Page 2 - Activitatea_1904_09_36

Pag. 2. A C T I V I T A T E A Nrul 36

deci au şi dreptul de vot; numărul cel până la a 4-a şi a 5-a fătare, stă ast-fel sâ fie subţire şi acoperită de un păr cându-mi ori ce fel de anecdote istorice cu­
disparent de mic al membrilor de sec- 3 sau 4 ani şi de aci înainte scade şi gălbui, subţire şi mătăsos. noscute lui.
laptele şi bogăţia sa în unt; de aici O seamă de anecdote istorice le-am
sul femeesc ne sileşte cu deosebire a Dela uger, pe sub pântece, pleacă
vedem că vârsta la care vaca poate sâ două vine, aşa zise vinele mamaie, una adunat deja în decurs de mai mulţi ani, do­
ne adresa cătră damele române cu ru-
dea lapte mai mult şi mai gras, este dela în partea dreaptă şi alta în partea stângă, resc însă complectarea numărului lor. Scopul
garea, ca sâ se înscrie de membre la
6— 10 ani. care se vâră în pântece aproape de este ca din aceste anecdote să se cunoască
Asociaţmne, ca prin aceasta sâ arătăm,
Când cumpărăm o vacă pentru piept; locul în care ele se vâră în pân­ psichologia poporului românesc d n toate epo­
că şi femeea română conlucră la pro­ tece se chiamă părţile laptelui; cu cât cile istorice.
lapte trebue sâ-i cercetăm toate părţile
movarea culturei noastre naţionale şi corpului, începând mai întâi dela cap, aceste locuri vor fi mai mari, încât să Comunicajiunile binevoitoare sunt a se
că şi noi ştim da femeei române onoa­ vom căuta ca toate părţile ce alcătu- poată încăpea degetul cel mic, şi cu cât trimite Ia adresa:
rea cuvenită. esc capul să fie uscăţive, coarnele sub vinele vor fi mai groase şi mai şerpuite, Alichail Gaşpar
ţiri şi cât se poate de mici; e greşită cu atât vaca va putea fabrica mai mult diacon în Lugoj.
T i mi ş o a r a , 1 Septemvrie 1904.
credinţa ce o au mulţi săteni, că vacile lapte.
C o m itetu l a ra n ja tr . cu coarne mari sunt bune de lapte, căci In partea de din dărăt, dela uger
după cercetări ştiinţifice, s’a dovedit că în sus, până sua coadă, este aşa zisa; Serate de-ale me­
coarnele mari şi groase se hrănesc pe oglinda laptelui, pe care se pune mult
Vacile de lapte. socoteala laptelui. Cercetăm apoi gâtul, preţ şi după care se călăuzesc bunii cres- seriaşilor români.
care trebue să aibă amândouă părţile ’cători de vite; prin oglinda laptelui în­
Fără îndoială că o mai mare mul­ subţiri şi turtite; şira spinării se fie cât ţelegem tot locul unde părul creşte de Şedinţa literară a 8-a, ţinută Joi
ţumire în casa săteanului, nu poate să se poate de dreaptă; şira spinării apleacă, jos în sus, (în răspăr), şi cu cât acest la 25 August n., în localităţile »Reuni-
fie alta de cât o masă îndestulătoare, ne dovedeşte că vaca e bătrână. Ioc, cu părul crescut contrariu, este mai unei sodalilor români din Sibiiu«, prile-
dela care atârnă sănătatea şi puterea La partea din dărăt, cercetăm întins în lături şi în jos spre uger, cu giu ’i-a dat presidentului Reuniunei noas­
de muncă; precum şi o minte ageră, crupa, care trebue să fie cât se poate atât mai mult ne vom încredinţa ca tre dlui Vie. Tordăşeanu, a ne întreţi­
după cum ne spune şi zicătoarea că: de largă, căci numai dacă crupa este vaca este bună de lapte. nea cu planurile urmărite de guvernul
o minte sănătoasă se găseşte numai în- largă are multă carne; să aibă pântece Coada trebue să fie cât se poate ţârei, relative la ridicarea meseriilor.
tr’un corp sănătos. largi; picioarele depărtate între ele, care de subţire şi cu păr pe ea de aseme­ Anul râu ce ameninţă cu foamete mii,
In rendul întâi, prima hrană care înlesnesc întinderea mamelei sub pân­ nea subţire şi scurt. de guri şi care a lipsit mii de braţe,
şi-ar face loc pe masa bogatului cât tece — lucru de mare preţ; — apoi muncitoare de lucru, ansă a dat celor
Pieptul trebue să fie cu deosebire
şi săracului sătean, nu este alta decât o vacă cu crupa largă nici o dată nu mare, înlesnindu-i respiranţia şi făcend chemaţi de a contempla asupra căilor
laptele care se poate câştiga mai cu fată greu. loc îndeajuns părţilor din năuntru piep­ şi mijloacelor, cari folosite cel puţin
multă uşurinţă. Laptele pe lângă că tului (fiind desvoltată cavitatea toracică). pentru viitor şi în caşuri analoage, sâ.
este un aliment, căruia nu-i lipseşte nici Cercetăm mamela (ugerul) şi aci ne scape de perirea sigură. In ţâri per
una din părţile hrănitoare, poate fi cu ne dăm mai bine seama, dacă vaca e Privind vaca peste tot corpul, să eminenţiam agricole, cum e şi patria
drept cuvăt socotit ca o doctorie în casa bună saunu de lapte. Ugerul fie mare, ne dea toate părţile corpului său (pi­ noastră, dacă munca economului, fie,
fie mic, aeea ce atârnă mai mult de cioare, cap, pântece, etc.) o înfăţişare
săteanului, după cum de alt-fel îl soco­ dintr’o causă, fie dintra’lta, nimicită este
rasă şi de vârstă, trebue să fie pornit femeească. Pântecele mare ne arată că
tesc toţi medicii, căci tot-deauna bol­ nimicite sunt şi toate isvoarele lui de
din dărăt înainte pe sub pântece, când vaca este mâncăcioasâ şi deci are pu­
navii sunt hrăniţi cu lapte. Cu toate câştig. In asemenea ţâri, constatat este
acestea, sătenii nostrii, foarte rar mă­ este deşert (muls) din dărăt pielea tre­ tere de a fabrica mai mult lapte. că între altele industria şi meseriile tre-
nâncă laptele şi sunt mulţumiţi cu reaua bue să rămână ca o pungă încreţită, la Bogăţia laptelui în unt o cunoaş­ bucsc păstrate, încuragiate şi perfecţio­
deprindere moştenită, a spune că nu pipăit să-l simţim peste tot moale ca tem după cerumenul (cleiul) ce se află nate şi aceasta şi pentru faptul, că ele
un burete; dacă la pipăit întîlnim în
e bun şi nu le place. în ambele urechi şi cu cât acest ceru- pe lângă că sunt factor însemnat în or-
uger nişte noduri tari, este semn că
Câţi copii abia născuţi, nu mor, din men e mai mult şi de o culoare mai ganisaţia socială, îşi au rostul lor şi în
vaca a fost bolnavă de oftică şi nu mai
pricină că sunt rău hrăniţi, după ce au galbenă, cu atât laptele e mai gras. Se statele cele mai înaintate în agricultură.
fost înţărcaţi de mamele lor? este bună de lapte; peste tot ugerul mai poate cunoaşte bogăţia laptelui în In astfel de ţâri lucrul de căpetenie este a
trebuie să şerpuiască vine cât de multe unt, când pielea de pe corp e unsu­ da meseriilor o desvoltare cât mai ar­
Petru a avea lapte din belşug, tre-
şi moi, cari înlesnesc fabricaţiunea lap­ roasă, de asemenea şi de pe uger.
bue să ne pregătim de nutreţ îndestu­ tistică, în care scop neapărat este ca
telui; mulgem apoi din cele patru sfâr­
lător şi bun, şi să ştim a alege vacile După toate analisele chimice, lap­ meseriaşul sâ fie înzestrat cu pricepere
curi (ţâţe) ale ugerului, spre a ne încre­
de lapte. dinţa dacă toate dau lapte, căci adesea tele cuprinde 86y 2% grame apă, res­ şi destoinicie, aceste însemnate rece-
Nu toate vacile sunt bune de lapte. ori se întemplă, în urma unei boale a tul până la sută este socotit 13 grame rinţe la ţinerea concurenţei. Şi în ţara
Unei vaci bune pentru lapte, i-se cere ugerului, ca unul din sfârcuri, ba chiar părţi organice, şi 5 grame, părţi mine­ noastră se lucrează de un timp încoaci,
să îndeplinească următoarele condiţiuni: şi două, să fie sterpe, ceea ce nu rale sau săruri. de bună seamă urmându-se exemple­
1) Să fie din părinţi buni; 2) Să fie Greutatea unui litru de lapte, în­ lor date de ţârile mai înaintate, la com-
este bine.
sănătoase, lucru care să poate cunoaşte cepe dele 1,020 grame, până la 1,034 plectarea cunoştinţelor mâiestriilor şi în
dacă vaca are privire vie, veselă, botul De mute ori se întâlnesc vaci cu grame. consecuvenţă şi la înbunătăţirea produ­
să fie umed (înrourat), urechile şi basa unu s’au două sfârculeţe mici pe uger; („Albina") Oh. Manolescu. selor lor.
(rădăcina) coarnele să aibă o căldură din dărătul celor patru mari, lucru care In această direcţiune guvernul in­
potrivită; botul uscat şi căldură ridicată ne dovedeşte că vaca este bună de lapte, tenţionează a transforma muzeul techno-
la urechi şi coarne, ne arată că anima­ acestea sfârcurleţe în fiecare zi supuse logic din Budapesta într’o centrală, în
lul e dolnav. Un semn după care mai mulgerii, se măresc din ce în ce mai A P E L care sâ se găsească o exposiţie perma­
cunoaştem dacă vaca e sănătoasă este multişor şi ajung la a 2-a sau a 3-ia nentă de modelele cele mai frumoase şi
când rumegă, numărând dela o înghi­ fătare, că şi acestea dau lapte. Crescă­ (Onoratele Redacţiuni ale ziarelor române solide, ear’ în oraşele cu şcoli de arte
ţitură până la alta 55— 60 rumegâturi; torii de vite pentru lapte, pun mult preţ sunt rugate a reproduce acest >Apel«). şi meserii cum este Clujul, M.-Oşorheiul
mai multe arată o sănătate toarte bună, pe mulgerea regulată a sfârculeţelor Subscrisul voind a aduna toate anec­ şi Timişoara, se vor face şi ele aseme­
ear’ mai puţin de 50, ne dovedeşte slă- acestora, căci înmulţesc laptele, şi s’a dotele istorice, referitoare la poporul româ­ nea muzee. In aceste exposiţii, pe lângă
biciuinea vitei, pricinuită de o boală constatat că viţelele născute din aseme­ nesc, pentru a le scoate apoi în volum îmi modele se vor găsi şi maşinele şi în unel­
ascunsă. nea vaci moştenesc ugerul mamei lor. eau voie prin aceasta a ruga On. public ro­ tele trebuitoare industriei mici, arâtân-
înmulţirea laptelui, merge crescând Pielea de pe ugerul vacei, trebue mânesc a-mi da mâna de ajutor, comuni- du-se în acelaş timp şi modul lor de a

vedem pe vice-colonelul cu cal cu tot râs- pătrariu de oară, când fără veste suntem sur­ Pe timpul acesta lupta decurgea pe toată
_ _ F O IŞ O A R A turnându-se la pământ, doi feciori îi sar în prinşi de considerabile forţe inimice şi din 2 linia cu cea mai mare înverşunare şi fiind
ajutoriu şi’l ridică de pe calul ce mai făcea părţi atacaţi. Inimicul după-ce primi succursuri terenul un loc deschis şi puţin peziş spre
încercări de a se ridică dela pământ; vice- dela trupele prinţului de coroană prusac, acă- ost, puteai observa spre sud-vest pe mari
dia aaul 1866 colonelul era neatins, pe când calul lovit de rui divisiuni abia acum sosiau pe câmpul îndepărtări atacurile ce sâ făceau şi dintr’o
V
de Ioan Mihaiu, p ro p rie ta r în O ră ştie . mai multe gloanţe şiroaie de sânge curgea de luptă, luă earâşi ofensiva. Comandantul parte şi din alta; cu deosebire erau grandi­
(Urmare) (7) din pieptul şi grumazul lui. nostru văzând cum se prăbuşesc cu grămada oase atacurile cavaleriei, care le executa cu
4 Feciorii nostrii răspund şi ei cu focuri feciorii şi chiar şi mai mulţi oficeri loviţi de iuţală de fulger şi produceau un fremăt şi
In câteva minute ajunserem la margi­ de puşcă, dar’ vedeau şi simţiau superiori- gloanţele inimicului şi că faţă de numărosul zgomat asurzitoriu.
nea pădurii şi luarăm direcţiunea pe o vale tarea pustelor prusace, căci aceştia deşi mai inimic şi resistinţă e absolut imposibilă, ba Dupâ-ce regimentele desorganisate în
cam de 10— 17 metrii lală, de-alungul căreia să puţini Ia număr, totuşi susţineau un foc de’ţi încă chiar şi linia de retragere ne este pe- urma luptelor din pădure, sâ puseră în or­
întindea de ambe părţile o pădure tineră de părea că vine dela un regiment întreg. Spre riciitată, — dă signalul de retragere. dine, acum nu se mai vedeau marile perderi
stejar — tufoasă şi greu de străbătut. a pune capăt iregalităţii aceşteia, comandantul Retragerea aceasta făcându-se prin locu­ ce le-am suferit; din multe companii mai ales
O privelişte îngrozitoare ne presenta dă signalul de asalt cu baioneta. Un »ura« rile de pădure cu tufişuri greu de străbătut, a regimentelor ce luaseră parte la sângeroa­
valea aceasta 1 Cât puteai pătrunde cu ochii puternic eşit din o mie de pepturi fu răspun- urmarea a fost, că ori-ce legătură tactică a sele atacuri din pădure, lipseau aproape ju-
nu vedeai alt-ceva, decât cadavrele de ale la aceasta comandă. Ca cu curagiu nebunesc batalionului era disolvată succezândui duşma­ mâtate feciorii. Mai mult suferiseră brigada
vânătorilor nostrii ; avea aspectul unei holde să aruncă acum feciorii noştri asupra inimi­ nului pe lângă număreasele perderi ce ne-a Generalului Saffran si Wiirtenberg.
secerate, a cărei snopini sunt răsturnaţi de cului arzând de dorinţa de a să măsura odată causat, a tace prinsoneri 1 oficer şi 42 feciori Comandantul corpului nostru luase deja
vânt în toate părţile. La mulţi din aceştia d'aproape cu el. Inimicului care cunoştea în de- de ai noştri. disposiţii pentru noa.ia ordine de luptă, dar’
mai observai câte o mişcare lină şi mârăi- ajuns tactica noastră, îi conveneau asemenea a- Să făcu-se l 1/., oară d. a. când eşirăm în curând se convinsă că o opunere e absolut
tură abia de auz’t. salturi, fiindcă de-oparte nu era expus gloanţe­ din pădure asupra căreia artileria corpului imposibilă faţă de masele acelea de trupe
După-ce făcusem vr’o câteva sute de lor noastre ţinând feciorii puşca la braţiu, nostru deschise un foc nimicitorii!; din ploaia inimice ale prinţului de coroană, cari sâ râ-
paşi pe valea aceea deodată apare înaintea eară de altă parte tocurile lor arare-ori ’şi de gloanţe ce veneau d’acolo ara evident, vârsau peste câmpul de luptă şi încercau
noastră o trupă prusacă eşind din tufărie şi greşeau ţinta, trăgând în şirurile închegate că duşmanul sosise deja la marginea pădurii. prin o manervră de încunjur a ne tăea retra­
deschizând un foc violent asupra noastră. ale noastre. Sub scutul artileriei noastre continuarăm re­ gerea. Nu mai puţin şi artileria, care susţinu
Pe comandantul Batalionului — vice-colonelul Cu toate acestea inimicul nu aşteaptă tragerea şi în curând ne împreunarăm cu pân’ acum focul şi împedeca cu succes avan­
Pistory care mergea călare în fruntea batalio­ sosirea noastră, fără la o apropiere vr’o 100 celelalte 2 batalioane ale regimentului. Aci sarea duşmanului, era pe sfârşite cu muniţia sa.
nului, ’l luaseră cu deosebire la ţintă, căci paşi făcu front napoi şi dispăru prin frunzişul aă afla şi comandantul corpului nostru, Trecuseră 2 ore d. a. când comandan­
bucăţile din mantaua lui rupte de gloanţe pădurii fără a înceta cu focul din puştile carele în urma unei răniri la frunte, purta o tul nostru dete ordin de retragere, singura
|bureau în toate părţile; nu trecu mult şi sale. L ’am urmărit prin pădure încă ca un legătură albă la cap. posibilitate de a scăpa de o catastrofă,