Page 3 - Activitatea_1904_12_47

Nrul 47 ACTI VITATE A Pag. 3

atât trebue avut grije cn în nopţile ră­ trebuincioase pentru combaterea lor, apostolic, ca astfel întăriţi cu toate darurile Alexandru Igna din Deva, după ce a
coroase să se acopere cu paie. deşi le are, se pedepseşte cu pedeapsă Tale bogate sS aflăm liniştea sufletelor ieşit Duminecă din biserică, a mers acasă şi
noast e şi tnâ.găi rea, că toţi ni-arn făcut încuind uşa, s’a apucat a-şi bate muerea până
Paturile căldicele dau o căldură în bani până la 100 fl. Cine însă re­
mică, însă de lunga durată; ele sunt ţine pe altul de a da ajutor, sau şi nu­ legea de a ne împlini datorir.ţele noastre a omorît-o. După aceasta faptă nesocotită
foarte trebuincioase pentru sărnănâturi mai îl agrăeşte, se pedepseşte eu în- d>n indemn propriu spre mărirea şi fe­ s’a dus in grăd nă şi s’a .spânzura*-. Motivele
şi răsaduri, pentru culturi de legume ricirea noastră şi a fiilor noştri. Primeşte acestor fapte oribile sunt încă necunoscute.
chişoare până la 8 zile şi pedeapsă în această şcoală sub scutul aripilor tale şi o *
cărora voim a le grăbi creşterea sau
de a le prelungi culesul până toamna bani până la 200 fl (art. de lege XL. sfinţeşte pe dânsa spre a deveni isvor nese- A l 33, 34: şi 33-lea t Cassariatul
târziu. 142 din 1879). cat de lumină şi înţelepciune, curăţitoare de «Reuniunei române de înmormântare din Si-
(»R. V. H. si A.«) tot păcatul, ea împodobiţi cu toate darurile biiu» a solvit zilele acestea ajutorul statutar
tale să Te lăudăm, mărim şi mulţămim acum după răposaţii membri ai Reuniunii, Ioan
Mediucul casei. şi pururea şi în vecii vecilor, Amin. Voicu fost proprietar în Gurarîului, Nico-
Port-Arthur. * («T. R«.) lae Ca şo lţ an şi Ioan C aş o lţ an foşti
musicanţi (S biiu).
Când a Intrat ceva în ochi, Din duelgiu — protosincel! Corespon­ A estea fo-merză caşurile 53, 54 şi 55-lea
Rînd pe rînd şi aproape toate în- un bob de nesip, un praf, ceva, eată dentul nostru din Arad, ne comunică un cas de moarte în sinul Reuniunei noastre de în­
tăriturile acestei cetăţi, devenită însem­ ce e bine să faci: apuci pleoapa de de extremă gravitate. Episcopul Aradului a moi mântare. *
nată şi prin posiţia sa încunj urată de sus cu două degete şi o întinzi în jos, apucat pe panta antecesorului seu Goldi:, şi Istoria unei pârtie de cărţi. Bugyul
dealuri şi mare, simt deja luate de ja­ ca să acoperi pleoapa de jos cât mai Lunia trecută a promovat intru protosincel Antonie şi Frenţoiu Aron din Nădăsdia de
ponezi, încât numai zilele să numără tare. O ţii o minută în posiţia asta şi într’o comună fruntaşe din centrul comitatu­ jos, în zilele acestea să pun la un ferbăl mic
lui Arad, în faţa ţărănimei adunate, pe du-
până va fi luată. — ai grije ca să nu laşi să curgă afară elgiul şi cu ţ ganii fotografatul călugăr Cioro- în cârdmă. Bugyul văvînd o casă mai însem­
In zilele trecute să răspândl-se lacrimile. După un minut, dai drumul gariu. Această promovare abus’vă sgud te din nată, de 30 cruceri, „!-a spăriat făcut să fugă“
vestea, că apărătorul Stoessel ar fi murit pleoapei şi atunci un şir de lacrimi temelie întieaga organsare a frumoasei pe Frenţoiu, la ce aceasta s’a mâniat, luând
ba să afirmase chiar şi căderea Port- vine să spele ochiul ducând cu sine noastre constituţiuni şi va fi o vecînică p ită briciagul, a străpuns pe Bugyul în coaste. Rana
pe p.ig;n ‘le istoriei noastre bisericeşti. primi jd oasă avu de urmare moartea acestuia.
Arthurului. — corpul străin, pe care îl vei găsi la Acum va avea Frenţoiu prileji a-şi da samă
Cazul e grav şi de aceea îl vom înfiera
Toată lumea este curioasă la cele marginea pleoapei ori pe obraz. după cum să cuvine. de fapta sa în faţa curţii cu juraţi.—
ce să vor afla în aceasta cetate şi la *
Vom reveni!
refeiinţele de acolo. * Inebunit de frica morţii. Sobol Jânos
N0UTĂTI Necrolog. La Romos a fost înmormân­ osândit de tiibumdul din Cracovia la moarte
tată Marţi, 22 Noemvrie n. văduva preoteasă în furci, a nebunit în camera pretenţiară. Di­
Advocatul poporului. R u g ă ciu n e. Cu ocasiunea desch devii Salomia Ordean născută Iordan. O mamă mineaţa, când era să fie excortat la locul de
bună care a dat credere academică celor supliciu, s’a constatat că Sobol a nebunit
şcoalei celei noue din Breţcu dl pretoţ rts-
doi fii ai sei dintre cari uunul a repausat peste noapte, de frica morţii. In loc de exe
biîer Constantin Dinfian a rostit următoarea
Cei cari vând cărţi oprite de mi­ după absolvarea studiilor teologice Ia univer­ cutare a fost aşezat în spitalul robilor.
rugăciune : D zeule, D zeul nostru! Câtrâ tine
nister, sau eventual provocări agitătoare, sitatea din Budapesta, ear’ al doilea lom *
înă:ţăm glasul rugăciunei noastre si Ţie p'e
pe lângă că li-se confiscă cărţile, se căm genuns hii noştri în această şcoală nouă Sever Ordean, să află în Ro.nânia, ca econo In gura leopardului. LucrâtorinI Douszy
mist de rangul prim. A mai lăsat după sine dm Sousion (oraş în Francia) intrând în me-
mai pedepsesc şi cu 2 luni închisoare pe carea cred ncioşii acestei parorhii au ri-
un fiu ţăran, Aurel Ordean, şi o fată. Eco­ n-gerie a căutat să-şi facă distracţie prin iri­
şi 300 fl. (Art. de lege XL. §. 38 dicat-o spre creştetea şi luminarea fiilor ior.
Pleacă ţi urechea Ta, ascultă rugăciunea noa nomi de frunte în Romos. F.e: ţăiîna uşoară! tarea unui leopard. Spre a face dihaniei ciudă
din 1879. *
stră şi precum ne-ai susţinut până acum, aşa cât mal mare, şi-a băgat printre drugii de
Apa minerală din Borsec. După cum fer mâna în colivia leopardului. Intr’o clipă
nici pe viitor nu-ţi uita de noi şi nici nu-ţi
Cine adună bani cu scop ca din cetim în foii, apa minerală de Borsec nu să leopardul i-a îmbucat mâna. Când proprieta-
întoarce faţa dela noi, Domnul nostru! Aju
aceea să acopere pedeapsa vre-unui tă-ne în zua năeazutiior şi ne întăreşte în mai poate folosi în urma revărsării unui alt riul menageriei şi servitorii au isbutit să
condamnat, fie aceasta prin adunări pu­ credinţa cea adevărată. Numai cătiă tine aler­ izvor de apă dulce în izvorul cu apă min s oaţă dm gura dihaniei mâna nenorocitului,
blice, prin foi, etc. se pedepseşte cu găm Preaputcrnice Părinte şi Ţie ne rugăm ralâ. Din causa aceasta s’a sistat umplerea ea era toată sfărmată, chiar şi oasele.
pedeapsă în bani până la 300 fl., ear’ ca sfi dai duhul înţelepciunei, duhul înţriege- sticlelor cu apă din acest zvor.
*
rei, duhul adevărului si al dreptăţii, al păcii,
banii se confiscă. (A;t de lege XL. § BIBLIOGRAFIE.
a! dragostei şi al iub rei de fraţi, a! înţelege Vaporul «Principesa Maria» plecat
39 din 1879). Marţi dimineaţa din Constantinopol, a fost
rei între noi toţ>, ca cu toţi să ne păztn cre­
dinţa noastră neclătilă întru tine. întăreşte suprins în mijlocul mărei Negre de fur In editura Tipografiei şi Librăriei diece­
Toţi aceia, cari ameninţă pe oare­ Doamne si pe învăţătorii lor, ca să-şi poată tună, cu care a luptat toată ziua şi toată zane dm Caransebeş a apărut > C A L E N ­
cine cu bătae, furt sau chiar că le pune împlini cu sfiinţen e datorinţa de părinţi ade­ noaptea spre Miercuri furtuna luând propor D A R U L R OM A N U L U I p e a n u l co­
foc, ori că vatâmă adânc pe cineva pu­ văraţi sufl Ieşti, ca aslf-1 să ne poată con­ ţiuni formidabile, vaporul s’a refugiat în por m u n dela ChristOs 1903*. Preţul 50
duce copiii câtră mărirea şi fericirea lor, spre tul Kaliacra, pe coasta bulgară. Joi cu toate bani (25 cr.) Pe lângă partea calendaristică,
blice, şi acestea se pot adeveri cu mar­ că marea era încă foarte agitată, vaporul
bucuria prinţilor şi fila şi mândria noastră însoţită de Poveţe economice, Prevestirea
tori, se pedepseşte cu închisoare de 2 «Princesa Maria» şi-a reluat calea şi a ajuns
a tuturor. Primeşte Doamne jertfele tuturor timpului, şi Notiţe, Calandariul conţine: Cro­
luni şi pedeapsă în bani până la 300 cari au contribuit cu rodul ostenelelor la ri­ seara ia Constanţa. Pe bord a fost un acei nologia, Genealogiile caselor domnitoare, Ta­
fl. (art. de h ge XL. §. 41 din 1879). dicarea acestei şcoale. Răsp'ăteştele lor pen­ dent: nide lăzi grele cu mărfuri, răsturnate bela taxelor de postă şi telegraf, apoi Şema-
tru aceste daruri pământeşti cu darurile tale de vânt, au sdrobit piciorul unui om din tismul diecesei Caransebeşului având în frunte
cele bogate cereşti, cari le-ai găsit tuturor echipagiu o biografie cu portret a Prea Sânţitului Domn
Cel ca?e în cas de foc sau inun­
celor ce te iubesc pe tine si nădfjduesc întru Episcop Nicolae Popea. Partea literară cu­
daţii nu sare într’ajutor pentru împede- L a fo n d u r ile „ R e u n iu n e i soda-
tine. Arată-ne pe toţi a fi adevăraţi apără­ prinde: Din ale neamului nostru (urmare din
carea acelora, sau la porunca autorită­ tori ai sfintei tale biserici şi sprijin puternic lilo r ro m â n i d in S ib iiu <‘ s’au făcut anul trecut); M hail Popoviciu (cu portret);
următoaiele dăruiri: Din incidentul împlinirei
ţilor nu pune la disposiţiune uneltele Preaînâlţatului împărat şi Rr ge al nostru Ştefan cel Mare; Legende despre Ştefan cel
de 40 ani dela hirotoirrea sa de presbiler
Mare; Sărbătoare (schiţă); Corio’an Bredi-
dărueşte protopresbiterul Avram P. Păcura
prea mult». «Mâncaţi puţin dar’ răspiraţi ceţi şi voi ca mine, care trăesc din două riu şi soţia sa Maria n. Blondin din Hune ceanu (cu portret); Viaţa în Albania; Bise­
mult oxigen». Ce înţelege O.liman sub «mân­ grăunţe de grâu şi un păhar du apă şi cu doara, anume fondului : «Dmuri de Crăciun rica catedrală din Caransebeş (cu icoană) ;
caţi puţin» omul modern trebue să o consi­ toate acestea am credinţă deplină că voiu săracilor noştri» şi fondului «Văduvelor şi Dimitrie Brumatiu (cu portret); Cei doi fraţi
dere de o nebunie. «Două bo.imbe de grâu trăi atâţia secoii, ca patriarchul Avram». orfanilor», fiecăruia câte 10 cor. = 20 cor, Datini, din cari izvoreşte sărăcia la poporul
neferte şi un pâhar de apă sunt d’ajuns pen­ român, şi combaterea lor; Trăită Stroiescu
De.4 în urma doctrinelor sale şi a mo­ Dl Coman GUgor, învăţ. pens. în Gura
tru tiutrirea zilnică a unui om»; aşa predică (cu poriret); Rozuna Doamna florilor (pove­
dului de traiu recomandat de Ssr Othman 3 rîului şi soţia sa Mai ia născ. Voicu, dăruesc
el şi asigură pe ascultătorii săi, că încă din ste); Prânzul. Partea economică cuprinde:
dame americane cu averi de milioane şi întru vecînică odichnă a mult regretatului lor
pruncie observă cu slricteţă aceasta metodă. Creşterea vitelor; Despre darurile urzicilor.
anume: Miss Marian Berry şi Geotge Gi;bert socru respective tată Ioan Voicu, fost rrpre
Urmează apoi Sfaturi, Casa oraşului din Ca­
«Dacă omul s’ar îngriji a respira aer au murit după vr’o câteva zile, eară Miss nentant comunal în Gurarîului, următoarelor
ransebeş, Poez i, Felurimi, Consemnarea târ-
curat, atunci ar ifl.i în acela toate substan­ Reusse a întrunit, totuşi e de mirat că aucto- fonduri şi anume: fondului de 20 bani pen
ţele de lipsă pentru vieaţă. In Khermansch-.h rităţile americane dm Ch cago nu’l conturbă tru cumpărarea unei case cu hală de vân gur.lor d n Ungaria şi Ardeal. Anunţe.
am cunoscut un preot, carele a trăit 65 de în propoveduirea învăţăturilor sale, şi aşa în-I zare, cor. 140; fondului «Masa învăţăceilor Admintstraţiunea
ani şi zilnic nu gusta alt-ceva decât 2 boambe temeitoriul messianismului vegeterian şi a | meseriaşi, 1 cor.; ffindului Dr. D. P. Barcianu Tip. ţi Lib. diec. Caransebeş.
de grâu uscate şi 1 păhar de apă». macrobiolicei ’şi continuă neînpedecat predi- pentru ajutoran a calfelor fără lucru, 1 cor
dicile sale. Ceata credincioşilor sei a crescut fondului »D-.rul de Crăciun săracilor noştri»
Este bărbatul ce vorbeşte ast-fel un ne­ Poveţe.
bun ? Din contră asigură Domnul Norvins. deja la 600; nu arare-ori îi încunjură locuinţa 40 bani şi fondului văduvelor şi orfanilor, 1
Vorbirile lui sun tpline de înţelepciune şi idei ridicând mânile în sus, închinându-se Iui şi cor. La acest dm urmă a mai dăruit văduva
sănătoase: «Proletarii cari să plâng că trăesc adorându-’l ca pe un Dumnezeu; eară când Maria Caşolţan, în amintirea fiului seu Nie Petele de grăsime se scot cu fiere
apare în mijlocul lor fiecare să înbulzeşte se-i Caşolţan, fost musicaut, 2 cor.
rău, vinde numai a lor, căci mănâncă prea de bou, săpun şi esenţă de terebentin.
prindă poala hvini şi să o sărute.
mult, aşa predică el evlsviosilor sei. Constrân­ La fondul de 20 bani: mama Ana Ca Petele de reşină şi de peşte se
geţi trupurile voastre la dieta salutară şi bine- Fiind Chicago cu colosala-i populaţiune şolţan şi fratele losif Caşolţan, dăruesc întru scot cu spirt de vin.
fâcătorinl post şi aşa veţi deveni bogaţi. Voi un l.ic bun de pescuit, numărul credincioşi­ verînica pomenire a fiului respective fratelui
cari aveţi o plată aşa miserabilă daţi un sous lor sei sporeşte pe z: ce merge şi acum să Ioan Caşolţan, fost musicaut, 2 cor ; Victor Petele de funingine se scot între­
pentru traiul zilnic şi restul îl puteţi păstra. ocupă fraţii şi surorile «religiei celor două 1. Busoiu, farmacist, 20 bani şi referentul buinţând mai întâiu săpun, apoi esenţă
Când şi bogaţii să vor supune odată acestui grăunte de grâu» cu colectarea ban lor pen- consistorial Vie. Tordâşianu, 10 bani. de terebentină şi sare de lămâe.
regim, atunci nu vor mai aduna comori de tiu ridicarea unui templu. *
aur ci vor destina averile lor pentru scopuri O victimă a gerului. Pe dealul din ho­ Petele de noroiu se scot cu găl­
Orăştie, în 20/XI. 1904. tarul comunei Szent-Lâ rnez (lângă Lasztonya)
filantropice din cari şi ei vor trage foloase. s’a găsit z lele acestea o femeie degerată. Cine benuş de ou bătut puţin cu apă caldă
Omul în adevăr cuminte va folosi cât mai Tradusă de: I. Mihaiu. e nenorocita? — nu s’a putut constata până şi se aplică apoi pe pete.
mult oxigenul ce nutreşte vieaţa corporală şi «cum. E însă în etate de 50—55 de ani.
phosphorul ce nutreşte pe cea spirituală, fa­ *