Page 10 - Albina_1952_10
P. 10

sMMH \ *'»«                    >m*n


          2                                                                                                                       A L B I N A


                O  nouă  lucrare  genială                                   Răspuns  la  întrebările  cetăţenilor

                    a  tovarăşului  Stalin                                                 întocmirea  listelor  de  alegători

          In  paginile  ziarelor  dela   sfârşitul  marea   superioritate  a  socialismului   Mal  mulţi  ţărani  muncitori  s’au  a-  du-se  liste  separate  pentru  fiecare  sat.
        săptămânii  trecute  a  apărut  noua  lu­  faţă  de  capitalism.    dresat  revistei  noastre,  cerând  lămuriri  La  sediul  sfatului  popular  se  anunţă
        crare  a  tovarăşului  l.V.  Stalin  „Pro­  Pildă  grăitoare  este  în  această  pri­  asupra  modulul  cum  se  întocmesc  lis­  din  vreme  timpul  în  care  se  întocmesc
        blemele  economice  ale  socialismului  în  vinţă  proiectul  directivelor  celui  de  al  tele  de  alegători  şl  cine  se  poate  îns­  listele  şi  ordinea  de  prezentare  a  cetă­
        U.R.S.S."  Această  operă  este  o  mare  XlX-lea   Congres  al  P.C.   (b)   al  crie  în  aceste  liste,  pentru   alegerile,  ţenilor  pentru  înscrierea  în  liste.
        contribuţie  la  tezaurul  teoriei  marxism-  U.R.S.S.  cu  privire  la  cel  de  al  5-lea  din  30  Noembrie.  Cu  30  de  zile  înainte  de  ziua  alege­
        leninismului.                     plan  cincinal  de  desvoltare  a  U.R.S.S.   Răspuns.  Listele  de  alegători  trebue  rilor,  se  vor  afişa  copii  de  pe  listele
          „Problemele  economice  ale  socialis­  pe  anii  1951 — 1955.    să  cuprindă  pe  toţi  cetăţenii  ţării  noas­  de  alegători,  la  sediul  sfaturilor  popu­
        mului  în  U.R.S.S."  este  o  operă  ştiin­  Ducând  mai  departe  învăţătura  mar­  tre  care  se  bucură  de  dreptul  de  vot,  lare  şi  în  alte  locuri.  Cetăţenii  au  înda­
        ţifică  de  o  foarte  mare  însemnătate  in­  xistă,  tovarăşul  Stalin  a  făcut o  adâncă  chiar  şi  acei  care  împlinesc  vârsta  de  torirea  de  a  controla  dacă  sunt  trecuţi
        ternaţională.  Ducând  mai  departe,  pe   analiză  celor  mai  însemnate  probleme   18  ani  în  ziua  alegerilor.  Dar,  în  lis­  în  listele  electorale  şi  dacă  nu  s’a  făcut
        noi  culmi  ale  gândirii,  învăţătura  ma­  ale  capitalismului  modern.  Marele  ge­  tele  de  alegători  pot  fi  înscrişi  numai  vreo  greşală.   Totodată  citind  listele
        rilor  învăţători  ai  omenirii  muncitoare  niu  ne  arată  că  cel  mai  important  re­  acei  cărora  legea  electorală  le  acordă  electorale,  fiecare  alegător  să  cerceteze
        Marx,  Engels,  Lenin,  tovarăşul  Stalin   zultat  economic  al  celui  de  al  doilea   marea  cinste  de  a  avea  drept  de  vot.  dacă  nu  s’au  strecurat  pe  liste  chiaburi
        prin  cercetările  sale  temeinice  în  pro­  război  mondial  şi  a  urmărilor  lui  e-  Fiindcă  este  ştiut  că  nu  au  dreptul  de  şi  alţi  nedemni  de  a  vota  şi  să  anunţe
        blemele  fundamentale  ale'zilelor  noa­  conomice  este  destrămarea  pieţei  mon­  vot  foştii  şi  actualii  exploatatori,  duş­  organele  de  stat  să-i  şteargă  de  pe  liste
        stre,  arată  în  lucrările  sale  drumul   diale  unice  atotcuprinzătoare.  Aceasta  mani  ai  poporului  nostru  muncitor.  Şi  pe  cei  nedemni.
        pe  care  trebue  să-l  urmeze  oamenii  so­  a  dus  la  o  şi  mai  mare  adâncire  a  cri­  într’adevăr,  cum  ar  putea  poporul  nos­  In  caz  de  nu  se  găseşte  trecut  pe
        vietici  pentru  victoria  deplină  a  cons­  zei  generale  a   sistemului   capitalist  tru  muncitor  —  în  mâinile  căruia  se  listă  sau  este  trecut  greşit,  orice  cetă­
        truirii  comunismului.  Noua  operă  sta-   mondial.  Desprinderea  din  sistemul  ca­  află  întreaga  putere  de  stat  —  să  a-  ţean  cu  drept  de  vot  poate  face  în­
        linislă  însufleţeşte  pe  oamenii  muncii   pitalist  a  Chinei  şi  a  celorlalte  ţări  de  corde  drept  de  vot  acelora  care  l-au  tâmpinare  la  comitetul  executiv  al  sfa­
        din  jările  de  democraţie  populară  în   democraţie  populară  din  Europa  a  fă­  exploatat  şi  batjocorit  şi  care  azi  spu­  tului  popular  respectiv,  în  timp  de  trei
        lupta  pentru  construirea  socialismului,  cut  ca  aceste  ţări  împreună  cu  Uniunea  megă  de  furie  după  „raiul  pierdut" ?  zile  dela  afişarea  listelor  de  alegători.
        înarmează  pe  oamenii  muncii  din  în­  Sovietică  să  formeze  lagărul  socialist  Pumnul  de  foşti  şi  actuali  exploatatori  Comitetul  executiv  al  sfatului  popular
        treaga  Iunie  la  lupta  pentru  pace,  de­  unit  şi  puternic,  opus  lagărului  capi­  care  în  regimul  burghezo-moşieresc  nu  este  obligat  să  rezolve  întâmpinarea
        mocraţie  şi  socialism.          talismului.   Unite  print'o  colaborare  lăsau  milioanelor  de  muncitori  şi  ţă­  şi  să  afişeze  hotărîrea  luată  tot  în  cel
                                          strânsă  şi  ajutorându-se  reciproc,  spri­  rani   decât  libertatea  de   a  muri  de  mult  trei  zile  dela  înregistrarea  ei.  îm­
          Desvoltând  mai   departe,  în   mod
        creator,  învăţătura  marxist-leninistâ,   jinite  puternic  de  Uniunea  Sovietică,  foame,  nu  sunt  demni  de  a  alege  sau  potriva  deciziei  comitetului   executiv
        tovarăşul  Stalin  ne  Învaţă  că  legile  e-   ţările  din  lagărul  socialist  s’au  desvol-   a  fi  aleşi  în  Republica  noastră  Popu­  se  poate  face  întâmpinare,  în  termen
        cononiice  ale  socialismului  sunt  legi   tat  rapid  din  punct  de  vedere  economie.   lară.      de  trei  zile  dela  afişare,  la  Tribunalul
        obiective  ce  oglindesc  procesele  des-   Dimpotrivă,  situaţia  ţărilor  din  lagărul   Legea  electorală  ne  arată  clar  cine  popular  în  circumscripţia   căruia  s’a
        voltării   economice,  procese  care  se   imperialist   se  înrăutăţeşte  pe  zi  oe  sunt  aceştia :  foştii  moşieri,  foştii  in­  făcut  afişarea  listelor  de  alegători.
        produc  independent  de  voinţa  oameni­  trece.  Blocadele  economice  cu  care  au   dustriaşi,  foştii  bancheri,   foştii  mari  Tribunalul  îşi  anunţă  hotărîrea  sa  tot
        lor.  Legile  economiei  nu  pot  fi  supri­  încercat  Statele  Unite,  Anglia  şi  Franţa   comercianţi,  chiaburii,  proprietarii  în­  în  cel  mult  trei  zile,  hotărîrea  lui  fiind
        mate  sau  transformate.  Dar  în  schimb,   să  supună  ţările  lagărului  socialist,  treprinderilor  comerciale   particulare  definitivă.
        oamenii  au  putinţa  să  descopere  legile   s’au  îndreptat  împotriva  capitalismului.  şi  a  micilor  Întreprinderi  nenaţionali­  Operaţia  de  înscriere  este   simplă.
        naturii  şi  ale  societăţii,  să  le cunoască,   „Lucrul  acesta   îl  simt  capitaliştii  zate,  bazate  pe  exploatarea  muncii  sa­  Deasemeni  şi  controlul  listelor  se  face
        să  ie  studieze  şi  să  le  folosească  în   însăşi  —arată  tovarăşul  Stalin—  căci  lariate,  precum  şi  cei  condamnaţi  pen­  cu  uşurinţă.  Cetăţenii  să  respecte  or­
        interesul  societăţii.  Aşa  dar  oamenii   este  greu  să  nu  simţi  pierderea  unor   tru  crime  de  război  sau  pentru  crime  dinea  de  prezentare  stabilită  de  comi­
        nu  sunt  neputincioşi  în  faţa  legilor  na­  pieţe  ca  U.R.S.S.,  China.  Ei  se  stră-   împotriva  păcii  sau  umanităţii.  tetul  executiv  al  sfatului  popular  res­
        turii.  în  fruntea  acţiunii  de  folosire  a   duesc  să  biruiască  aceste  greutăţi  prin   Listele  de  alegători  (electorale)  se  pectiv  şi  să  controleze  listele  imediat
        legilor  economice  în  interesul  socie­  „planul  Marshall",  prin  războiul  din  întocmesc  de  către  comitetele  executive  ce  au  fost  afişate.
        tăţii  se  află  întotdeauna  şi  pretutin­  Coreea,  goana  înarmărilor,  militariza­  ale   sfaturilor  populare  din  comune,   Inscriindu-ne  în  liste  şi  prezentân-
        deni  clasa  înaintată,  în  vreme  ce  cla­  rea  industriei.  Dar  asta  aduce  foarte  raioane  de  oraş  şi  oraşe.  dti-ne  în  faţa  urnelor  cu  toţi  cei  ce
        sele  pe  cale  de  dispariţie  se  împotri­  mult  cu  situaţia  unora  care  se  îneacă   Jn  comune  alegătorii  vor  fi  înscrişi  avem  drept  de  vot,  ne   îndeplinim  o
        vesc  acestui  lucru.             şi  se  agaţă  de  un  pai".      în  liste  în  ordinea  alfabetică,  întocmin-  înaltă  datorie  patriotică.
                                            Tovarăşul  Stalin  ne  învaţă  că  siste­
          Tovarăşul  Stalin  ne  învaţă  că  forţa   mul  mondial  al  capitalismului   trece
        în  stare  să  înfrângă  rezistenta  claselor   printr’o  criză  generală  care  cuprinde
        pe  cale  de  dispariţie  s’a  găsit  în   atât  economia  cât  şi  politica.  La  baza  Aşa  creşte  valoarea  zilei-miirtcâ
        U.R.S.S.   sub  forma  alianţei   clasei   acestei  crize  stau  destrămarea  din  ce
        muncitoare  cu  ţărănimea  muncitoare.   în  ce  mai  accentuată  a  sistemului  eco­  Pe  baza  planului  anual  de  muncă,  metri  pătraţi  pentru  1,50  zile-muncă.
        Bazându-se  pe  această  lege  obiectivă,  nomic  mondial  al capitalismului  şi forţa  membrii  gospodăriei  noastre  au  fost  Se  înţelege  că  în  acest  fel  noi  n’am  fă­
        Puterea  Sovietică  a  socializat  mijloa­  crescândă  a  ţărilor  care  s’au  desprins  împărţiţi  in  două  brigăzi,  care  la  rân­  cut  altceva  decât  să  înmulţim  zilele-
        cele  de  producţie,  le-a  făcut  proprietate  din  sistemuj  capitalist  —  U.R.S.S.,  dul  lor au  fost  împărţite pe  echipe.  Fie­  muncă  planificate,  căci  normele  aşa
        a  întregului  popor,  nimicind  în  felul  China  şi  statele  de  democraţie  populară  care  brigadă  îşi  are  în  grija  ei o  supra­  cum le fixasem  noi erau foarte uşor rea­
        acesta  sistemul  de  exploatare  şi  creând   Vorbind  despre  mişcarea  contempo­  faţă  de  pământ,  vite  de  muncă  şi  In­  lizate.
        formele  socialiste  de  economie.  Această  rană  pentru  pace,  tovarăşul  Stalin  a  ventar agricol.  In planul anual de mun­  Ca  urmare  unii  nu  s’au  străduit să-şi
        învăţătură  sta!inistă  prezintă  o  mare  arătat  că  ea  urmăreşte  dreipt  scop  să  că  al  brigăzii  sunt  fixate  categoriile,   întreacă  norma,  muncile  au  răm as  in
        însemnătate  pentru  perioada  construirii  ridice massele  populare  la  lupta  pentru  volumul  şi  termenul  de  îndeplinire  a  urmă  şl  am  avut  unele  pagube.
        socialismului,  perioadă  în  care  se  află  menţinerea  păcii,   pentru  preîntâmpi­  lucrărilor;  deasem enea,  mai  este prevă­  Dându-ne  seam a  de  cauzele  pentru
        ţara  noastră  şi  celelalte  ţări  de  demo­  narea  unui  nou  război  mondial.  Mişca­  zută  norma  zilnică  de  muncă,  nevoia   care  am primit  mai puţin  şi consultând
        craţie  populară,  când  clasele  pe  cale  rea  pentru  pace  nu  urmăreşte  ţelul  do   zilnică  de  braţe  de  muncă,  de  tracţiune  mai temeinic broşura Ministerului Agri­
        de  dispariţie  se  opun  cu  înverşunare  borîrii  capitalismului  şi  instaurării  so­  anim ală  şt  inventar  agricol.  culturii,  anul  acesta  noi  am  revizuit  o
        mersului  nostru  înainte.        cialismului,  ci  ea  se  limitează  la  ţelu­  Ziua-muncă,  unitatea  de  măsură  a  bună  parte  din  normele  de  muncă.  De
          De  o  foarte  mare  importantă  este  rile  democratice  ale  luptei  pentru  men­  muncii pe  baza  normelor îndeplinite,  se  pildă,  la  seceratul  cerealelor  cu  secera
        descoperirea  de  către  tovarăşul  Stalin   ţinerea  păcii.        socoteşte  ţinând  seam a  de  calitatea  şl  am  ridicat  norma  la  900  metri  pătraţi,
        a  legii  economice  fundamentale  a  so­  Apărută  în  zilele  din  preajma  Con­  cantitatea muncii făcute.  Cine munceşte  pentru  1,75 zile-muncă şi norma  la  pri­
        cialismului,  pe  care  marele  Învăţător  gresului   al  XlX-lea  al  P.C.  (b)  al  mai mult şi mai bine, prim eşte mai mul­  ma  praşilă  cu  sapa peste  tot  şi rărit  pe
        al  omenirii  muncitoare  o   înfăţişează  U.R.S.S.,  geniala  operă  stalinistă  con-  te  produse,  şi  dimpotrivă,  cine  munce­  rând  Ia  porumb  şi  floarea  soarelui  s’a
        astfel:  „...asigurarea  satisfacerii  maxi­  stitue  un  ajutor  nemăsurat  dat  mişcării  şte  mat puţin  şi  mai  slab,  prim eşte  mai  fixat  la  1.200  metri  pătraţi  pentru  1,25
        male  a  nevoilor  materiale  şi  culturale  din  toată  lumea.  Oamenii  muncii  din   puţin.  A  nu  ţine  seam a  de  aceasta,  în­  zile-muncă.  Normele  drepte  t-au  făcut
        mereu  crescânde  ale  întregii  societăţi  ţara  noastră  au  datoria  de  a  studia  te­  seam nă  a  călca  principiul  socialist  al  pe  colectivişti  să  muncească  mal  bine,
        prin  creşterea  şi  perfecţionarea  neîn­  meinic  cuprinsul  acestei  lucrări  de  o  răsplătirii  după  muncă.  să termine la  vreme seceratul,  cositul şi
        treruptă  a  producţiei  socialiste  pe  baza  uriaşă  însemnătate  în  actuala  etapă  de   In privinţa  aplicării  normelor,  Minis­  prăşitul.  Normele  bine  chibzuite  contri-
        tehnicii  celei  mai  înalte".  Legea  eco­  desvoltare  a  ţării  noastre,  etapa  con­  terul Agriculturii ne-a pus la  îndemână  bue  din  plin  la  ridicarea  productivită­
        nomică  de  bază  a  socialismului  arată  struirii  socialismului.  o  broşură  cu  recomandări de  norme.  In  ţii  muncii,  la  mărirea  avutului  gospo­
                                                                            cursul  anului trecut  noi n’am  ţinut sea­  dăriei  colective  şi  deci  la  sporirea  ve­
                              Toate  forţele                                mă  de  aceste  recomandări şi am  micşo­  niturilor  colectiviştilor  harnici.
                                                                            rat  mult  normele.  Rezultatul?  Gospo­
                                                                                                                Dovadă  că  prin  buna  organizare  a
        pentru grăbirea însământărilor de toamnă                            dăria  şl  bineînţeles  membrii  săi,  adică   muncii,  prin  aplicarea  justă  a  norme­
                                                                            noi, am păgubit. Mulţi nu înţeleg că prin   lor,  valoarea  zilei-muncă  creşte,  e<;te
               Urmare  din  pag.  l-a     sămânţeze  la  timpul  potrivit  şi  să  pună   micşorarea  normelor păgubeşti.  Aceştia   împărţirea  avansurilor  de  40  la  suta.
        Bacău  trebue  să  cerceteze  situaţia  din  în  pământ  sămânţă  curată  şi  bine  tra­  se înşeală,  aşa cum ne-am  înşelat şi noi  Pentru  ziua-muncă  s’a  împărţit  2  kg.
        Lelea  Veche  şi  să  ia  grabnic  măsuri  tată.                    anul  trecut  şi  lată  de  ce.  liste  ştiut  că   grâu,  0,500  kg.  orz  şi  0,300  kg.  m a­
        pentru  îndreptarea  lipsurilor.    Căminele   culturale,  colţurile  roşii,   realizarea  de  zile-muncă  multe,  datori­  zăre,  pe  când  anul  trecut,  tot  la  avans,
          Un  rol  însemnat  în  buna  desfăşurare  casele  de  citit  au  datoria  să  arate  oa­  tă  normelor  mici,  duce  la  încetinirea   s ’au  plătit  numai  1,800  kg.  grâu,  0,200
        a  însămânţărilor  îl  au  tehnicienii  dela   menilor  muncii  dela  sate,  prin  toate   muncii  şi  la  neexecutarea  la  timp  a  lu­  kg.  orz şi 0,150  kg.  mazăre.
        secţiile  agricole  ale  sfaturilor  populare  mijloacele  de  agitaţie,  importanţa  în­  crărilor.  Deoarece  nu  se  pune  toată   Avem  colectivişti ca  Zaharia  ÎRe,  Ză-
        raionale  şi  regionale.  Ei  au  datoria  să  sămânţărilor  la  timp  şi  a  grăbirii  ară­  străduinţa  pentru  realizarea  planului   podeanu  Ion,  Constantin  Toma,  Străje­
        ducă  o  muncă  susţinută  operativă  de  turilor  de  toamnă.  Regulile  agrotehnice   integral  al  gospodăriei,  muncile  rămân   rii  Constantin,  Genea  Iilisabeta  care, in
        control  pe  teren,  să  verifice  în  ce  mă­  Ia  aceste  lucrări,  experienţa  colhozni­  în  urmă  şl  se  pierde  recolta.  Aceasta   întrecere,  au  făcut  câte  2—3  norme  in-
        sură  se  aplică  regulile  agrotehnice  sta­  cilor  sovietici,  trebuesc  cunoscute  te­  pe  deoparte.  Pe  de  altă  parte,  m icşora­  tr’o  singură  zi,  arătând că prin  chibzu­
        bilite  de  guvern.  Controlul  şi  coordo­  meinic  cu  ajutorul  căminelor  culturale   rea  normelor  şi  nerespectarea  catego­  ială  şi  străduia fă  pot  fi  întrecute  şt
        narea  acestei  munci  în  chip  birocratic,   căci  de  aceasta  depinde  bogăţia  recol­  riei  de  muncă  face  să  se  umfle  planul   normele  de  acum.
        numai  prin  rapoarte  şi  note  telefonice,   tei  anului  viitor.  In  cadrul  conferinţe­  de zile-muncă,  lucru  ce duce la scăderea   Buna  organizare  a  muncii  în  gospo­
        nu  face  decât  să  dăuneze  calităţii  însă­  lor   duminicale   trebuesc   demascaţi   valorii  zilei-muncă.  Iată,  de  pildă,  ti­  dăria  noastră  colectivă,  aplicarea  cu
        mânţărilor.  Trebue  deasemeni  contro­  chiaburii   sabotori  ai  campaniei   de   nete  greşeli  săvârşite  de  noi  anul  tre­  succes  a  principiului  socialist  de  retri­
        lată  şi  îndrumată  activitatea  agenţilor  toamnă,  duşmani  înrăiţi  ai  regimului   cut.  Norma  pentru  seceratul  cerealelor   buire  a  muncii,  au  făcut  ca  în  toamna
        agricoli  şi  a  şefilor  de  tarlale,  pentru  nostru  de  democraţie  populară.  cu  secera  am  fixat-o  de  800  metri  p ă­  aceasta  să  se  înscrie  în  gospodărie  în­
        ca  viteza  zilnică  de  însămânţări  să  se   Oameni  ai  muncii  depe  ogoare 1  Fo­  traţi, normă răsplătită cu,  1,75 zile-mun­  că  40  fam ilii  de  ţărani  muncitori.
        realizeze  în  condiţii  bune.  Imediat  losiţi  din  plin  fiecare  maşină  şi  tractor,   că;  la  cositul  cerealelor norma  am fixa­
        după 'terminarea  însămânţărilor  trebue  fiecare  atelaj.  Depuneţi  toate  eforturile   t-o  la  3.000  metri  pătraţi  pentru  1,75   NOVAC  VASILE
        să  se  facă  arăturile  pentru  însămânţă-  pentru  terminarea  cât  mai  grabnică  a
        rile  de  primăvară.  Ţăranii  muncitori  au  însămânţărilor  de  toamnă,  pentru  asi­  zile-muncă, tar la prima praşilă cu sapa  preşedintele  gospodăriei  agricole  colec­
        datoria  patriotică  de  a  sprijini  sfaturile  gurarea  unei  recolte  bogate  în  cel  de   peste  lot  şi  rărit  pe  rând  la  porumb   tive  „Victoria"  din  satul  Muncelul
       ^oj>ulare  fca  oblige  chiaburii  să-şi  în­  pi  treilea  an  al  pjanului gincinal.  şi  floarea  soarelui,  norma  era  de  800  ^   de  Sus,  raionul  Paşcani
   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14   15