Page 3 - Activitatea_1904_09_36
P. 3
Nrul 35 A C T I VI T A T E A Pag. 3.
funcţiona. Se vor numi din partea ocâr- rocoase au fost a primi câte o carte terminat deci studiile 33. După acestea: 1, tot locul măcelarii vănd carnea cu preţuri pi
muirei profesori ambulanţi atât pentru folositoare, 17 persoane. S’au votat ajutoare pentru 37 rigorosanti perate. E trist de tot, că nu se pune capet
măestri, cât şi pentru calfe In scopul Sumarele şedinţelor administrative, vechi şi noi în sumă de 21.532 cor. 2. Sti lăcomiei atât de mari şi şi mai trist, că cei
pendii pentru studenţi la drepturi vechi 37 chemaţi să se intereseze de soartea celor pe
perfecţionării calfelor se vor aranja ex- cetite de notarul Reuniunei, dl I. Apol-
în sumă de 19.350 cor., noi 12 în sumă de cari îi «represintâ*, să plâng de scumpete şi
posiţii cu lucrări cşite din mânile lor zan, ne-au reoglmdat afacerile de inte
6.400 cor., pentru studenţi la medicină, vechi — tac ca vitele cele din meserniţă.
Se va pune un deosebit pond pe cre res generalul industrial şi meserieşesc,
area de stipendii, ce se se dea calfelor petrecute în cursul lunei August. 11, 6.700 cor,, noi 3, 1.500 cor., la fiiosofie,
pentru perfecţionarea în străinătate. Cu vechi 9, 6.400 cor., noi 2, 1.000, cor. la poli- Sz. 10550/1904 tkvi.
»S teja r*
scop de a uşura lupta meseriaşilor, se tedmică, vechi 4, 2.900 cor., noi 1, 500 cor., A r v e r£si HIRDTMENY KIVONAT
va da deosebită încuragiare societăţilor la academia comercială, vechi 1, 800 cor., noi A hâtszegi kir. jbirosâg mint tjkvi
cooperative de meseriaşi spre a-’şi aduce N O U TĂ TI 2, 800 cor., la silvicturâ 1 nou 500 cor., la hatosâg Dr. Aurel Muntean iigyvdd
materiile prime. Se vor crea centrale ............................... _ .......... 1 ______ __ agronomie 2 vechi 800 cor., la farmacie, vechi ohajtatonak Mihailon Iosif vhajtâst szen-
pentru fiecare breaslă, ear’ pentru des 1, 400 cor., nou 1, 400 cor., la şcoala superi
A V I S vedo elleni vhajtâsi iigyeben kozhirre
facerea mai cu uşurinţă a mărfii, se va oară pentru veterinari, nou 1, 500 cor, la teszi, hogy vhajtatonak 60 kor. 80 fiii.
organisa o prăvălie (hală de venzare), L a Redacţia noastră s i află bilite şcoala de cădeţi, vechi 5, 2000 cor., noi 9, 3600 t<5ke 33 kor. 60 fiii eddegi megâllapi-
toate ajutate cu subveniţii din visteria cu p reţu ri scăzăte p en tru căiitoria la cor., la şcoalele medii, vechi 6, 1880 cor., tott per ds vhajtâsi valamint a jelen-
statului şi cu împrumuturi fără interese T im işoara, din i g — 30 Septem vrie — 7, 2400. La olaltâ 152 stipendişti. legi 14 kor. ds meg felmeriilendo kolt-
şi replătibile în rate. încolo şi încoace — p e 86CLHIGL ffie iR - sdgek irânti ugy a csatlakozottnak ki-
brilor Ăaociatiunei. N o ta r p u fe a t. Ştefan Cădar, notar
De bine facerile acestor aşezăminte j mondott Romosan Iliesnek 161 kor.
cercual in Ciugud. corn. Alba-Inferioară, după
nisuinţa noastră trebue sd fie ca şi noi 92 fiii. toke s jâr. ozv. Apâthy Istvân-
să fim împărtăşiţi şi vom şi fi, dacă A d u n a r e a y en . a R e u n i u n i i n o cum cetim în foile din capitală, a fost îm nenak 382 kor. 44. fiii. s jâr. irânti
umer la umer vom pune cu toţii, dacă ta rilo r c o m u n a li f i c e rcu a li. Dl. Dio- puşcat prin fereastră în seara de 9 spre 10 koveteleseik kielegitese vdgett Mihailon
ne vom cinsti meseria, dacă vom lucra nisie Popovici, preş. Reuniunii, ne comunică 1. c. Bietul notar şedea la masa de scris Iosif vhajtâst szenvedo'nek a ddvai kir.
programul cu 23 puncte a Reuniunii notari când să auzi de-odatâ o detunetură de puşcă.
neobosiţi şi cu însufleţirea recerută ori torvdnyszek a hâtszegi kir. jbirosâg te-
cărei trebi bune. lor din comitatul «Hunedoarei», care se va Glonţul l’a nimerit în piept şi i-a sfredelit riiletdhez tartozo Szacsal kosdgi 14 sz.
ţinea Duminecă, 18 Septemvrie a. c. în opi- plumâniU;. — Că să rămână în viaţă nu
Acestea premerse dl president bine- dul Brad, la 10 ore, in 'Hotelul »Calea este nici o nădejde. tjkvben a f 8, 9, 12— 14, 17, 18 hrsz.
a. ingatlanit az u. o. 65 sz. tjkvben a
ventează număroşii oaspeţi şi între aces ferată* *
tea pe d-şoara Olga Stoianovici, origi P ro to p o p r e fo r m a t d e fr a u d a n t . f 1 rdsz. a. ingatlanbdl (% ) feleresz
nară din Bucureşti şi elevă a şcoalei S e rv ic iu l m ilit a r d e d o i a n i. Tot Zsigmond Sândor, protopop reformat lângă De- a jutalekât az u. o. 86 sztjkben a f I.
resz. a ingatlanbol (V3) egyharmad resz
de pictură din Miinchen; pe dl Magdu, mai tare ne apropiem de o rea-rinţă atât de bre<zen, însuşi a recunoscut că a mâncat din
funcţionar de bancă în Arad, pe dl Ig- dorită de cetăţenii ţării noastre. Să vorbeşte banii tractului 36 mii coroane. Pe lângă de- jutalekot rd.-szâmonkenti reszletekben
naţiu Moldovan, măestru pantofari, care că Ministrul de răsboiu s’a făcut cunoscut fraudare a comis si falsificarea de docu az egyidejiileg kibocsâtott ârveresi fel-
mutându-se din Budapesta, ’şi a deschis Maiestăţii Sale proiectul d.spre serviciul activ mente. tetelekben reszlezett osszesen 2103 kor.
etablismentul în Sibiiu. de doi ani. Acest proiect va fi supus desba- 60 fiii. kikiâltâsi ârban az 1904. no-
C o n tra s c u m p e te i c a m e i. In vre vember hâ 5 dn d. e. 10 orakor Szacsal
terii dietei austriace. Acesteia va urma apoi
Micul dar’ drăgălaşul program al
şi desbatera în dieta ungurească. mea veche aşa sunau legile, ca pitarii, mă kozsdg eloljârâsdga hâzdndl megtar-
seratei a fost următorul: d-şoara Alex celarii şi alţi meseriaşi, cari scumpeau produ tando nyilvânos ârverdsen a legtobbet
andrina Baciu, plină de veselie şi cu F u r t c u s p a rg e re . In comuna Bozes, sul muncei lor pentru-ca se belească popora- iger6nek esetleg kikiâltâsi âron aloi is
multă însufleţire ne-a predat nu se poate pretura Giag ului, să află de câteva zile nişte ţia şi aşa bântuită de foamete, — se fie în elfogja adatni.
mai frumos poesia »Mircea şi solii« de
neguţători din Bosnia, cari cumpără prune chişi şi bătuţi ca cei mai răufăcători de rele. Arverezni szânddkozok tartoznak
Bolinteneanu, sodalul măsar dl Ioan Po-
pentru fert de vinars De când au venit acolo In ziua de azi nu mai sunt astfel de legi. bânatpdnziil az ingatlanok kikiâltâsi ârâ-
paiov, harnic în toate şi deştept, a pro au ridicat preţul prunelor dele 20 cr. la 60 Humaniştii au scos din legi astfel de pedep nak 10% keszpenzben, vagy a kormâny
dus mult haz cu „Ţiganul la împărtăşit", cr. pentru măsura de 20 litre. Concurneţa siri, uitându-şi însă să scoată din unii mese âltal ovadekkepesnek nyilvânitot dr-
de Speranţă; de tot îmbucurător pro aceasta era spre binele locuitorilor din prejur. riaşi pofia lăcomiei. In Arad carnea şi acum, tdkpapirban, melynek nevdrteke % re-
gres am constatat la dl Laurenţiu Bol-
Vineri noaptea spre Sâmbătă 9— 10 1. c. făp după-ce vitele s’au ief init până dincolo, e szig fogadtatik el csupân a kikiildd'tt
dor, sodal măsar care a fost la înălţi
tuitori necunoscuţi sparseră zidul locuinţii tot aşa de scumpă ca şi înainte cu 5, cu 10 kezehez letenni, avagy annak elozetes
mea chemării în poesia „Eroii dela
acestora si le furară lada cu bani si cărţile. luni. Veterinarul Kellner sătul de lăcomia biroi letetbe helyezesdt tanusito sza-
»
*
1
Plevna“ de Alexandri; frumos şi cu sen Paguba face 20 mii floreni. Neguţătorii erau măcelarilor a propus ca oraşul să deschidă bâlyszeru elismervdnyt âtszolgâltatni.
timent ne-a predat d şoara Maria Avri- încuartiviţi la Mihailă, câreîmari şi neguţător o meserniţă şi se dee carnea cu preţul cel
gean, poesia „Daniil sihastrul" de Bolin- Vevd koteles a vdtelâr felerdszet
în Bozeş. mai mic posibil. Propunerea zilele acestea va az ârveres napjâtol szâmitott 30 nap
tinean; bun talent oratoratic am des A-a vor fi păgubiţi şi locuitorii, ne mai ajunge la desbatere şi se va şi primi, dacă
coperit în sodalul lăcătuş Petru Pop, alatt, a mâsik felerdszet ugyanazon
având concurenţi la prune, — Făptuitorii măcelarii din Arad nu vor imita pe cei din naptol szâmitott 60 nap alatt, az ârve
predându ne cu mult haz poesia „Ţiga sunt urmăriţi. — La unii din iei s’au aflat alte oraşe unde s’au făcut astfel de propuneri
nul în grădină" de x. sodalul măsar res napjâtol jâro 5% kamataival egyiitt
marfă din alt furt de mai înainte. şi unde lăcomia măcelarilor a dispărut cu a hâtszegi kir. addhivatal, mint biroi
dl Simion Luca, ca începător a predat
iuţeala fulgerului. Astfel de propuneri n’ar letdtpdnztârnâl lefizetni.
bine poezia»Imnul lui Stetan-cel-mare«
F u n d a ţ i u n e a lu i G ozsdu. Repre- strica se se facă şi în represntanţele altor A bânatpdnz az utolsb rdszletbe
de Alexandri, drăguţă şi neîntrecută a
sentanţa fundaţiunii lui E. Gozsdu întrunită oraşe şi mai ales în centrale româneşti, pe fog beszâmitattni.
fost d-şoara Alexandrina Baciu, care
Duminecă în 28 1. tr. în Sibiiu şi-a terminat unde poporaţia cea săracă e cea românească A megâllapitott ârverdsi feltdtelek
urcând din nou podiul, ne-a predat fru
afacerile Mercuri. înainte de toate a costatat şi care sufere mai tare pe urma scumpetei a hivatalos drâk alatt a tjkvi hatosâg,
mos „Păstrarea" de A. Pan; d-şoara Eu
că din stipendiştii vechi în anul şcolar expi de carne. In fiecare oraş avem câte un re ugyszinten Szacsal kozseg eloljârosâga
genia Grecu, profesoară în Bacău, a ţi
rat au obţinut diploma de doctor : a) n îdrep- prezentant comunal, ba pe alocurea avem şi hâzânâl, vagy a biroi kikiildottnel meg-
nut, ca în toţi anii în lunile de ferii, ve
turi io, b) in medicină 2, c) în ştiinţele poli mai mulţi dintre cari unii de tot sfătoşi, ba tekinthetdk.
selie să ne procure cu mai multe arii
tice i, — în total 13. Au absolvat studiile: gata să turbe de mănie (în coloanele de ziar) A kir. jbirosâg mint tjkvi hatosâg.
executate cu multă desteritate la pianul
d) studenţi la fiiosofie 2, e) Ia politechnă 2, pentru nu ştim ce «ilegalităţi*. De ce nu au
Reuniunei. Hâtszeg, 1904. augustus ho 25-dn.
f) la montanistică şi siivicutură 3, g) la cur mila de săracul popor şi de ce nu fac, ca el
Făcându-se ca de obiceiu sortare sul administrativ pentru notari 1, h) la şcoa- să nu mai fie stors de cei lacomi ? In Arad, Jâvidn ,
cărţilor, din 119 persoane presente no lele medii 4, i) la şcoalele de cădeţi 8; au Lugoj, Timişoara, Sibiiu, Braşov etc. peste ____________ kir. jârăsbircS.
Tot pe timpul acesta îi succese unei şi d’aci ’şi îndrepta focurile sale contra duş Că toate Cel de Sus le-a dat, Şi astfel măestru s’a şi pus
divisiuni inimice de gardă a străbate neob manului ce era în călcâiele noastre, opăcindu-1 Şi-’n schimb drept o răsplată: S’o facă nesmintită,
servată în centrul posiţiei armatei noastre la pe un timp oare-care în înaintarea lui. In >E Domnul lăudat...* 1 îndată ce s’a dus.
Sadova, folosindu-se de fumul puiberei de chipul şi sub scutul acesta zeci de mii de
puşcă care asemenea unor nouri grei acope ostaşi d’ai nostrii scăpară de captivitate sigură. Ei hainele nici când nu-’i plac, Puţină vreme a trecut,
rea ţinutul şi împedeca ori-ce perspectivă. Era deja 7 ore seara când ajunsărăm Ba ceartă croitorii, Şi chipurile gata
Apariţia aceasta neaşteptată a duşmanului la fluviul E!ba şi trecurăm podul pe care Cari cruce-’şi fac ca şi de-un drac Ea le primeşte necerut,
aduse în confusie coloanelor noastre din fron încă de dimineaţa îl făcuseră pioncr i nostrii. De ea, ear’ următorii Şi-o roagă să-i dea plata
tul liniei de lup ă şi acestea înc. pură a se Aici primirăm porunca să veghiem asupra Să duc, neaflându-i leas... El care le-a făcut.
retrage răpind cu sine şi pe celelalte trupe podului şi să susţinem ordinea la trecerea
din dosul lor; toate încordările nu mai folo trupelor. In restimp de o oră au fost mar Şi lucrul nu-1 pătrunde ea, »Aşa pocită nu sunt eu,
siră spre a pune stavilă retragerei generale tor la scenele ce să petreceau la trecerea Doar’ ea e tot cea veche: Precum m’aratâ chipul,
care pe la 21/2 ore d. a. să şi începu pe podului şi în jurul acestuia. Ce’n gândul ei aşa credea Ear’ nasul meu — pe-un Dumnezeu
toată linia. Că nici n’are păreche, De loc nu-mi are tipul, —
Retragerea în u<ma atacurilor tot mai Atât să încredea... Mă eartă, domnul meu*...
w m m m & w
violente şi cutezătoare a inimicului entusias-
»Nu-i mare aşa cum l’ai luat
mat până la franezie de succeselei neaştep Ea-i fată de părinţi bogaţi, Şi ştii pe unde ea trecea
tate, devenea din ce în ce tot în mai mare Stătea lumea uimită, Domnia-Ta în poză;
Crescută după lume:
disordine, iară câtră 4 oare d. a. degenară Crăiasă printre fumuraţi Şi-atât de bine îi făcea: C’o vorbă toată m’ai stricat:
în o fugă formată, întreg ţinutul pe care să Cu ochii că-i slăvită — Ai vestejit o roză,
Ce’n laude gura... spune —
făcea retragerea era sămănat cu uniforme şi Şi-o fac de îngâmfaţi... Ea — care să ’ntrecea... Pe toţi ce-a încântat*..!
armaturi, furgoane şi tunuri răsturnate, roate
de tunuri şi cară rupte, cai fără stăpân alergând Din vremi părinţii s’au purtat Şi-ajunge apoi de măritat, — Eu am avut când am lucrat —
în fuga mare cu şeaua pe sub picioare, etc. S’o crească fată mare, Şi ea că-i şi frumoasă Răspunde fotograful —
In aceasta confusie care se generalisase Tot bunul lor l’ar fi mâncat Să duce odată la pozat Mai mare chip ca cel pozat;
mai peste toată armata, singură brava noa Să n’aib-’asămănare Gătită şi pompoasă, De vină-i însuşi — nasul:
stră artilerie făcea o escepţiune şi mântui ar La chip şi la purtat... Precum ea s’a dedat. De-atât l’am micşorat.. 1
mata de-o nimicere totală, şi ea îşi urmare- M oteancă.
tragerea în frga cea mai mare, dar căuta Şi-’i de’nţeles cum s’a ’ntâmplat Şi aici ca’n tot locul a spus,
puncte acomodate pentru plassarea tunurilor De nu pricepe fata Că ea e renumită...,
