Page 3 - Activitatea_1904_09_34
P. 3
Nrul 34 A CTI V I T A T E A Pag. 3.
tez şi ca atestatei- şcolare ale semes 100.000 de floreni pentru înfiinţarea univer Studenţii înscrişi ca ordinari la şcoa IX. Din fundaţiunea » Constantin
trului ultim, eventual şi cu certificat de sităţii. Fundaţ unea aceasta în restimp a cres lele de mai sus, cari doresc a obţinea Alutan«.
revaccinare. cut peste un milion. unul din stipendiile înşirate, au se in-
In cl. I. gimuasialâ se primesc nu truneanscâ următoarele condiţiuni şi să Două stipendii de câte 120 co
mai acei elevi, cari au împlinit etate de Grijiţi când mâncaţi struguri. In anul dovcdeacă: roane.
9 ani, dar’ nu sunt mai bătrâni de 12 ani. acesta trebue sg finî cu mare gr.je la mân a) că sunt români gr.-cat. miseri, Un stipendiu de 80 coroane. Sti
carea de stiuguri. Se ştie, că viţele de viie pendiile acestea sunt destinate pentru
In privinţa primirei sau ne primi născuţi în Transilvania;
sunt stropite înante şi după înflorire cu so- gimnasişti, studenţi la şcoalele reale, co
rii elevilor mai bătrâni de 12 ani, b) că pe lângă purtare morală bună
luţîune de vitriol de cupru. Vitriolul de merciale, universitate, politechnică, agro
decide confere i ţa profesorală. au din studii calcul de eminenţie;
cupru este însă un venin, care uşor poate nomie, preparandie etc. — Consângenii
Elevii din şcoalele poporale se vor c) dintre concurenţi vor avea pre
causa contui baţiuni în organismul omenesc. au preferinţă, cererile să se instruească
supune unui examen, şi se vor primi ferinţă, cari vor dovedi, că sunt consân
Deorro-ce în vara aceasta a plou.it foarte ca cele pentru fundaţiunea Şuluţană.
după pregătirea lor, pe cl. III. sau IV. puţin, ba — putem zice — chiar de loc, nu geni cu piui fundator, spre care scop
normală eventual în cl. I. gimnasială. trebue să producă atestat compus de X Din funduţiunea *Andreiu Pop
s’au spălat prin ploaie strugurii de v triolul
respectivul oficiu parochial, care să cu
In cl. III. normală elevii nu solvesc de cupru şi astiel trebue sg spălăm de tot Liviu «.
nici un didactru; în cl. IV. normală sol bine strugurii înainte de a-i mânca. Altt-I ne prindă tabela genealogică exact dedusă.
vesc numai 6 cor. putem otrăvi. Concurenţii, la suplica scrisă şi sub Un stipendiu de 120 coroane. Sti
Didactrul: elevii din tractele Bra scrisă cu mâna lor proprie în limba pendiul acosta este destinat eschisiv pen
tru consângeni de ai fundatorului, cari
dului şi al Halmagiului, solvesc pe anul Invitare. Tme.imea română chn Ha română, au să alăture testimoniu şco-
lastic în copie autentică, carte de betez, studiază la gimnasiu, şcoale elementare
întreg 16 cor, ear’ cei din alte tracte ţeg invită cu toată onoarea la c o n c e r t u l
atestat de paupertate, atestat medical; dela oraşe, la şcoale reale, universitate,
şi streinii câte 24 cor. ce 1 va da un grup de teologi din serninaml
au să numească expres institutul, la care politechnică, agronomie, montanistică, ori
Pentru b bliotecă solvesc toţi elevii «Andreian*, cu ocasiunea Onorii confeienţei
şi unde vor studia în anul 1904— 5, pentru elevi din meserii; le pot folosi
câte 2 cor. la an, car’ în fondul elevilor preoţeşti, Dutrrnecâ în 4 Septemvrie n. a. c. şi fete.
morboşi câte 1 corană. Haţeg, în August 1904. începutul la să determine, afriat suma şi soiul sti-
pendiului, după care suplică, că altcum
Elevii săraci, diligenţi şi cu purtare ore seara. Ven-tul curat e destinat pcntiu XI. Din fundaţiunea »/. Chirilâ«.
suplica nu va Ii luată în consideraţiune,
morală bună se scutesc dela solvirea scopuri filantropice. Preţurile : Locul I. 3 cor.
precum nu vor fi luale în consideraţiune Interesele fundaţiunei pe 1904 în
didactrului, sau se împărtăşesc de alte Locul II. 2 cor. Locul III. 1 cor. 40 fii. Par nici suplicele intrate după terminul mai sumă de 500 coroane, cari în sensul
ajutoare şi beneficii, din fondul »Massa tere 1 cor. Suprasolviri benevole sg primesc literilor fundaţionale, sunt a se împărţi
studenţilor» sau din alte isvoare modeste, cu mulţumită. Comitetul. B-lete se află de sus statorit. în părţi egale între consângenii funda
de cari dispune institutul nostru cultural. venzare în prăvăl a dlui B. Popoviciu şi sara II. Din fundaţiunea »7'ordai«. torului, cari studiază la vre-o şcoală,
Didactrul şi alte taexe se solvesc la cassă. Un stipendiu de 200 coroane, des Cosângenitatea se poate extinde până
deodată la înscriere sau în două rate, P r o g r a m : la gradul al VlII-lea. Cererile se fie in
tinat pentru studenţi eminenţi. Concur
jumătate la început, ear’ cealaltă jumă 1. H. Kirchner: «Măestrii şi plugarii*. sele să fie instruite ca cele pentru sti struite ca cele pentru fundaţiunea Şu
tate la început, la 1 Februariu. 2. a) G. Dima: «Fântână cu trei isvoare*. luţană.
pendiile Şuluţane.
Fără ştir şi consensul direcţiunei b) N. Popovici: «Hora dela Griviţa*. 3 ***
gimnasiale, nici unui elev, nu-i este per Solo la pian, cântat de d-şor.ra Cornelia III. Din fundaţiunea nLazar Bal di». X II Din fundaţiunea »Demetriu
mis a ocupa cuartir. Baciu. 4. a) K-.riac— Muigşan: »M rarul*, b) Cutean «.
Un stipendiu de 160 coroane. Sti
I. Vidu—Murgşan: «Răsunet dela Crişana*.
Br ad, în 1 Iuliu, 1904. pendiul acesta este destinat pentru gim Un stipendiu de 34 coroane, des
5. Declamaţiune. 6. F. Sehumann: «Vieaţa
Georgiu Părău m. p., ţiganilor*. 7. *** Solo da voli/iă, cântat de nasişti din comunele ţinătoare de comi tinat pentru gimnasişti ori fetiţe, con
d ir. g im n a s ia l. tatul Clujului şi pentru consângeni de sângeni de ai fundatorului. Cererile au
Octovian Murgşan, cu acomp. la pian de
ai fundatorului, fie ei şi din alte comitate. să fie instruite ca cele pentru fundaţi
d-şoara Cornelia Baciu. 8. I. Vidu: »Din şe
— Concursele sunt de a se istrui ca unea Şuluţană.
NOTJTĂTI zătoare*. 9. N. Popovici: „Marş". cele pentru stipendii Şuluţane. X III Din fundaţiunea »Ferd. Ilirscli«.
___?________
La fondul de 20 bani, întemeiat de IV. Din fundaţiunea »Ioan F. Negyuţ«.
A le g e rea fu n c ţio n a r ilo r la m a g is Un stipendiu de 800 coroane. La
«Reuniunea sodalilor români din Sibiiu*, pen
tra tu l d in O răştie. Luni 29 August a. c. Un stipendiu de 120 coroane. Sti stipendiul acesta pot concurge numai
tru cumpărarea unei case cu hală de venzare
s’a ţinut alegerea unor funcţionari orăşeneşti, pendiul acesta este destinat pentru stu români gr.-cat. cari sunt născuţi în
au mai dăruit: NicoLe Sasu, notar, d-na Io-
sislem'Saţi pe basa noului statut orăşenesc. denţi dela ori ce institute de învăţământ comunele următoare: Turda, Copand,
refina Sasu, d-şoara Eh onora Natalia Sasu,
Aleşi au fost: Emtst Mliller, jurist, absolut, din ţară străinătate; în linia primă pentru Turu, Comiţig, Banabic, Aiton, Sânmâr-
d-na Ana Petti-or, d-şoara Vichy Simionis,
de tutor orfanal, cu 25 voturi faţă re Sever consângeni de ai fundatorului. — Con tinul-deşert, Agârbiciu, Mischiu, Sându,
Nicolae Şureanu, paroch, Alexandru Bârfeau,
Procinkievicz cu 18 voturi. Şi cu acest prilej cursele se fie instruite ca cele pentru Petridul-de-sus, Petridul-de-mijloc, Petri-
înv., Augustin Bârsan, stud., George Axente,
s’a abandonat pactul, alegându-se Miller, sas stipendii Şuluţane. dul-de-jos, Berchis, Măgură, Şchiopi,
sodal mâsar, toţi din Rnsciori: Romul S mu,
în locul românului, Procinkievkz. Executor (Puszta-Egeres) P, Sâncraiu, Surduc,
membru în comitetul «Reun. rom. agricole*, V. Din fundaţiunea y>Ioan Vancea«
s’a ales Sz8ts. Scriitori: SecSrea, Veltan, Ac- Bicalat, Iara-inferioară, Agriş, Muntele-
şi Vie. Tordăşianu, secretar, ambii din Sibiiu,
ker. — Decât aşa un pact prost mai bine numită y>Cassa archidieccsană«. Băişoarei, Ocolişul-mic, Ocolişul-mare,
fiecare câte 20 bani; d-şoara Mar;ţi Cristea,
mână liberă şi nu atâta căciulire şi fariseism I Runcu, Cacova, Sâcel, Lita-Magiară, Lita-
înv., (Gura-baizu), 1 cor.; Alexandru Chifa, Două stipendii de câte 200 coroane, Română, Filea de-jos, Filea-de-sus, Ciu
parneh, (Mănâsturul-unguresc), 60 bani; Ioan destinate pentru gimnasişti, fii ai Archi-
Universitate catolică în Alba Jmtca, absolvent în drepturi, (Orăştie), Ioan diecesei, ori consângeni de ai fundato rda, Salişte, Salicea, Micuş, Hăsmaş,
Mageruş, (Magyar-Szârd), Şutul, Silvaşul-
lulia. Sevesteăe că Ia episcopatul rom.-cat. Ganea, învgţâtor., (Lisa) şi George Şeuleanu, rului, cari vor întră în »Seminariul juni-
magiar, îndoi, Ceanul-mare, Baişoara,
din A!ba-Iulia a sosit deja concesiunea prea- notar, (Pianul-român), fiecare câte o cor.; mei române gr.-cat stud. în Blaj«. Con
înaltă pentru înfiinţarea unei unive sităţi rom.- Enea Hodoş, profesor, d-na Zoti Hodoş n. cursele se fie instruite ca cele pentru Muntele-Filei, ca unele care odinioară
cat. în Alba-Iufa şi că în curând se vor în Secula, (Caransebeş), fiecare câte 2 cor.; stipendiile Şuluţane. au format cesaro-regeasca pretură a
cepe lucrările de clădire. Mijloacele pentru George Marian, paroch, (Valea-iep: ), 40 bani; Patru Stipendâ de câte 120 co Turdei sub presidenţa fericitului funda
susţinerea universităţii le dă în cea mai mare Const. Dun an, prot., (Breţcu), 1 cor.; Iosif roane pentru elevii preparandiali în Blaj. tor. Cererile au să se mstrueze ca cele
parte fundaţiunea fostului episcop Fogarassy, Oprean, paroch, (Târnăviţa), 40 bani. Stipendiile acestea în sensul § lui 8 din pentru fundaţiunea Şuluţană.
care testase „statului rom.-cat. ardelean1’
literile fundaţionale, se conferesc numai X IV . Din fundaţiunea Simeon Ro
Inveninări cu grămada. La co- pe anul şcolar 1904/5. manţai«.
Y 0 R E 1 . . . diea, lângă Braşov, după o adunare săsească VI. Din fundaţiunea » Timotei Cipanu« Un stipendiu de 630 coroane. Sti
s’a servit mâncarea, după uspgţ o seamă a
pendiul e destinat pentru studenţi la
Cununi am pus, de flori oaspeţilor sg bolnăviră. Sg crede, că înveni- Un stipendiu de 100 coroane des universitate, la politechnică, la academia
Mirositoare, narea a fost din vaselin şi pentru aceasta tinat pentru studenţi la gimnasiul din
de pictură din Peşta şi Viena, pe cum
Pe-al Tău mormânt deplâns, s’a introdus cercetare contra cofetarului din Blaj. Cererile să fie instruite ca cele
şi la academia montanistică din Selmecz.
Ear’ azi privind Braşov, care a dat prăjiturile la masă. Sg zice pentru fundaţiunea Şuluţană.
Un stipendiu de 200 coroane, des
Vraja lor, ce a fost — s’a stins: că 140 inşi ar fi mâncat din prăjituri şi toţi
Că-’s trecătoare... s'ar fi înbolnăvit. VII. Din fundaţiunea »D. Baron Ursu«. tinat pentru universitari.
Un stipendiu de 200 cornane. Con Un stipendiu de 168 coroane, des
Şi-am stors lacrămi ce-au ars tinat pentru iurişti în Cluj.
curenţii au să dovedească cu carte de
Necruţătoare Concurs la stipendii. botez, că sunt remâni gr.-cat. născuţi Trei stidendii de câte 126 coroane
Al nostru piept de-un chin în vre-una din comunele arondate în destinate pentru gimnasişti şi studenţi,
Prea sbuciumat... ----- mm —— comitatele: Făgăraş, Sibiiu, Hunedoara; la şcoala comercială. Cererile au să fie
Noui sunt vremile ce vin: Până la 20 Septembre 1904 inclu- cu atestat de frecventare, că sunt şcolari instruite ca cele pentru fundaţiunea
Nepăsătoare... sive se publică concurs la următoarele în clasa I a gimnasiului gr.-cat. din Şuluţană.
stipendii din fundaţiunile archidiecesane:
Să nasc, şi — atunci când trec Blaj, ear’ fetele, că frecventează la şcoala X V . Din fundaţiunea «Klein».
Pe ne-aşteptate, /. Din fundaţiunea »Alexandru St. de fetiţe din Blaj, că au purtare morală
Vin altele în loc... bună şi progres bun în studii, şi că sunt Un stipendiu de 240 coroane des
Şuluţ».
Ear’ tălmăcind, sau pot fi suscepuţi în Seminariul juni- tinat pentru studenţi la gimnasiul din
Lasă ’n urma lor un fo c: Două stipendii de câte 400 coroane, mei române gr -cat. ear’ fetele în inter Blaj. Preferinţă au studenţii din familiile
De neuitare... destinate pentru iurişti la universitatea natul de fetiţe din Blaj. Klen şi Muntiil. Cererile au să fie in
din Cluj struite ca cele pentru fundaţiunea Şu
Şi pier şi vorbele, VII. Din fundaţiunea » Alesandru F ilip«_ luţană.
Ce dulci mai sună... T rei stipendii de câte 200 coroane, Un stipendiu de 200 coroane. Sti
Şi-i mut adesea omul destinate pentru gimnasişti din clasele pendiul acesta este destinat pentru gim XVI. Din fundaţiunea » Vasiiiu Raţiu».
Amărît... superioare.
nasişti, elevi ai şcoalei comerciale, elev Un stipendiu de 200 coroane, des
Dar’ zice-’ş i: »Toate, Domnul
Un stipendiu de 120 coroane, des a şcoalelor militare. Consângenii sunt tinat pentru studenţi la gimnasiul din
Le şi răsbună«L. tinate pentru gimnasişti în clasele inferi preferiţi. Cererile să se instruiască ca Blaj. Cererile au să fie instruite ca cele
Moteaneă.
oare. cele pentru stipendiile Şuluţane. pentru stipendiile Şuluţane,
