Page 3 - Activitatea_1904_12_50
P. 3

Nrui  50                                                                A C T I  V I T A T E  A                                                              Pag.  3

        sintă o ortografie  unitară pentru  ori  care   Din  a  sa  parte  »Asociaţiunea«  a  forţeze  rădăcinile  să  se  ramifice.  Dat  fiind  apropiate.  Clopotele  sunt  din  turnătoria  fiilor
        popor  cult,  vor  şti  trece  peste conside-  luat  disposiţiunile  trebuincioase,  ca  cu   însă  că  viţa  se  hrăneşte  tocmai  prin  acele  lui  Frideric  Seltenhofer  d;n  Şopron.
                                                                                                                                                            *
                                                                                             vâ'furi  pe  cate  Ie  suprimăm,  noi  nu  povă-  I
        raţiunile  obiceiurilor  şi  aplecărilor  indi­ începere  dela  1  Ianuarie  1905,  atât  în
                                                                                             ţuitn  a  se  scurta  decât  rădăcinile  sdrelite sau   Cassă je fu ită .  In  noaptea  din  11
        viduale  şi  se  vor  supune  necondiţionat  centru  cât  şi în despărţăminte,  toate ac­                                       Decemvrie  n.  făptuitori  până  acum  necunos­
                                                                                              prea  luugi.
        normelor  stabilite  de  forul  —  fără  în­ tele  administraţiei  interne  şi  toate  pu-                                      cuţi  au  spait  fereastra  dela  localul  inspecto­
                                                                                                   Pregătită  astfel  viţa  se  aşează  în  groa­
        doială  —  cel  mai  conpetent  în  chesti­ blicaţiunile  să  se  scrie  exclusiv  numai   pă  cu  rădăcini'e  resfirate,  şi  r.ştzite  pe  pă­  rului  Băilor-Erculane  şi  au  dus  cassa  Wert-
        uni  de  limbă  şi  literatură  românească. cu noua ortografie  a Academiei  Române.  mânt,  cu  tulpina  lângă  ţăruşiul  groapei  şi   heimiană  pe  dealul  Coronin,  ear’  acolo  au
                                                                                                                                        spat t-o  şi  au  scos  din  ea  banii,  în  sumă  de
             Din  această  causă  Asociaţi unea         Sibiiu,  10  Decemvrie  1904.        având  giijă  ca  partea  altoită  (punctul  de  al­  circa  3000  coroane.
        pentru  literatura  română  şi  cultura  po­               Presidiul  „Asociaţiunii‘ ‘ .  toite)  se  v nă  la  locul  său.  Ţinând  seamă  că      *
                                                                                              după  plantare  pământul  din  groapă  se  ntai
        porului  român,  ca  cea  mai veche  şi cea                                                                                          „M in erva“  institut  tipografi  societate,
                                                                                              lasă  ca  de  un  deget  sau  două,  cu  care  oca-
        mai  de  frunte  dintre  societăţile  literare   Plantatul  viţelor  altoite.         siune  trage  şi  viţa  cu  el;  eată  care  trebue   pe  acţii  în  Orăştie.  In  urma  decisului  direc­
        şi  culturale  ale  Românilor  din  această                                           să  fie  posiţiunea  punctului  de  altoire  în  mo­  ţiunii  di la  16  Oetomvrie  a.  c.  vânzarea  aces­
        ţeară,  se  crede  datoare  a  se  angaja  şi                                         mentul  plantărei.  —  Dacă  plantaţiunea  se   tui  institut  se  va  ţinea  în  27  Decemvrie  st.
                                                                                                                                        n.  a.  c.  la  10  ore  a.  m.  înaintea  notarului
        ea  la  acţiunea  inaugurată  de Academia       Am  primit  mai  multe  scrisori  dela  abo-  face  pe  şes  sau  văi,  unde  viţa  poate  fi  ex­  public  regesc  din  Orăştie  cu  preţul  de  stri­
        Română,  şi  a o sprijini  şi  înainta  în cer­  nenţii  noştri  prin  care  ne  întreabă  dacă  se  pusă  Ia  degerături  de  primăvară  atunci  punc­  gare  statorit  cu  8000  cor.
                                                   mai  pot  planta  viţele americane altoite,  acum  tul  de  altoire  se  pune  în  răstii  pământului,   *
        cul  ei  de  activitate,  prin  înlesnirea  şi
                                                   sau  trebue  neapărat  să  o  amâne  până  la  pri­ astfel  că  după-ce  se  va  bătătorii  pământul,   Un bun creştin.  DI  Benedek  Albert  mă-
        grăbirea  gcneralisârii  noului  sistem  de   măvară.                                 punctul  de  altoire  va  fi  la  1  cm.  sub  nivelul  estru  alămac  din  Sibiiu,  cuptins  de  adâncă
        ortografie  românească.                         Răspunzând  acestor  întrebări  vom  da  solului.  Dacă  din  contră  plantăm  pe  dealuri  jale  pentru  perderea  de  tot  timpurie  a  soţiei
             In acest  scop  »Asociaţiunea«,  deo­ în  cele  ce  urmează  şi  câte-va  poveţe  asupra  bune  expuse  u :de  nu  ne  temem  de  degeră-  sale  Ioana  născ.  Popela,  originară  din  Ca-
        dată  cu publicarea  regulelor  ortografice   îngrjnlor  ce  trebue  să  le  avem  la  plantatul  ti.ri,  atunci  punem  partea  altoită  la  1  cm.  cova  (lângă  Sălişte),  cu  care  a  trăit  în  cea
        stabilite  de Academie,  adresează  un căl­  viţelor.                                 deasupra  pământului,  astfel  că  după  bătăto-  mai  deplină  fericire,  în  semn  de  dragoste
                                                        Plantaţiunea  se  poate  face  în  tot  tim­  rlre,  punctul  de  altoire  rămâne  în  rasul  pă­ cătră  răpausata,  pe  lângă,  câ’i a  făcut  o  fru­
        duros  apel  cătiă  întreg  publicul  nostru
                                                   pul  cât  plantele  nu  vegetează  adecă  de  cu   mântului.                         moasă  înmormântare,  celebrând  domnii,  Ioan
        cult,  şi  în  deosebi  cătră  instituţiunile
                                                   toamna  şi  până  primăvara,  când  este  aproa­
                                                                                                   Odată  aşezată  viţa  în  groapă,  se  trage  Pa piu  protopresbiter  şi  Iosif  Enescu:  paroh,
        noastre  literare,  culturale  şi  sociale,  ca  pe  să  între  în  vegetaţiune,  numai  starea tim­
                                                                                              peste  vine  (rădăcini)  un  strat  subţire  de  pă­ a  mai  dăruit  întru  alinarea  suferinţelor  sale
        cu  începerea  anului  nou  sâ  introducă  pului  şi  a  pământului  să  ne  permită a  o face.   mânt  mărunt  din  cel  dela  suprafaţă,  apoi  se  şi  a  sărac lor  noştri  suma  de 40  cor., din  cari
        în  toate  afacerile,  scrisorile şi  publicaţi-   Iama  deci  putem  face  foarte  bine  plantaţiu­  calcă  bine  pământul,  cu  amândouă  picioarele  20  ror.  ca  «Daruri  de  Crăciun  săracilor  noş­
        unile  lor,  în  mod  obligator  şi  exclusiv,   nea  da:ă  am  avut  grija  de  a  face  mai  din   pentru-ca  să  se  poată  lipi  pământul  de  ră­ tri»  şi  cor.  20,  fondului  văduvelor  şi  orfani­
                                                   vreme  desfunda  ea  pâmântufcii  şi  gropile ;  nu­
        ortografia  nouâ  stabilită  de  Academia                                             dăcini.  Inz'stăm  asupra  călcatului  pământului  lor  meseriaşilor,  întemeiat  de  «Runiunea  so-
                                                   mai  timpul  să  fie  moinos.  Chiar  rând  este
        Română.                                                                               în  groapă,  ca  să  se  facă  bine,  căci  mulţi  dalilor  din  S.ubiiu».  *
                                                   cam  frig  dar’  pământul  nu  este  îngheţat  pu­
                                                                                              muncitori  bătătoresc  foarte  puţin  pământul,
              In  primul  rînd  »Asociaţiune«a,  se  tem  planta,  pe  la  mjlocul  z Iei  cel  puţin,  a-                                    Oraş  în că lzit  p r in   căldura  p ă ­
                                                                                              din  eare  cauză  v ţele  nu  se  prind.  Bătători-
        adresează  consistoarelor ambelor  biserici  vând  însă  grija  de  a  nu  scoate  din  stratifi-                               m ântului.  Oraşul  american  Boise  e  încăl­
                                                                                              rea  se  face  succes v  de  2 —3  până  ce groapa
        române  din  ţeară,  şi  le  roagă  că  atât   caţie  multe  viţe  şi  pe  acelea  chiar  ce  le adu­  s’a  umplut  cu  pământ.  zit  începând din  iarna  trecută  cu  căldura  aflată
        în  administraţia  lor  internă,  cât  şi  mai   cem  în  vie  să  le  plantăm,  să  le  învelim  vi­  Imediat  peste  gunoiu,  care  se  poate   în  interiorul  pământului.  S’a  sfredelit  în  mai
                                                   nele  (rădăcinile)  cu  o  cârpă  uscată.                                            muite  locuri  pământul  şi  s’a  aflat  la  adân­
         ales  în  numeroasele  lor  instituţiuni  de                                         pune  singur  sau  în  amestec  cu  pământ  sau
                                                        Ţăranii  spun  că  cea  mai  bună  planta-                                      cime  de  330—760  metri  apă  caldă  de  50—
        învăţământ,  în  care  se  creşte  aproape                                            nisip,  se  trage  în  groapă  pământ  selbatic,   100  grade  Celsius.  Această  apă  a  fost  adu­
                                                   ţiune  se  face  în  mustul  zâptzei,  adecă  atunci
        întreaga  noastră  tinerime,  să  declare                                             bătătorindu-se  succesiv  până  ce  se  umple   nată  înti’un  îezetvoar  subteran,  de  unde  cu
                                                   când  se  topeşte  zăpada.  Aceasta  este  foarte   groapa.
         noua  ortografie  de  oficială  şi  exclusivă,   adevărat,  căci  pământul  s'a  mătunţit  în  dea-                            ajutorul  putnpelor  e  condusă  prin  ţevi  în  di­
                                                                                                   Odată  ce  s’a  umplut  groapa  v ţa  se
         şi  în  deosebi  să  nu  aproabe  în  viitor  juns,  are  apă  din  zăpadă  in  calitate  suficientă,                          feritele  edificii  publice  ale  oraşului,  pentru  a
                                                                                              mu  nroeşte,  căutând  bine  înţeles  a  pune  peste
         nici  o  carte  didactică  şi să  nu mai  edi­  şi  prin  urmare  este  în  condiţiuni  peifecte  de                            le  încălzi.  Cheltuelile  acestui  mod  de  încăl­
                                                                                              capul  viţei  numai  pământ  mărunt,  căci  bul­  zite  sunt  de  cinci-ori  mai  mici  ca  cheltue­
         teze  nici  o  bublicaţiune  scrisă  sau tipă­  a  se  prinde  viţe.                 gării  pot  împiedeca  eşirea  lăstarului  din  pă­
                                                        Cât  despre  starea  pământului  în  mo­                                        lile  încâlzirei  prin  foc.
         rită  cu altă  ortografie.                                                           mânt.
                                                   mentul  plantărei,  el  nu  trebue  să  fie  prea
              Aeraşi  rugarre  o  adresează  «Aso   umed  sau  prea  usc^t  şi  dacă  plantăm  iarna   In  privinţa  mărimei  muşuroiului,  dacă   Publicaţiune.
                                                                                              plantaţiunea  se  face  toamna  sau  iarna  şi  mu­
         ciaţiunca«  direcţiunilor  dela  d feritele  să  nu  fie  îngheţat.  Să  ne  ferim  de  a  pune
                                                                                              şuroiul  mai  poate  fi  spălat  de  ploi,  este bine
         institute  române  de  învăţământ,  şi  în­ rhdăcinele  viţei  pe  un  pământ  îngheţat,  sau
                                                                                              să  se  facă  mai  mare,  rămânând  ca  primăvara   lJe  basa conclusului  adunării  gene­
         deosebi  celor dela  şcoalele  noastre  teo-   de  a  pune  pământ  îngheţat  peste  rădăcini   înainte  de  a  începe  vegetaţiunea  să  mai  mic­
                                                   căci  acele  viţe  surit  perdute, dat fiind-că  ghia-                               rale  a  institutului  tipografic  «Minerva*
         logice-pedagogice,  secundare,  civile  şi                                           şorăm  muşuroaele,  şi  să  le  înlesnim  astfel
                                                   ţa  distruge  ţesăturile  tinere  ale  rădăcinilor.                                  societate  pe  acţii,  ţinută  în  16  Octom-
         de  fetiţe.                                                                          ieşirea  lăstarului  din  pământ.  Dacă  planta­
                                                        Gropile  se  fac  destul  de  adânci  şi  largi                                  vrie  a.  c.  devenit  în  valoare  de  drept,
              Cele  mai însemnate  servicii  la  vor   pentru  a  putea  planta  viţele.  Gropile  de   ţiunea  se  face  primăvara  atunci  muşuroiul  se   în  scopul  licuidării  societăţii,  subsem­
                                                                                              face  mai  mic,  punându-se  d’asupra  altoiului
         putea  face  în  direcţiunea  arătată  zia­ 0,50  m.  adâncime  pot  fi  considerate  ca  cele
                                                                                              numai  un  stat  de  pământ  de  5—6  degete   nata  direcţiune  publică  vânzarea  iven-
         rele  fi  revistele  române  din  ţeară,  cari  mai  mici.  Ele  se  pot  face  şi  de  60 —70  cm.
                                                                                              grosime.                                   tariului  tipografiei  şi a mobiliarului,  pre­
         —  în  cea  mai  mare  parte  —  şi  pănă   adâncime  în  care  caz  dacă  groapa  este  mai                  (»R.  V.  H.  şi  A,.)
                                                   adâncă  decât  lungimea  viţei,  i-se  pune  mai                                      cum  şi a editutii  «Bunul  Econom«  prin
         aci  au  propagat  curentul  simplificării  şi
                                                   întâiu  pe  fund  un  strat  de  pământ  bine  mă-                                    licitaţiune  publică  verbală,  ce  va  fi  a
                                                        Nu  mai  credem  necesar  a  inzista  asu­ _________ »_____
         unificării  ortografiei  române  şi cari  prin
                                                   runţit,  din  cel  scos  de  d’asupra.                N0UTĂTI                         se  ţinea  în  27  Decemvrie  st.  n. a.  c. la
         ediţiunile  lor vor  putea  obicinui  — deşi                                                                                    10  ore  a.  m.  în  cancelaria  notariului
         pe  nesimţite,  dar’ cu mai multă  înleşnire  pra  av2ntagiilor  pe  care  le  are  o  plartaţi-                                publiic  reg.  din  Orăştie  cu preţ  de stri­
         şi  cu mai  mult  resultat  —  publicul nos­ une  bine  făcută  şi  îngrăşată.  De  obiceiu  în­  Clopotele  catedralei  din  Sibiiu.  «Te­
         tru  mare  cu  noul  sistem  de  scriere.  grăşatul  pământului  la  noi  se  face  cu  gunoi   legraful  Român»  scrie :  Marţi  în  13  Decem­ gare  statorit  de  adunarea  generală  cu
                                                   de  viţe  bine  făcut  care  se  pune  în  groapă,   vrie  la  12  ore  s’a  tăcut  sfinţirea  clopotelor  8000  cor.
              In  viaţa  practică  vor putea  realisa
                                                   in  cantitate  de  2 - 3   klg.  în  momentul  plan-   bisericei  catedrale  din  S biiu  prin  Ex.  Sa   înainte  de începerea  licitaţiunei  se
         resultate  însemnate pentru generalisarea   taţiunei.                                înaltpreasfinţitul  arihiepiscop  şi  mitropolit   primesc  şi  oferte  în  scris,  care  sunt  a
         nouei  ortografii  şi  băncile  române,  cari   Să  ne  ferim  însă  de  a  întrebuinţa  gu-   loan,  asistat  de  Preacuvioşiile  Lor,  atxhiman-   se  trimite  respective  a  se  preda  nota­
         nu  numai  că  au  ajuns  la  un  rol  domi­ noiu  păios,  nefăcut,  căci  acela  poate  fi  un   dritu!  vicar  arch episcopesc  Dr.  Ilarion  Puş-   riului  public  reg.  Sâroi  Szabo  Pâter
         nant  chiar  şi  în  viaţa  socială  prin  su­  isvor  de  boală  p: ntr u  rădăcinile  Viţelor.  cariu  şi  protosincelul  director  setninarial  Dr.
                                                                                              Eusebiu  Roşea,  de  Cuvioşia  Sa  ieromonahul  din  Orăştie.
         tele  de  fucţionari  ce  stau  în  serviciul   La  plant.iţiune  mulţi  proprietari  între-
                                                   bu'nţează  şi  nisipul  în  momentul  plantărei,   asesor  consistorial  N.colae  Ivan  şi  diaconul   Atât  reflectanţii,  care  participă  la
         lor,  ci  şi  în  unrma  legăturilor  ce  le  au                                     Dum tru  Câmpean.
                                                   pe  care  de  ob ceiu  îl  pun  amestecat  cu  gu­                                    licitaţiunea  verbală,  cât  şi  oferinţii  în
         masele  mari  ale  publicului  nostru  ştiu­
                                                   noiul.  Punerea  de  nisip  nu  poate  vătăma  în­  Sub  baldahin,  purtat  de  profesorii  se-   scris,  au  a  depune  respective  a  acluda
         tor  de  carte,  —  legături  cari  în  cea   tru  n m;c,  dar’  af-râ  de pământurile  prea  lu­  minariali  Dr.  Virgil  Cioban,  Dr.  Aurel  Cră-   un  vadiu  de  400  cor.,  care  vadiu  se
         mai  mare  parte  se  manifestă  pe  cale  toase  sau  argiloase,  nu  înţ-l< gem  ce  influ­  ciunescu,  Vasile  St.n  şi  de  secretatul  con­  va  computa  plus  oferentului  în  preţul
         scripturisticâ,  —  vor  putea  contribui  enţă  poate  avea  nisipul  asupra  prinderei.  In   sistorial  Dr.  Georgs  Proca,  precedat  de  asis­  de  cumpârare.
         foarte  mult  la ajungerea  scopului  urmă­  pământurile  prea  argiloase  ele  mai  mobili­  tenţa  preoţească  şi  ut mat  de  asesorii  consis­  Predarea  faptică  a  tipografiei,  pe
         rit,  şi  vor  servi  prin  aceasta  în  mare   zează  pământul.  Părerea  noastră  este că  acolo   toriali  şi  de  alt  public  număros,  Ex.  Sa  a
                                                   unde  costă  scump  nis'pul  să  ne  dspensâm   percuts  calea  dela  residenţă  până  în  curtea  basa  iventariilor  se  va  efeptuî  de  di­
         măsură  şi  interesele  lor  proprii,  depen­
                                                   de  el.                                    catedralei  între  sunetele  troparu’ui  «Bine  e.ti   recţiune  din  10  până  în  15  Ianuarie
         dente  în  multe  privinţe  chiar  de  exac­   Fiind  grop le  făcute  p.-nttu  a  primi  vi­  cuvântat  Chr.  Dumnezeul  nostru»  cântat  de   1905,  avend  cumpârătoriul  înainte  de
         titatea  formală  a  actelor  şi  scrisorilor.  ţele,  gunoiul  adus  pe  la  gropi;  eată  cum   corul  seminarial,  condus  de  profesorul  T.   transportarea  tipografiei  a  plăti  la  mâ­
              Dacă  toţi  aceşti  factori  vor  da   procedăm  la  plantatul  viţelor:  Luăm  viţa  şi   Popovici.                       na  direcţiunii  întreg  preţul  de  cumpâ­
                                                   observăm  ca  sudura  să  fie  bine  făcută  la  al­  Ajuns  în  faţa  catedralei,  unde erau  ale­
         mână  de  ajutor,  ca  acţiunea  inaugu­                                                                                        rare  în  numârar.
                                                   toi,  înlăturând  fără  milă  pe  acelea  ce  nu  ar  zate  clopotele,  s’a  făcut  prescrisul  servici,  la
        rată  de  «Academia  română*  să-şi  a-
                                                   fi  bine  lipite  peste  tot.              finea  căruia  Ex.  Sa  a  stropit  cu  apă  sfinţită   Ofert  sub  preţul  de  strigare  se va
        jungă  scopul,  atunci  în  scurt  timp  vom    Apoi  cu  foarfecile  (secatorul)  tăiem  us­ clopotele  şi  publicul  adunat,  apoi  în  aceeaşi  accepta  numai  cu  încuviinţarea  ulteri­
        vedea  realisată  vechia  dorinţă  a  cărtu­ căturile  dela  altoi,  ear’  lăstarul  îl  scurtăm  oi dine  şi  între  sunetele  aceluiaşi  tropar  s'a   oară a adunării generale,  convocată  spre
        rarilor  noştri:  ca  toţi  Românii  să  scrie  la  un  singur  ochiu,  făcând  tăietura  prin  mij­ reîntors  Ia  residenţă.    acest  scop.
        într’nn fel,  şi ca neajunsurile  din  trecut   locul  ochiului  al  2-lea.  Vinele  sau  râdăcinele   Clopotele  sfiinţite,  patru  la  număr,  su.  t   Orăştie,  în  15  Dec.  1904.
        cari  au  împedecat  atât  de mult  desvol-   sdrelite  le  scurtăm  cu  foarfecile  până  dea­ de  greutatea  următoare  :  cel  mai  mic  de  168
                                                   supra  sdreliturei,  lăsând  neatinse  pe cele care  kilograme,  al  doilea  de 423 kilograme,  al  trei­  Diiecţiunea  inst.  tipografic
        tarea intereselor noastre culturale şi prac­
                                                   sunt  sănătoase.                           lea  de  790  kilograme,  al  patrelea,  cel  mare,              „Minerva,'*
        tice,  să  se  saneze  în timp  cât mai apro­
                                                        Unii  au  obiceiul  de  a  scurta  toate  ră­ de  1345  kilograme.  Ridicarea  lor  în  turnu­  socict?*-'1. pe acţii, sub  licuidaţiune
        piat.                                      dăcinile  în  momantul  plantărei,  pentru-ca  să rile  catedralei  se  va  face  în  una  din  zilele V.  Domşa  m. p.  Dr. S. Moldovan m. p.
   1   2   3   4