Page 1 - Activitatea_1904_12_47
P. 1

Anul  IV.                                             O r ă s t i  e,  i  Decemvrie  n.  1904.                                                          Nr.  47




               INSERŢIUNI:                                                                                                                                    ABONAMENT:
         se  plătesc  cu  preţuri  foarte                                                                                                                Pe  an  6 cor.  pe  */2  an 3 cor.
                   reduse.
                                                                                                                                                         Pentru  plugari—ţărani  pe an
                                                                                                                                                                 4  coroane.
         Manuscriptele sunt a se adresa
         redacţiei  şi aceiea  nu  se  îna­
                                                                                                                                                         P en tru    R o m ân ia  şi  străinătate.
                   poiază.
                                                                                                                                                              Pe  an  16  franci.
         Epistole nefrancate  nu se primesc.                                                                                                              Un  număr  costă  12  bani


             EDITOR,  PROPRIETAR  ŞI  ŞEF-REDACTOR:                                                                                                    REDACTOR  RESPONSABIL :
                                                                         A p a r e   în  fie c a re   Joi.
              D r .  A u r e l  M u n t e a n                                                                                                       L a u r i a n  B e r c i a n


          Din  Mm - nrotosincBl.                    Ilie  Jorest,  Varlaam,  Veniamin,  marele    Alimentarea  vitelor.                   e  mai  verde  nutreţul,  cu  atât  straturile
                                                                                                                                          lui  să  fie  mai  subţiri  şi  cu  atât  mai
                                                    Andrei,  acest  Moisi  al  Românilor,  Sil­
                                                                                                                 -- m m--
                                                    vestru  Morariu  al  fraţilor  Bucovineni vor                                         groase  să  fie  cele  de  paie.
                                                                                                    Ţăranul  nostru  ca  să-şi  hrănească
                                                    fi  vecînice  modele  de  adevăraţi  păstori                                               Urmând  toate aceste sfaturi, ţăranii
                              >Mânile  curând  nimănuia                                        vitele,  ia  un  maldăr  mare  de  nutreţ   nu  vor  mai  duce  lipsă  de  nutreţ,  ear’
                              să  nu  le  pui  şi  nu  te face   ai  bisericei  române.        sau vre-o  doi snopi  de coceni  şi  le trân­  vitele  lor vor  fi  grase şi  vînjoase  şi  vor
                              părtaş  de  păcate  străine*.  Episcopatul  îşi  exerciază  greaua  teşte  la  picioarele  vitelor  ca  să  mă­  ieşi  în  primăvară  gata  de  muncă,  ear’
                                     (I.  Tim  6  22).  sa  chemare  în  parohii conform prescrip-  nânce  până  ce  s’or  sătura.  Vitele  aleg
                             I.                                                                ce  e  mai  bun,  calcă  în  acest  timp  nu   nu  ca  acum  cu  pielea  şi  osul,  ce  par
                                                    telor  bisericei  noastre  prin  presviteri  şi                                       a  fi  ofticoase.
              Iată  porunca  dată  de  apostolul                                               treţul  în  picioare,  îl  risipesc  în  toate
                                                    diaconi,  cari  în  dependenţă  de episcopi                                            («J-  S.  C  Ar)            a i.  Ciurcu.
         ginţilor  elevului  seu  Timoteiu  instituit                                          laturile,  îl  murdăresc  cu  excrementele
                                                    predică credincioşilor cuvăntul lui  D-zeu,
         de  episcop  în  Efes:  «Mânile  curând  ni­                                          lor,  cu  praful  sau  cu  noroiul  care e  pe
                                                    săvîrşesc  sfintele slujbe  dumr.ezeeşti,  cu   pământ  şi  dacă  nu  trei  sferturi,  dar’
         mănuia  să  nu  le  pui  şi  nu te  face  păr­                                                                                        Curţile  Ţărăneşti.
                                                    un  cuvânt  îngrijesc  de  trebuinţele  spi­ de  sigur  jumătate  din  nutreţ  se  pră­
         taş  de  păcate  străine«.
                                                    rituale  ale  credincioşilor  şi  îi  conduc  şi   pădeşte  în  van  cu  chipul  acesta.
               Prin  aceste  cuvinte  apostolul  Pa-   povâţuesc.  Apostolul  Pavel  apreţiind      Paiele  de  cereale  dacă  se  dau  în­    Orice casă are împrejurul  ei o  curte
         vel  îndeamnă  pe  elevul  seu  să  fie  cu   activitatea  preoţilor zice:  «Preoţii  demni   tregi,  netocate,  neamestecate  cu  alte   sau  ogradă.  Curtea  este împrejmuită  cu
         deosebită  băgare  de  seamă  cu  privire   cu  îndoită  cinste  să  se  cinstească,  mai   nutreţuri  mai  bune,  neudate  cu  puţină  gard  de  mărăcini,  de  nuele,  de  uluci şi
         la  persoanele,  ce  au  să  fie  primite  şi   vârtos  cei  ce  ostenesc  întru  învăţătura   apă  sărată,  vitele  nu  le  mănâncă  bu­ de  stacheţi.  Cea  mai bună  împrejmuire
         promovate  în  cler.  Şi  această  poruncă                                            curos  şi  trebue  ca  ele  să  fie  răsbite   este  cea  de  stacheţi  şi  ulucă,  fiind  mai
                                                    cuvântului  (I.  Tim.  5  17).             rău  de  foame  pentru  ca  să  le  consume.
         s’a  observat  în  decursul  timpurilor  de                                                                                      frumoasă,  mai  trainică,  şi mai  tare,  dar’
                                                         In  decursul  timpului  în  jurul  epis-  Dela cocenii  de  porumb,  când  sunt  daţi
          biserică  cu  stricteţa,  pentrucă  grea  este                                                                                  costă  mai  scump.  Un  gard  bun se face
                                                    copilor  s’au  grupat  preoţii  —  Sinceli,   netocaţi, vitele mănâncă numai foile, ear’
          posiţia,  frumoasă  este  misiunea şi  mare                                          restul  e  pus  pe  foc,  cu  toate  că  şi  co­  şi  din nuele  îngrădite  pe  pari  mai groşi
                                                    cari  dedeau  episcopilor  mâna  de  aju­
          responsabilitatea  chemărei  preoţeşti.                                              toarele  conţin  foarte  multe  substanţe  şi  bătuţi  mai  des.  Cel  mai  rău  gard
                                                    tor  întru  conducerea  afacerilor  epar-
               Mântuitorul  Christos  voind  a  re­  chiale.  Primul  dintre  sinceli  era  proto-   nutritoare  şi  mai  ales  zahăr.    este  cel  de  mărăcini,  fiindcă  este  mai
          genera  neamul  omenesc  coborîtu-s’a în­  sincelul.  Andrei  bar.  de  Şaguna  în        Spre a stângeni această risipă,  care  slab,  ne  umple  curtea  de mărăcini  şi în
          tre  noi  păcătoşii  »chipul  robului  luând   Dreptul  Canonic  §.  170  vorbind despre   e  imensă,  trebue  ca  ori-cine  are  vite   ele  se  încuibează  şerpii,  guşterii  şi  alte
          ne-a  învăţat,  ne-a  îndreptat  şi  jertfă                                          să  poseadă  un  grătar  şi  un  crep,  chiar   feluri  de  dihănii.
                                                    demnitatea  de  protosincel  zice:  După  de  n’ar  avea  grajd.  Nimic  mai  uşor  de
          pentru  noi  s’a  adus«.                  dignitatea  de  archimandrit  numără  nu­ cât  construirea  lor,  care  e la  îndemâna     In curte  avem  aşezate  coteţele pa­
               Ear’  ca  opera  lui la  desevârşire să   mai  decât  a  protosincelului,  carele  se   ori-cui,  ori-cât  de  nevoiaşi  ar  fi.  Nu­  serilor,  cocinele  porcilor,  coşarele  sau
          fie  condusă  a  ales  12  bărbaţi,  pe  cari   înaintează  după  chibzuirea  episcopului   treţul  mare  se  va  servi  totdeauna  în  grajdurile  vitelor,  magaziile  pentru  bu­
         învăţăceii  lui  i-a  numit,  cărora  le-a  în­  la  această  dignitate  dintre  ieromonachi   grătar,  cel  mărunt  în  crep.  Insă  aci  cate,  pătulele  pentru  porumb,  celarele
          credinţat  puterea  de-a  conduce  spre   şi  este  dignitarial  curţii  episcopeşti.  El   nu  se  va  pune  de-odată  decât atât  cât   şopronurile  şi  alte  acareturi.
                                                                                               poate  consuma  vita  la  o  mâncare,  căci
          limanul  mântuirii  pe  tot  cel-ce  după   se  înaintează  la  această  dignitate  pen­ ce  rămâne  nu-i  mai  convine  vitei  mai   Curtea  casei  trebuie  să fie  croită
          dreptate  însătoşează,  pe  tot  neamul   tru  procopseala  sa  intelectuală,  pentru  târziu,  deoare ce  suflând  în  el  se  strică   după  un  anumit  plan,  aşezatul  ecare-
          omenesc...                                p u r t a r e a  sa  m o r a l ă   şi pentru  me­  şi  instinctiv  vita  nu  mănâncă  de  cât   telor  în  curte,  trebuie  făcut  după  anu­
                                                                                               ceea-ce  e  proaspăt,  nealterat  şi  deci  mite  reguli  şi  curtea  trebuie  ţinută  cât
               Apostolii  cu  puterea  dată  lor  de  ritele,  ce  şi  le-a  făcut  în  treptele  cele
                                                                                               numai  ceea-ce-i  prieşte.  Ca  să  mănânce   mai curat.
          sus  necunoscând  frică,  ameninţare,  te­ mai  mici  monarchali  şi  preoţeşti şi pen­
                                                                                               rămăşiţele  trezite  în  care  a  suflat,  tre­  Să  vorbim  despre  toate  acestea.
          rorism  şi  greutăţi  au  început  a  vesti  tru  cele  ce  şi  le-a  agonisit  în  cance­  bue  să  fie  vită  rău  răsbită  de  foame.   Curtea  trebuie  să aibă  o formă  re­
          cuvântul  Domnului,  a  să  pune  în  luptă  laria  episcopeascâ.«                   Crepul  să  fie  curăţat  în  fiecare  zi  şi   gulată  şi  cu  linii  drepte,  ca  să-i  stea
          cu  puterea  lumească,  a  învinge  duhul       Fiindcă  părintele  episcop  al  Ara­  chiar  de  mai  multe-ori  pe  zi  de  toate
          lumii  şi  a  ridica  sus  sus  la  parapete   dului  a  aflat  de  bine zilele trecute pen­  ogrinjile,  care  se  vor  arunca  peste  aş­  bine.  Cea mai  frumoasă  formă  este  cea
          stindardul  crucii  Domnului,  răsărind   tru  «pricopseala  intelectuală**,  pentru   ternutul  vitelor.  Paiele  şi  cocenii  să  se   pătrată  sau  dreptunghiulară,  adecă  în
          astfel  din  modesta  peşteră  a  Vifleemu-   «purtarea  morală«  şi  «meritele  făcute   dea  tocate,  amestecate  cu  alte  nutre­ forma  unui  pătrat  lungăreţ.  Câte  patru
                                                                                               ţuri  mai  bune,  cu  fân,  lucernă,  trifoiu,  colţurile curţii  vor  fi deopotrivă deschise.
          lui  pompoasa  biserică  creştină         în  treptele  mai  mici  monarchali*  a hi-  măzăriche,  sfecle  tocate,  foi  şi  cotoare
                                                                                                                                          Curtea  să  fie  cât  se  poate  de mare, ca
               Apostolii  Domnului  s’au  ales  din­ rotesii  întru  protosincel  pe  călugărul  de  varză,  napi,  cartofi,  vreji  de  fasole,   să  avem  unde  ne  aşeza  casa  şi  ecare-
          tre  cei  vrednici  urmaşi  ca  vecinica  in-  Ciorogariu,  în  Nrii  viitori  ai foii noastre   mazăre  etc.,  pleavă  de  ovăs,  de  in,  de   tele  şi  să ne mai rămâie  destul  loc  pen­
                                                                                               rapiţă,  dovleci  etc  şi,  dacă  sunt  stro­
          stituţiune a bisericei  Domnului  să’şi  aibă  pe  basa  de  date  autentice  vom  arăta
                                                                                               pite  şi  cu  puţină  apă  sărată  e  şi  mai   tru  a  umbla  paserile  a ne pune lemnele
          păstorii  ei.                             şi  noi  marelui  public  românesc  «procop­
                                                                                               bine.  —                                   şi  a  putea  umbla  cu  carul.
               Urmaşii  legali  ai  apostolilor  sunt   seala  intelectuală**,  «purtarea  morală*   Pentru  tocatul  paielor  şi  al coceni­  Partea  cea  mai  mare  a  curţii  tre­
          episcopii,  cărora  le  este  încredinţată  şi  «meritele*  călugărului  înaintat  după   lor,  mai  mulţi  ţărani  s’ar  putea  asocia  bue  să  rămâie  în  faţa  casii,  ca  astfel
          soartea  bisericeii  şi fericirea  credincioşi­  »chibsuinţa«  episcopului  la  demnitatea  ca  să-’şi  cumpere  maşini  de  tocat  care   ochiul  stăpânului  să poată vedea dintr’o-
          lor.  Şi  după  cum  biserica  a avut  în  de­ de  protosincel.                      costă  dela  100  lei  în  sus.  O  astfel  de   dată  tot  cuprinsul  ei.  Porţile  curţii  se
          cursul  timpurilor  episcopi  buni  sau  răi                 *  *  *                 maşină  poate  sluji  la  10  şi  chiar  la
                                                                                               mal  mulţi  ţărani,  —  căci  în  20,  30 de   fac  in  de  regulă  mai  aproape  de  casă
          a  înaintat,  sau  a  stagnat,  pentrucă  ea   Şi  până  atuncia  însă  autorisăm  pe
                                                                                               minnte  se  poate  toca  nutreţ  pentru  5,   ca  astfel  intrarea  şi  eşirea  să fie  făcute
          vecinică  fiiind  prin  stegarii  sei  poate  fi  profesorul  hunfalvist  Coste  dela  prepa­  6  capete  de  vite  mari.       sub  ochiul  stăpânului.
          numai  împedecată,  dar’  nu suprimată în  randia  din  Arad,  arangiatorul  de  ban­     Iarna,  când  ţăranii  n’au  de  lucru,    Ecaretele  trebuesc  aşezate  cu  re­
          nobila  ei  misiune.  Activitatea  episcopi-  chet  pentru  noul  protosincel,  ca  pe spe­ e  o  adevărată  jucărie  a  toca  nutreţ   gulă  în  curte,  nu  fie  cum  s’o întâmpla.
          lor  vrednici,  cari  au  ajutat  biserica  în  sele  redacţiunii  noaste  se  comande  la  pentru  vite.                            Ori  ce  ecaret  nu  trebuie  să  fie li­
          desvoltarea  şi  misiunea  ei  este  săpată  fotograful  Honisch  din  Arad  fotografia   Un  sistem  foarte  bun  e  şi  acela   pit de casă,  şi nici prea aproape  de casă,
          cu  litere  de  aur pe  paginile  istoriei, ear’  dlui  Ciorogariu  din  dimineaţa  zilei  din   de  a  amesteca  nutreţul  în  şiră,  mai   căci  casa  trebuie  se  stea  mai  deoparte
                                                                                               ales  lucerna  cu  paie  de ovăs şi  de grîu,
          biserica  îi  venerează.  Numele  sfântului  3  August  1899  în  societatea  câtor-va                                          după  cum şi  stăpânul  stă mai  la o parte
                                                                                               ceea-ce  pe  de  o  parte  contribue  la
          Athanasiu,  Vasile  cel  Mare,  Ioan  Chri-  tineri  cheflii  şi  ai  unei  bande  de ţigani.
                                                                                               buna  conservare  a  lucernei,  ear’  pe  de  dintre  slugi.
          sostom  şi alţii  vor  figura  vecinie ca  mo­ Numai  această  fotografie  singură să îm­  alta  înlesneşte  consumarea  paielor.    Aşa-i  stă  frumos  casei.
          dele de mari bărbaţi ai bisericei  Domnu­ podobească  sala  hotelului  Vas  cu  oca-      Porumbul  de  coasă,  convertit  în        Afară  de  asta,  în  cazuri  de  foc,
          lui,  ear’  numele  celor  nevrednici  sunt  siunea  banchetului,  ce  se  va  ţinea  pen­ nutreţ  conservat,  se  păstrează  foarte   Doamne  fereşte,  poţi  să  o  aperi  mai
          îngropate  în  noiamul  uitării.          tru  noul  protosincel  şi  ea  va  vorbi mai  bine,  chiar  dacă  n’a  fost  pe  deplin   cu  înlesnire.
               Biserica  română  întru-cât amintind  mult,  decât  vorbele  îndeşert  sunătoare   uscat,  dacă  e  aşezat  în  claie  între stra   In  faţa  casei  vom  aşeza  celarul
          a fost  învrednicită  de  D-zeu  cu  episcopi,   ale  ciracilor  lui.                turi  de  paie.  Asemenea  şi  măturile  de   (crama) cu proviziunile  trebuncioase pen­
                                                                                               untreţ,  cum  şi  ori-ce  fel  de  nutreţ care
          cari  au  purtat  cu  demnitate  crucea                                              în  momentul  grămădiră  lui  în  clăi  sau  tru hrană,  magazia  pentru  bucate  şi pă-
          Domnului.  Un  Nichita,  Sava Brancovici,                                            în  şiri  ar  mai  avea  umiditate.  Cu  cât tulul  pentru  porumb.
   1   2   3   4