân- Şi dându-i braţul, întrarăm în bi­ La banchet au paiticipat 130 persoane
găere şi plăcere să vedem cu câtă bucurie blioteca ei, un salonaş cochet, în mij­ Cu aceasta dorinţă deschid adu­ — Concertul şi hâtrul asan ence a suc;es.
poporul nostru ştiutor de carte îşi dă locul căruia se afla un etager cu cărţi narea generală. Luni, în II. şedinţă s’a ales comitetul,
bănişorii pentru productele presei po­ legate luxos. tot cei vechi, cassar s’a ales: dl Dr. N. Ve-
porale, cum să răspândesc prin toate Dau o privire repede asupra raf­ Adunarea cerdea, în locul dlui P. Petrescu, abzis —
satele române — cu conducători har­ tului dinaintea mea. Şi cetesc cu voce ear’ în comit, dl Dr. George Dobrin, în lo­
nici — broşurele şi organele de pu­ înnaltă: gen. de teatru în Brad. cul dlui E. Ungurean, abz s.
blicitate menite pentru popor. — Schiler, Heine... Adunarea gen. s’a închis cu cuvinte
Ceea-ce mai trebue să accentuăm Dar’ dama mă întrerupe, arătând Cuprins de cele mai calde emoţiuni, pline de emoţiune.
in favorul poporului nostru, este, afir­ alte volume: mă grăbesc a vă raporta pe scurt despre Balul de Luni scara a fost splend d.
marea sa pe terenul teatral. Câtă vreme — Eminescu, Coşbuc... adunarea generală a societăţii pentru cr.ar a Exposiţia lucrurilor de mâni fcmeeşti a fost
clasa noastră mai ridicată numai icî- Şi se uita la mine cu un aer unui fond de teatru, la care avui fericirea pitorească.
colo dă câte-o representaţie teatrală, triumfător. a participia. Marţi a fost excursiune la gorcrul Iui
poporul în toate părţile urcă scena şi Eu luai în mână volumele să le Deja pr imirea vrn. preşedinte şi a oas­ Horia şi mormântul lui lancu.
surprinde lumea cu talentul seu. Ra­ frunzăresc. Schiler şi mai cu seamă peţilor a fost un augur bun şi a prevestit, încheiem cu aceea dorinţă: că D-zeu
portul presentat în ficare an de secre­ Heine să vedea că a fost mult cetit, că ea va fi peste toate aşteptările. să ţină mulţi ani pe neobositul preşedinte în
tarul societăţii noastre, arată că repre căci să cunoşteau urmele mânilor pe Cu toate, că o ploaie binefăcătoare să fruntea act stei societăţi I
sentaţiile teatrale date de popor să fiecare pagină. Eminescu şi Coşbuc revărsa asupra ţinutului, seara de cunoştinţă ______________ Hap.
tot înmulţesc şi că ele formează marea era curat curăţel, par’că tocmai atunci a fost binecercetată, încât nu mai aflai mei
majoritate a tuturor representanţiilor ar fi eşit de sub teasc. un loc. A n u n ţ .
de diletanţi. Arătând aceste volume doamnei, La gară voibi dl protopresbiter V. Da-
Aceasta constatare, în faţa deca­ îi ziseiu: mian, căruia îi răspunse dl preşedinte I. Anul şcolar 1904— 1905 la gimna­
stul român gr-or. din Brad se va începe
denţei ce ne isbeşte din partea pâturei — Curăţenia acestor volume arată Vulcan. Salutul de bună sosire la seara de
mai culte, ne indică unde avem să cău­ devotamentul înnalt ce simţiţi pentru cunoştinţă îl ţină dl profesor St. Albu. I-a cu 1 Septemvrie st. v. înscrierile şi exa­
tăm tăria noastră în viitor. Poporul ne literatura română. răspuns tot dl preşedinte. menele de emendare se vor face din
este mântuinţa. Lui si ne închinăm l Doamna a înroşit şi n’a mai zis Veselia era animată şi Chiuţ din Abrud I— 5 Sept.
Reîntorcendu-ne la literatura noas­ nici un cuvent... a fermecat publicul cu piesele româneşti, ce Tinerii, cari doresc a fi primiţi în
tră şi în special la literatura beletris­ întocmai cum în părţile mărginaşe numai el le ştie mai b ne trage. cl I. gimnasială, sau în clasele normali,
tică, putem să afirmăm că pricina pen­ cultura damelor române este germană, Duminecă a ui mat servciul divin în sunt datori a se presenta la direcţiunea
tru care ea nu poate lua un avent, astfel la cele mai din lâuntrul ţării este biserica românească. gimnasială, însoţiţi de părinţii sau tu­
este lipsa sprijinului femeesc. ungurească. Nici acolo, nici aicea, lite­ O predică avântată o ţinut dl proto- torii lor şi pro văzuţi cu extrase de bo-

FOIŞOARA jur împrejur nu vedeai alt-ceva, decât: bucăţi năvală asnpra jumătăţii de armată a prinţu­ fiir Armee unvermeidlieh«. (Rog pe Maesta-
de pâne, franzele, cârnaţi, slănină şi sticle lui de coroană prusac, care era isolată şi în tea voastră urgent, ca cu ori-ce preţ să în­
sparte. Bietul om în spaima lui nu se mai apropierea noastră; d n contră a opus inimi­ cheiaţi pace. Catastrofa pentru armată ntîn-
siT ^m iatiri di a ariul 1866 gândi la paguba suferită, fără-’şi desprinsă cului covlrşitor la număr corpuri de armată cunjurabilă).
caii şi o luă la sănătoasa; eară feciorii căror singuratice fitră insttucţii clare şi sosite la Răspunsul telegrafia al M'iestăţi Sale
de Ioan Mihaiu, proprietar în Orăştie. e următorul: «Eineufrieden zn schliessen un-
întâmplarea asta le procură un dejun gratuit timp. Urmarea a fost regretab.lele desastre
(Urmare) __ __ (5) miiglich. Ich befehleinen unau sivele hlichder
şi neaşteptat — îşi făceau mult haz dm ne­ ale armatei noastre, până când inimicul re­
Riickzng in grbsten Ordnung an zutretern
Ori că s’a convins inimicul de imposi­ norocirea sărmanului precupeţ chiar şi în purta cu uşărătate un trimf după altul peste
bilitatea luărei ofensivei, ori că a avut inten­ mijlocul gloanţelor inimice. corpurile isolate austriaco, succedându-’i a .Imposibil a încheia o pace. Dacă e neîn-
ţia numai să ne neliniştească şi să constate 1 fi 2 Iulie 1866. efectul în faţa armatei noastre greaua ma­ cunjurat demând ca să începi retragerea în
puterea numerică a noastră, cătră 9 ore a. In acestea 2 zile s’ati petrecut pe teatrul nevră a împreunării sale». (Precum să ştie ordinea cea mai mare«).
Tot-odată a dispus Maiestatea Sa împă­
m. a încetat cu focul şi noi ne-am retras răsboiului evenimente de o gravitate netăgă­ inimicul Intrase pe 3 căi în Boemia). ratul — de sigur în urma nemulţumii ii Sale
eară în castrul nostru de mai înainte. duită, dar’ nu prin arme, fără în birourile »5 Corpuri — aşadară mai mult ca
Scena aceasta s’a repetat şi după amiazi comandantului de armată mareşalului com- jumătate din armată luptaseră deja şi 4 din cu mersul răsboiului şi a profundei întristări
cătră 4 ore, când inimicul din nou începu pestru Benedek, ev :v;n- n'e caii prevesteau acestea avură perdei; extraordinare, cari după ce va fi simţit pentru atâtea perderi — ca
comanda şi aşa siliţi am fost şi noi a ne cu siguranţă desastrul ce avea să îndure rapoartele sosite să urcau peste 30.000 os­ .locotenent — mareşalul baron HonigsHn —
reocupa posiţiile de luptă avute deja. Dacă armata. taşi, asemenea picaseră în mânile inimicului şeful statului major austriac şi al întregei
armate, generalul Krismanik — şeful cance­
şi de astă-dată după 2 ore a încetat cu fo­ Pentru ilustrarea situaţiei referitoare la mai multe tunuri, steaguri şi stindarte».
lariei de operaţiune şi generalul contele Clam-
cul artileriei sale, la care noi numai rar răs­ starea armatei şi disposif ile comandantului >Toate corpurile fără deosebire erau
Gallas —t comandant de corp — să fie tri­
pundeam, şi aşa pentru a doua-oară ne-am voiu cita din opul statului major austriac ostenite ş; di novate şi prin nesuccesele de
mişi la Viena şi înlocuiţi prin alţii».
retras în castrele noastre. »Osterreichs-Kămpfe im Jahre 1866» urmă­ pân’acum de bună seamă şi descurăgiate. Pe lângă toate neajunsurile acestea
Perderile noastre au fost: majorul For- toarele apieţieri. Timpul ploios, star. a rea a comunicaţiilor şi comandantul Benedek a crezut să-’şi mai în­
macher a cărui picior l-a frânt o bucată de »Ore grele au venit peste cepul co- urmarea naturală a fost: întâizierile, crucişe-
cerce odată norocul armelor. Spre acest
obuz şi vre-o câţi-va feciori răniţi din al 3 mandei de armată; după cele 15 lupte pei- rile de trupe, opăcehle precum şi osteneala
sfirşit s’a si «compus în noaptea din 2 Iulie
batalion. Ţin a aminti şi o Întâmplare haz dute în timpul din 26 -3 0 Iunie, nu mai pu­ generală».
în cuartirul principal dela Koniggraetz or­
lie ce a ocurs cu ocasiunea acestei lupte. tea fi un moment de îndoială, că planurile Acestea stări triste se vede că au şi
dinea generală de bătae, care apoi s’a tri-
Una din proectilele inimicului nimeri adecă sale sunt crucişate şi operaţiunile total determinat pe comandantul Benedek a tri­
nvs în 3 Iulie, la 2 ore dimineaţa, prin cu­
carul unui vânzător cu de ale mâncărei ce nereuşite. Cea mai gravă greşală s’a co­ mite la 1 Iulie împăratului următoarea tele­
rieri tuturor comandanţilor de corpuri».
se afla în apropiere de castrul nostru şi mis atunci, când în 27 şi 28 Iunie au lă­ gramă: > Bit te Enre Maestăt dringend, mn
(Va urma)
împrăştiă toate victualele ce le avea pe car; sat să treacă nefolosită ocasiunea de a da jeden Preis frienden zu schliessen. Katastrophe