Page 2 - Activitatea_1904_12_47
P. 2

Pag.  2.                                                                ACTIVI TATEA                                                                        Nrul  47


                  Ele  s6  cer  ca  se  fie  puse mai  de-  murdară  şi  alandala,  să  ştii  mai  dina­ împlinirea  acestei  datorinţe  bine plăcute   Căldura  produsă  de  materiile  în­
             părcior,  ca  sâ  nu  facă  umbră  casei.  inte  că  şi în casă  va fi întocmai.     şi  oamenilor  şi  lui  Dumnezeu.          trebuinţate  la  facerea  paturilor  calde
                                                                                                                                             urmează  cam  acelaşi  mers.  Când facem
                  Ceva  mai  deoparte  şi  cam  spre         Am  spus  de  casele  dela  ţară,  că     Din şedinţa  comitetului  «Reuniunii   paturile  în  primele  zile  căldura  rămâne
             apus,  pe  cât e cu  putinţă,  aşezăm  cote­ sunt  nevoie  mare  de  murdare.  Voiu  sodalilor’  români  din  Sibiiu«,  ţinută  la   pe  loc,  apoi  deodată  se  ridică  foarte
             ţele  paserilor  şi  coşarele  ori  grajdurile  spune  cu  multă  mâhnire  că  şi  curţile  17  Nov.  n.  1904.                 mult,  apoi  scade  la  o  anumită  căldură,
             vitelor  şi  cocinile  porcilor.  Ele  vor  fi  sunt  tot  aşa  şi rar vei  găsi  la  ţară curte   Victor  Tordăfianu,   I.  Apolzan,  care  se  numeşte  căldura  normală a  pa­
             puse  cu  faţa  spre  răsărit  sau  meazăzi,  curată.  Doar  numai  la  cei  prea  săraci   president.                notar.    tului,  şi  care  se  menţine  cu  atât  mai
             ca  astfel  soarele  să  străbată  în  ele  pe  cari  n’au  vite,  nu vei găsi murdării,  dar’       —-K—->*■—                  mult  cu  cât aceasta  căldură e  mai  mică.
                                                                                                                                             Ea  mai  variază  de  altfel  cu  cantitatea
             uşi  şi  ferestre.                         şi  aci  tot  face  omul  şi  creşte  bălăriile   Paturile  calde.                   materiilor  întrebuinţate  precum  şi  cu
                  Ecaretele  să nu  fie  lipite  între ele,  cât  casa,  în  cari  împuiază  şerpii,  guş­                                   anotimpul.
             căci  în  cas  de  foc,  suntem  în  pericol  terii  şi  nevăstuicile.
                                                                                      (Va  urma).      In  cultura  legumelor,  căldura  arti­    Iată  după  dl  L.  Bussard  tempera­
             de  a  le  perde  pe  toate.  De  regulă  ele                                                                                   turile  găsite  la  nn  pat  de  65  cm.  gro­
                                                                                                  ficială  este  foarte  mult  întrebuinţată,
             vor  fi  pe  marginile  curţii.                                                                                                 sime,  primăvara,  temperatura  fiind  luată
                                                                                                  căci  trufandalele  au  totdeauna  preţul
                  Intr’un  colţ,  mai  departe  de  casă,   înduraţi-VS  spre  săracii  noştri.   dela  aceste  legume  forţate  cultivatorul   la  mijlocul  patului.
             vom  aşeza  privata  sau  umblătoarea.                                               poate  câştiga  bine.                                        Trmper.  Temper.  Durata temp.
                                                                                                                                                               maximă
                                                                                                                                                                       normală
                                                                                                                                                                               norm  Zile
                  Curtea  casei  trebuie  ţinută  cum                            „Mila  dată  săracilor   Rare-ori  se  întrebuinţează  în  cul­
                                                                            te  curăţă  de  păcate,  îţi                                     Gunoi proaspăt de cal 75®.. 25»—30® ..3 5 -4 5
             nu  se  poate  mai  curată.  Ea  trebuie  să                   câştigă  îndurare  şi  vicaţă   tura zarzavaturilor căldura  de serră,  căci   Gunoi  de oaie  .  ..  .  60®.. 16  —22 ..40--55
             fie  aşa  de  curată  ca  şi  casa.  In  curte                 vecînică“.            construirea  serrei  costa  şi  căldura  pro­  Foi  mari  .  .  .  . .  .45®.. 15  —16 ..50--70
                                                                                                  dusă  pe această calc este  scumpă.  Pen­
             vom  aşterne  nisip gros  ca de o şchioapă                          Inscripţia  pe icoana                                       Plută  de  stejar  .  .  25».. 10  —15 ..60--80
                                                                            Maicei Domnului,  ce atârnă  tru  producerea  căldurei  în  timpul  er-
             sau  cel  puţin  un  lat de  mână,  ca să nu                                                                                         Deşi  în  practică  la  toate  paturile
                                                                            de-asupra  lădiţei  cu  cru-  nei  şi  al  primăverei  în  cultura  legume­
             să  facă  noroiu  în  vreme  de  ploaie.                       cerii  săracilor,  în  localul   lor,  mai  totdeauna se întrebuinţează  aşa   se  zic  paturi  calde,  însă  după  căldura
                                                                            „Reuniunei  sodalilou  rom.                                      produsă  de  ele,  dl  L.  Bussard  le divide
                  In  curte,  şi  anume  pe  lâugă  gar­                                          numitele  paturi  calde.
                                                                            din  Sibiiu'1.                                                   în  3  feluri:  paturi  calde,  căldicele  şi
             duri  şi  unde  nu sunt  ecarete,  vom  sădi                                              Paturile  calde  nu  sunt  decât  nişte
                                                             In frăţească  înţelegere  cu  »Despăr­                                          surde.
             pomi  roditori,  ca  astfel  locul  să nu stea                                       grămezi,  regulate  bine  înţeles,  de  ma­
                                                        ţământul  femeiesc  întregitor  al  Reuni­  terii  organice,  care  prin  fermentaţia lor   Păturile  calde  se  pot  face  de  cu
             de  geaba,  să  avem  umbră  în  curte  şi
                                                        unii  sodalilor  români din Sibiiu«,  format  produc  o  căldură  mai  mare  sau  mai  toamna  până primăvara..  Ele se  pot con­
             curtea  să  aibă  podoabă.  Ne  vom  păzi   din  femeile  noastre,  ce  stau aproape de  mică,  după  natura  materiilor  întrebuin­ strui  numai  cu  gunoiu  proaspăt de  cal,
             însă  a  sădi  pomi  prea aproape  de casă,                                          ţate  şi  după  grosimea  grămezilor.  De  însă  de  obiceiu  se  amestecă  şi  V4  sau
                                                        clasa  meseriaşilor  noştri  şi  cu  scop  de
             căci  aduc  umezeală  păreţilor.                                                     obiceiu  pentru  formarea  paturilor calde  V3  gunoi  în  parte  discompus  pentru  a
                                                        a  ajuta  Reuniunea  în afacerile  ei,  închi­
                  In  curte  nu  vom  lăsa  să  umble   nate  binelui  obştesc,  apelăm  la  inimile   se  întrebuinţează  în  prima  linie  guno­ mai  modera  căldura.  Paturile  calde  se
             decât  paserile, celelalte  vite  îşi vor avea   generoase  şi  le  rugăm  să  binevoiască   iul  diferitelor  feluri  de  vite;  foile de ar­ fac  într’un  loc  săpat  de  unde  s’a  scos
                                                                                                  bori,  muşchii,  ferăstrăitura  de  lemn etc. pământul  de  vre-o  25  cm , astfel că vin
             oborul  lor  de  başca,  lângă  coşare  sau   a  dărui  bani,  vesminte  şi  alimente,  ce   Dintre  toate  felurile  de  gunoiuri,   parte  în  pământ  şi  parte  afară.  Acest
             grajdiu.                                   să  se  împartă  în  ajunul  naşterii  Dom­ gunoiul  proaspăt  de  cal  produce  cea   procedeu  nu  e  bun  decât  pentru  locurile
                  Vitele,  lăsate  slobode  prin  curte   nului  între  săracii  noştri  (învăţăcei, şco­ mai  mare  căldură;  când  este  păios,   sănătoase  şi  atunci  chiar  trebue  să  în­
             o  strică  cu  râmatul  şi  cu  umbletul  şi o   lari,  bărbaţi  şi  temei,  scăpătaţi).  proaspăt  şi  bogat  în  excremente  el  dă   grijim  ca  groapa  să  nu  se  umple  cu
             murdăresc.                                                                           o  căldură  mare  fermentând;  din contră   apă.  Se  mai  recomandă  ca  paturile
                                                             Ne găsim  în preajma  zilelor,  în cari                                         calde  se  se  facă  la  suprafaţa  pă­
                  Curtea  va  fi măturată  cât se poate                                           dacă  este  în  parte  făcut  el  dă  o  căl­
                                                        săracul  ca  şi  bogatul,  caută  să-’şi încăl­  dură  mai  mică.                    mântului  şi  când  scade  temperatura
             mai  des,  cel  puţin  odată  la  2—3  zile                                                                                     patului  se  mai  poate  adăoga  gunoiu
                                                        zească  sufletul  şi  corpul.                  Valoarea  gunoiului  de  cal,  mai  va­
             şi  curăţită  de  tot  felul  de  burueni,  ce                                                                                  proaspăt  de  jur  împrejurul  patului  spre
                                                             Cei  pe cari  Dumnezeu, povăţuitorul  riază  după  cum  este  produs  de  caii de
             ar  creşte  în  ea.  In  curte  nu trebuie  să                                       muncă  sau  de  lux,  de  armăsari  sau    a-1  reîncălzi.
                                                        a  toate,  V’a  binecuvântat  din  belşugul
             suferim  nici  un  fel  de murdărie.                                                 de  cai.                                        Sămănăturile  în  paturile  calde  nu
                                                        său,  daţi  putinţă  şi  celor  lipsiţi,  ca  cel
                  Numai  astfel  tot rostul  gospodăriei                                               Gunoiul  de  animale  cornute  dă  o   trebuesc  făcute  decât  după  ce  a trecut
                                                        puţin  în  zilele  de  bucurie  ale  naşterei                                        temperatura  maximă  a  patului  şi  când
             noastre  va  avea  o  înfăţişare  plăcută  şi                                        căldură  mai  mică,  căci  şi  fermentaţia
                                                        Mântuitorului  nostru,  să  preamărească                                             ea  a  scăzut  chiar  subt  30°.
             va  fi  sănătos.                                                                     lui  este  mai  încetă  şi  deci  şi  căldura
                                                        pe  Creatorul  şi  făpturile  sale.       produsă  ţine  mai  mult.  Fiind însă  prea     Paturile  căldicele  se  fac  iarna  sau
                  S’a  dovedit  că  limba  este  oglinda
                                                             împărţirea  darurilor  se  va  face  cu  apos  nu  se  poate  bine  întrebuinţa  Ia  primăvara,  din  gunoiu  de  cal  ameste­
             stomacului.  Te  uiţi  la  limba  omului  şi
                                                        cuvenită  solemnitate  sub  binevoitorul   facerea  paturilor  calde.  Aceiaşi  obser-  cat  cu  gunoiuri  dela  alte  vite  sau  cu
             dacă  va  fi  curată,  atunci  să  ştii  că  şi                                      vaţiune  se  poate  face  şi  pentru  guno­ foi,  muşchi  şi  alte  resturi  vegetale.  In
                                                        protectorat  al  patroneseler  despărţă­
             stomacul  acelui  om  e  săntoăs  şi  prin                                           iul  de  oaie,  care  este  cald,  dar’  prea  ceea-ce  priveşte  proporţia  acestor  ele­
                                                        mântului  nostru,  stimabilele doamne Mi-
             urmare  e  sănătos  întreg  omul:  Dacă                                              uscat.                                     mente  numai  din  practică  se  poate  şti.
                                                        nerva  Dr.  Brote,  Ana  Dr.  Moga  şi Eli-
             limba  omului  va fi încărcată  cu murdăii,                                               Căldura  produsă  de  foi;  care  de       Paturile  numite  surde  se  deose­
                                                        saveta  Bugarsky.                         obiceiu  se  culeg  toamnn  este  mică.
             stomacul  e  bolnav  şi  e  bolnav  între­                                                                                      besc  de  cele  căldicele  prin  aceea  că
             gul  om.                                        Darurile  benevole  să  se  trimită  la   Foile  tari  ca  cele  de stejar, castan,  pla­  ele  se  fac  în  gropi  în  pământ  de  50—
                  Prin  asemănare,  eu  zic,  că  curtea   adresa  «Reuniunea  sodalilor  români din   tan  dau  mai  multă  vreme  căldura  ca   60  cm.  Se  întrebuinţează  aceleaşi  ma­
                                                                                                  cele  moi,  cum  sunt  cele  de  ulm,  teiu,
             casei  este  oglinda  ei.  Când  vei  vedea   Sibiiu».                               etc.  etc.                                 terii  ca  la  paturile  căldicele  şi  dupăce
                                                                                                                                             s’a  aşezat  bine  gunoiul  se  pune  peste
             o  curte  curată  şi  bine  aşezată,  să  ştii   Lacrimile  vărsate  de  săracii  noştri   Celelalte  materii  arare-ori  se  în­ el  un  strat  de  pământ  de  grădină  de
             că  şi  în  casă  va  fi  tot  curat  şi  frumos  servească  drept  cea mai  înaltă  răsplată   trebuinţează  singure  pentru  facerea  pa­ 20  cm.  grosime.  Pe  de  asupra  lor  nu
             aşezat.  Din  potrivă,  dacă  curtea  va  fi pentru  toţi  aceia,  cari  posibilă  ne  fac turilor  calde.                      se  pune  de  obiceiu  geamuri;  numai


                                                                                                  90,000  mărturisitori,  cari  sunt  supuşi  parte   Eu  însă  zic:  Dumnezeu  este  identic  cu
                     .F O IŞ O A R A                     „Uytarele  preot  al  soarelui           şahului  din  Persia,  parte  locuesc  pe  ţermii  natura.  Aceea  ce  numim  noi  Dumnezeu  este
                                                                                                  rîului  Ganges  din  India.                adevărul  din  internul  fiecărui  om,  şi  nu  e  cu
                                                             In  revista  franceză  »La  Revue»  domnul   Despre vieaţa lui istoriseşte  următoarele:   putinţă  a  ne  aştepta  la  o  vieaţă  viitoare  ca
                    AM IN TIR EA ...                    de  Norvins  publică  o  lucrare  interesantă  des­  s’a  născut  în  Tehezan  şi  educat  prin  preoţii   coroana  a  unei  vitţi  pământeşti,  căci  pe
                                                        pre  întemeitorrii  de  religii  şi  secte  în  Ame­  soarelui  în  templu  dela  Khermanschah; cu  12   aceea  omul  nu  o  poate  cunoaşte; el cunoaşte
                                                        rica.  Cel  mai  nou  fundator de  relege  în  Uni­  ani a  fost  iniţiat  în  «cultul luminii»  şi introdus
                  Când  toate  trec  la  vecînicie,                                                                                          numai  presentul şi  aceea la  ce el este  martor».
                                                        une  să  numeşte  pe  sine  «Marele  preot  al  în  misteriile  aceluia.  In  liniştea  acestui  tem­
                  Pentrn-că  sunt  trecătoare,                                                                                                    «Soarele  să  nu’l  adorăm,  ca un  simbol;
                                                        soarelui»  şi  are  cele  mai  bune  prospecte  a   plu  a  studiat  el  filosofia  acestor  învăţături,
                  Remâne  ’n  urma  lor  pustie:                                                                                             soarele  pe  care  credem  noi  a’l  vedea,  nu
                                                        converti  pe  credincioşii  profetului  Elie  II.  cari  sunt  mai  vechi  ca  cea  mai  veche  civili-
                  Amintirea  visătoare...                                                                                                    esistă  în  realitate;  aceea  ce  susţinem  noi  a
                                                        cunoscutului  Dr.  Dovie.                 saţiune  din  Orient.  Toţi  întemeietorii  religi­  fi  soarele  este  numai  un  focariu, în  care  con-
                                                             «Marele  preot  al  soarelui»  e  un  persian  ilor  ca  Buddhi,  Confucius,  Zoroaster,  Moisi,
                  Ea-ţi  vorbeşte  cu  ’ntristare                                                                                            vergiază  luminile  tuturor  stelelor;  el  este  şi
                                                        cu  numele:  Othman  Sar  Adusht  Hanischjel   Cristos  şi  Mohamed  au  împrumutat  din  filo-
                  De  ce  nu-i  şi-a  fost  odată,                                                                                           vatra  marei  lumini,  care  este  vieaţa  însăşi.
                                                        a  început  cu  doctrina  lui  despre  «salutea  sofia  aceasta  principiile  învăţăturilor  lor;  asa
                  Duios  precum  pare-o  cântare                                                                                             Marele  preot  al  soarelui  este  şi  preotul  vieţii.
                                                       trupească  şi  sufletească»  mai  întâiu  în  statul  asigură  Sar  Othman.  Pe  trupul  când  a  trăit
                  Din  bătrâni  —  din  nou  cântată...                                                                                      Vieaţa  este  în  esenţă  pământească  şi  dato-
                                                        Colorado, dar’  neavând  succese  mulţămitoare  Christos  preoţi  del i  Cheiman  sthah  cunoş­
                                                                                                                                             rinţa  cardinală  a  omului  este  a o  lungi  peste
                  Cu  drag  de-asculţi  a  ei  poveste   s’a  dus  la  Chicago,  unde  a xaflat  un  teren  teau  pe  Isus  fiul  M iriei.  Era  de  28  ani când   etatea  aceea,  care  de  r  gulă  o  ajung bătrânii
                  Iţi  revezi  în  ea  trecutul:        priincios  pentru  învăţăturile  sale.    s’a  piesentat  Christos  în  templul  lor  unde i-   noştri  de  astăzi  şi’n  asămânare  cu  etatea pa-
                  Seninul  ceriu  ce  nu  mai  este,         Othman  Hanisch  e  tiner,  viguros  şi  un  s’au  esplicat învăţătuiile  cultului  lor,  din  cari   triarchilor  o  foarte  scurtă».
                  Ce-a  schimbat  cu  norii  rostul...  orator  înfocat  pricepânduse  a  ridica  efectul   el  multe  a  schimbat  re’ntorcânduse in  ludea.   Precum  să  vede  Sar  Othman  predică
                                                        predicilor  sale  prin  un  costum  preoţesc  stră­ Cu  petrecerea  lui  Isus  în  templul  dela  Kher­ lungirea  vieţii  şi  cutecză  a  susţinea,  că  omul
                  Ear’  de  trecut  dacă-’ţi  grăieşte   lucitor.  El  apare  ’naintea  credincioşilor săi  în   manschah  să  esplică  legenda  despre  retrage­ şi  astăzi  ar  putea  trăi  4—500  ani,  dacă  ar
                  Cu  amar  şi  răutate  —              haine  colorate  simbolice: cămaşă albă şi  lungă  rea  Iui  în  pustie.  Istoria  patimilor  lui  iau  înceta  singur  a  să  ruina  de  timpuriu  prin
                  Vremea  ’n  treacăt  iţi  şiopteşte:   pe  care  o  stringe  pe  lângă  trup  cu  o  curea  prezis-o  preoţii  templului încă pe când  să  afla  modul de  vieaţă-’i  modernă.  G'. nul  omenesc
                  Moara  umblă,  ca  să  gatei...       schinteitoare  apoi  o  mantă  care  strălucea  acolo.                               să  prăpădeşte  din  lipsa  unei  hygiene  nera­
                                                        odată  roşu,  odată  galbin şi altă dată albastru,   Iată  ce  predică  Sar  Othman:  «Nici  Na-   ţionale  şi  a  nutremântului  necorăspunzător.
                  Ea  te  ’ncâlzeşte  şi  răceşte       învăţătura  pe  care  o  pradică  şi  stîrneşte  en-  zarenul,  nici  Zoroastez,  nici  Mazdao-ii  n’au   Sar  Othman caută acum  a  câştiga adepţi
                  De-o  cuprinzi  pe  ’ncet cu gândul:   tusiasmul  ascultătorilor sei o numeşte  Mazdao  fost  în  stare  a  libera  lumea,  pentrucă  ei  îşi  pentru  metoda  sa.  învăţătura  lui  am  putea-o
                  După  plac  c’o  născoteşte           —  un  cuvânt  zendic  şi  înseamnă  «atotştiu­ clădeau  cultul  lor  pe  ideea  unui  Dumnezău  numi  o  macrobiotică  religioasă  sau  un  mes-
                  Clipa  ce  stîrneşte  simţul...       tor».  El  afirmă,  că  do-trina  lui  e  mai  veche  personal  şi  pe  învăţătura  despre  remunerarea  sianism  vegetarian;  el  predică  în  realitate  o
                                          Moteancă.     ca  Mazdao  —  a  Medilor şi  la inspirat la noua  în  vieaţa  de  veci  a  celor  ce  pătimesc  aici pe  abstinenţă,  cate  atinge  marginile  nebuniei.  E
                            -—K=»---                    învăţătură  mântuitoare;  numără  chiar şi astăzi pământ.                            prea-adevărat  când  esclamă:  «Noi  mâncăm
   1   2   3   4