Page 7 - Albina_1952_10
P. 7

A L B I NA                                                                                                                         7
                                                                                                          D

                                     In  cinsiea  C ongresului  al  X lX -le a
                                     al  P .  C .  (b)  al  U .  R .  S .  S.
             Realizările  colectiviştilor  din  Drăgăneşti

           Colectiviştii  din  gospodăria  „Vasile  bilă   stăruinţă  pun  în   muncă  briga­  Un  nou  pas  spre  unitatea  G erm aniei
         Roaită”  din  Drăgăneşti,  regiunea  Bucu­  dierii  Alexandru  Codin  şi  Ion  Berbe-
         reşti,  au  aflat  multe învăţăminte de preţ  ceanu.                   Din  nou  Camera  Populară  a  Repu-  a  nu  îngădui  ca  parlamentului  federal
         de!a  preşedintele  lor,   Burtea  Marin,   Acum  câteva  zile  un  motor  duduia   bilicii  Democrate  Germane  a trecut  ia o  să  i  se  înmâneze  scrisoarea  de  către
         care  a  făcut  parte  din  delegajia  de  de  zor  în  curtea  gospodăriei.  El  punea   acţiune  hotărîtă  în  vederea  unificării  delegaţii  Camerei  Populare  a  R.D.Ger-
         oameni  ai  muncii  din  agricultura  ţării  în  mişcare  maşina  de  tocat  nutreţ,  care   paşnice  a  Germaniei.  La  19  Septembrie,  mane  s’au  dovedit  a  fi  neputincioase.
         noastre,  care  au  vizitat  vara  aceasta   pregătea   8  hectare   de  nutreţ  ver­  o  delegaţie  a  Camerei  Populare  a  R.D.  Sub  presiunea  maselor  populare  şi  a
         Uniunea  Sovietică.  Ei  ştiu  că  toate  suc­  de  pentru  însilozat.  Lucurul  era  pe  ter­  Germane a  înmânat  preşedintelui  parla­  cererii  unui  grup  de  deputaţi,  Prezidiul
         cesele  dobândite  de  agricultura  sovie­  minate.  Tudor  Codin  şi  Ion  Rânja  nu   mentului  federal  al  Germaniei  Apusene,  Parlamentului  dela  Bonn  s’a  văzut  ne­
         tică,  viaţa  îmbelşugată  pe  care  o  trăesc  s’au  lăsat  până  ce  nu  şi-au  terminat  cu   doctorul  Ehlers,  o  scrisoare  adresată  voit  să  accepte  primirea  delegaţiei  Ca­
         astăzi  cei  mai  fericiţi  ţărani  din  lume,  câteva  zile  inainte  angajamentul  luat.   deputaţilor  acestui  parlament.  merei  Populare.
         se  datoresc  luptei  gloriosului  partid al  Vitele  colectivei  vor  avea  pentru  iarnă   In   scrisoare  sunt  arătate   limpede   Cordoanele  poliţieneşti  ale  lui  Ade­
         lui  Lenin  şi  Stalin.            nutreţ  bogat.                    căile  care  pot  duce  la  unitatea  Germa­  nauer  n’au  putut  împiedica  populaţia
           Vestea  convocării  celui  de  al  XlX-lea   Cele  11  hectare  cultivate  cu  bumbac   niei.  In  primul  rând  —  spune  scrisoa­  germană  să-i  salute  pe  reprezentanţii
         Congres  al  P.C.  (b)  al  U.R.S.S.  a  pri­  au  început  să-şi  arate  puful  alb.  Mâi­  rea  —  poporul  german  are  dreptul   R.D.Germane.  In  întreaga  Germanie
         lejuit  in  Drăgăneşti  bucurie  de  necu­  nile  harnice  ale  fetelor  au  pornit  sâ-1   să-şi  facă  cunoscută  voinţa  sa  în  ceea-  Occidentală  au  avut  loc   manifestaţii
         prins.   Cinstirea  cea  mai  de  preţ  cu   adune.  Norma  de  cules  prevedea  f5 kg.   ce  priveşte  încheierea  grabnică  a  unui  populare  în  care  s’a  cerut  parlamentu­
         care  vor  să  întâmpine  măreţul   eve­  pe  zi.  Lucia  Toader  a  cules  în  mijlociu   tratat  de  pace  cu  întreaga  Germanie.  lui  federal  dela  Bonn  să  meargă   pe
         niment  dela  5  Octombrie  este  punerea   câte  20  kg.  pe  zi,  iar  Elena  T.  Dogaru   Pentru  atingerea  acestui  scop,  Camera  calea  propunerilor  Camerei  Populare  a
         în  viaţă  a  bogatei  experienţe  a  colhoz­  a  ajuns  să  adune  şi  27  kg.  Populară  a  propus  parlamentului  fede­  R.D.Germane.  La  meetingul  din  oraşul
         nicilor.                            Munca  câmpului  este  împletită   cu   ral  dela  Bonn  să  ceară  în  comun  con­
           Toamna  este  vremea  când  se  pune  munca  politică  de  atragere  in  gospodă­  vocarea  unei  conferinţe  a  celor  patru   Essen  au  participat  40.000  de  oameni
         temelia  recoltei  bogate  pentru  anul  vi­  rie  a  cât  mai  mulţi  ţărani  muncitori.   puteri,  la  care  să  participe  şi  reprezen­  ai  muncii  din  regiunea  Ruhr-ului.
         itor.  Colectiviştii  au  înţeles  acest  lucru   Zilnic  sosesc  noi  cereri  de  înscriere.  Pe   tanţi  ai  Germaniei  Răsăritene  şi  Apu­  Luând  cuvântul,  Max  Reimann,  preşe­
                                           Ion  D.  Bădărău,  Ion  Olteanu  şi  alţii ca
         şi   nu   precupeţesc   timp   şi   oste­  ei  nu  i-au  răbdat  inima  să  aştepte  până  sene.  Deasemeni,  în  scrisoare  se  cere  dintele  conducerii  Partidului  Comunist
         neală  pentru  a  folosi  cât  mai  bine
         zilele  acestui  anotimp.  Tarlalele   din  în  ziua  când  adunarea  generală,  prin  ducerea  de  discuţii  în  vederea  stabilirii  din  Germania,  cerând  încheierea  unui
         lunca  Oltului  şi  din  Dealul  Viilor,  cu­  votul  ei,  le  va  face  cinstea  să-i  primeas­  unui  acord  între  cele  două  zone   ale  tratat  de  pace  cu  întreaga  Germanie,
         prinzând  în  total  50  hectare,  sunt  de  a-   că  în  rândurile  colectiviştilor.  Alături   Germaniei,  pentru  apărarea  în  comun  a  a  declarat:  ,,Poporul  german  nu  vrea
         cum  gata  pentru  a  primi  sămânţa.  Şi   de  colectivişti  ei  muncesc  cu  râvnă  la   intereselor  poporului  german.  Camera  ca  Germania  Occidentală  să   devină
         trebue  să  spunem  că  lucrul  n'a  fost   însilozat,  Ia  semănat,  la  cărat,  la  strân­
         chiar  uşor.  Vremea  le-a  dat  mult  de   sul  recoltei.  In  cinstea  Congresului  al  Populară  a  R.D.  Germane  propune  for­  pentru  a  treia  oară  un  focar  de  război
         furcă.  Nu  s’au  lăsat  însă  biruiţi.  Peste   XlX-lea  al  P.C.  (b)  al  U.R.S.S.,  încă   marea  unei  comisii   comune  care  să  şi  să  fie  transformată  într’un  teatru  de
         ogorul  arat  în  vară,  tractoarele  au  tras   alţi  20  ţărani  muncitori  vor  îngroşa   controleze   condiţiile  pentru   ţinerea  operaţiuni  militare.  El  doreşte   pace,
         brazdă adâncă.  Bulgării  au  fost  fărâmi­  rândurile  colectiviştilor.  unor  alegeri  libere  pe  întreaga  Germa­  unitate  naţională  şi  independenţa  Ger­
         ţaţi  de  ascuţişul  discuitoarelor.  Sămân­  Angajamentele  colectiviştilor  din  Dră­
         ţa  a  fost  aleasă,  triorată  şi  tratată  din  găneşti  nu  se  mărginesc  însă  numai  la   nie.  Aceste  propuneri  corespund  întru  maniei,  ca  stat  cu  drepturi  egale  prin­
         vreme.  Acum  o  săptămână  4  semănă­  munca  de  sezon.  Colectiviştii,  urmând  totul  intereselor  poporului  german.  tre  celelalte  ţări  iubitoare  de  pace  din
         toare  au  pornit  la însămânţat după me­  pilda  colhoznicilor,  privesc  în  viitor.  Au   Ilotărirea  Camerei  Populare  a  R.D.  lume”.
         toda  sovietică  de  semănare  în  rânduri  aflat  din  gura  preşedintelui  lor  ce  bo­  Germane  de  a  trimite  o  delegaţie  la   Poporul  german  este  hotărît  să  lupte
         încrucişate.   Până  la  24   Septembrie  găţie  aduce  colhozului  şi  colhoznicilor                  din  toate   puterile  pentru   încheierea
         erau  deja  însămânţate  11  hectare.  Co­  desvoltarea  multilaterală  a  gospodăriei   Bonn  a  stârnit  teamă  în  rândul  slugi­
         lectiviştii  şi-au  luat  angajamentul  să  obşteşti.  De  pe  acum  ei  se  îngrijesc  să   lor  Wall-Street-ului  din  Germania  Oc­  unui  tratat  de  pace  menit  să  ducă  la
         întâmpine  ziua  de  5  Octombrie,  ziua   ridice  un  saivan  pentru  oi,  să  mărească   cidentală.  încercările  lui  Adenauer  de  crearea  unei  Germanii  unite  şi  paşnice.
         deschiderii  Congresului,  însămânţând   numărul  capetelor de  vite  din  ferma  zo­
         mai  mult  de  jumătate  din   suprafaţa                                 Dovezi  ale  folosirii  arm ei  bacteriologice
         planificată.  In  felul  acesta  vor  izbuti   otehnică,  să  extindă  cultura  bumbacu­  de  către  im perialiştii  am ericani  în  C oreea
         să  îndeplinească  cu  mult  înainte   de  lui  şi  a  altor  plante  industriale,  izvor
        vreme  planul  însămânţărilor.  Deose-  nesecat  de  belşug.           In  cursul  săptămânii  trecute,  ziarele  din   Wall-Street.   Ziarul   „New-York
                                                                             au  publicat  rezultatele  lucrărilor  Comi­  Times”  îndeamnă  direct  la  persecuta­
                                             In  ziua  votării  Constituţiei  siei   Internaţionale   a  oamenilor   de  rea  membrilor  Comisiei  Internaţionale
                                                                             ştiinţă,  care  au  cercetat  în   amănunt  a  oamenilor  de  ştiinţă.  Şi  care  credeţi
        S’au unit de bunăvoie  în  gospodărie  colectivă                     faptele  în  legătură  cu  folosirea  armei  că  este  motivul  pentru  care  departa­
                                                                             bacteriologice  în  Coreea  şi  în  China  de  mentul  de  stat  „respinge”  raportul  Co­
           In  săptămâna  trecută  ţăranii  munci­  bună  voe  în  gospodăria  agricolă  colec­
         tori■ din  comuna  Şimnicul  de  Sus,  re­  tivă  „7  Noembric".    Nord-Est  de  către  imperialiştii  ameri­  misiei  Internaţionale ?  Niciun  alt  mo^
         giunea  Craiova,  au  trăit  zile  de  adevă­  —  Având  acelaş  ţel,  lupta  pentru  cani.  Din  această  Comisie  Internaţio­  tiv  decât  acela  că  membrii  acestei  co­
         rată  sărbătoare.  Dornici  de  a  contribui   îmbunătăţirea  vieţii  noastre,  pentru  în­  nală  au  făcut  parte  oameni  de  ştiinţă  misii  au  întreprins  cercetările  lor  în
         şi  ei  alături  de  toţi  oamenii  muncii  din   tărirea  patriei  şi  apărarea  păcii,  ne-am   din  Anglia,   Franţa,   Suedia,   Italia,  urma  invitaţiei  Consiliului  Mondial  al
         patria  noastră  la  întărirea  şi  desvolta-   unit  astăzi,  în  ziua  votării  noii  Consti­
         rca  cuceririlor  înscrise  în  noua  Con­  tuţii,  într’o  gospodărie  agricolă  colecti­  Brazilia  şi  Uniunea  Sovietică.   După  Păcii.
         stituţie,  mai  mulţi  ţărani  muncitori   vă,  —  a   spus   Aurel   Dobrinescu,   cum  se  vede,  majoritatea  membrilor   Dar  furia  lor  neputincioasă  îi  tră­
         au  hotărît  să-şi  unească  de  bună  voe   preşedintele  gospodăriei  colective.  Prin   acestei  comisii  sunt  reprezentanţi  ai   dează.  Zadarnic   fiarele   imperialiste
         loturile  individuale  de  pământ,  într’o   muncă  pentru  recolte  cât  mai   mari,  oamenilor  de  ştiinţă  din  ţările  capita­  americane  dau  din  colţ  în  colţ  şi  caută
         gospodărie agricolă colectivă.  In cursul   pentru  desvoltarea  multilaterală  a  gos­  liste  şi  nu  se  poate  spune  că  cercetă­  să-şi  tăgăduiască  mârşăviile.  Este  însă
         anului,  lucrându-şi pământul  în  întovă­  podăriei  noastre,  ne  vom  arăta   dra­                                                să
         răşire agricolă,  ei s’au  convins  că  mun­  gostea  şi  recunoştinţa  faţă  de  partid,   rile  comisiei  ar  fi  avut  un   caracter  cu  neputinţă  ca  în  zilele  noastre
         ca  pământului  în  comun  cu  tractoarele   care  ne-a  ajutat  să  pornim  pe  drumul   părtinitor.  mai  poată  fi  ascunse  asemenea  nele­
         statului  şi  folosind  experienţa  bogată   belşugului.              Rezultatele  cercetărilor  arată   prin  giuiri   îndreptate  împotriva  omenirii.
        a  colhoznicilor  sovietici,  este  singurul   Cu  încredere  deplină  în  viitorul  lu­  exemple  concrete  că  forţele  armate  ale  Şi  să  nu  uite  monştrii  de  peste  ocean !
         drum  spre  bunăstare.  In  ziua  când  în­  minos  al  ţării  noastre  oglindit  de  noua  S.U.A.  au  aruncat  pe  teritoriul  Coreei   Popoarele   sunt  neiertătoare  faţă   de
        treg  poporul  nostru  muncitor  sărbăto­  Constituţie  a  Republicii  Populare  Ro­  şi  Chinei  de  Nord-Est  insecte  infectate  călăi  şi-i  vor  pedepsi  aşa  cum  se  cuvi­
                                           mâne,  membrii  tinerei  gospodării  co­
        rea  votarea  noii  Constituţii,  35  fam ilii                       cu  cei  mai  periculoşi  microbi.  Faptele  ne  pentru  crimele  lor  sălbatice  săvâr­
                                           lective „7 N ocm brie” au pornit  cu forţe
        de  ţărani  săraci  şi  mijlocaşi  din  comu­                        arătate  de  comisie  nu  pot  fi  tăgăduite  şite  împotriva  popoarelor  coreean  şi
                                          sporite  în  munca  pentru  recolte  cât
        na  Şimnicul  de  Sus  s’au  unit  de  mai  bogate  în anul  viitor.  şi  acest  lucru  îi  înfurie  pe  criminalii  chinez !
          La  1  Octombrie  1952  s’au  împlinit  3                                                            gim  popular  au  învăţat  carte  peste  zece
        ani  dela  proclamarea  Republicii  Popu­                  Trei  ani                                   milioane  de  ţărani.
        lare  Chineze.  In  această  zi,  marele  şi                                                             Duşmanii  de  moarte   ai  poporului
        gloriosul  popor  chinez  şi  împreună  cu   dela întemeierea R .  P .  Chineze                        chinez,  imperialiştii  americani,  nu  se
        el  întreg  lagărul  păcii  sărbătoreşte  vic­                                                         pot  împăca  cu  gândul  că  au   scăpat
        toria  de  însemnătate  istorică  a  revolu­                                                           pentru  totdeauna  putinţa  de  a  mai  je­
        ţiei  democrat-populare  din  China  asu­  în  bună  parte.  Statul  popular  poartă  rilor.  Numărul  ţăranilor  care  au  fost  e-   fui  poporul  chinez.  Ei  uneltesc  neînce­
        pra  reacţiunii  interne  grupate  în  jurul   o  deosebită  grijă  desvoltării  industriei  liberaţi  de  sub  jugul  exploatării  moşie­  tat  planuri  de  cotropire  a  teritoriului
        lui  Ciang  Kai  Şek  şi  a  imperialiştilcxr   grele.  China  produce  acum  cantităţi  în­  reşti  se  ridică  la  mai  mult  de  300  mi­  chinez.  In  neputinţa  lor  de  a  înfrânge
        americano-englezi.                 semnate  de  oţel  şi  maşini.  Producţia a-  lioane,  adică  dublul  populaţiei  Angliei,   eroicul  popor  coreean,  imperialiştii  au
          Desprinderea  Chinei  din  ghiarele  ro­  nuală  de  fier,  oţel  şi  maşini  a  crescut  Franţei  şi  Germaniei  luate  împreună.  trecut  la  reînvierea  militarismului  ja ­
        biei  a  însemnat o  puternică  lovitură  da­  de  8—9  ori  în  ultimii  trei  ani.  Produc­  Prin  măsurile  sale  Guvernul  popular   ponez.  Complotul  criminal  al  imperia­
        tă  lagărului  imperialist  care  a  pierdut   ţia  anuală  de  cărbune  şi  energie  elec­  ocroteşte  şi  sprijină  pe  ţărani  dându-le   liştilor  americani  se  isbeşte  de  hotărî-
        din  mână  una  din  cele  mai  bogate  ţări   trică  s’a  dublat.  In  R.  P.  Chineză  se fa­  împrumuturi  cu  dobândă  mică,  îngră­  rea  nestrămutată  a  poporului  chinez de
        din  lume cu  o  populaţie  carereprezintă   brică  acUm. diferite  maşini  care  altăda­  şăminte,  seminţe  selecţionate,  animale   a  zdrobi  orice  încercare  a  duşmanului.
        a  patra  parte  din  aceea  a  globului   tă  erau  aduse  din  străinătate,  cum  ar  de  muncă  şi  unelte  agricole.  35  milioa­
        pământesc.                        fi  strunguri  automate,  motoare  electri­  ne  gospodării  ţărăneşti,  adică  40   la   Marea  prietenie  ce  leagă  Uniunea  So­
          Primind  ajutorul  puternic  şi  frăţesc   ce,  tractoare,  automobile,  instrumente  sută  din  numărul  total  al  gospodăriilor   vietică  şi  R.  P.  Chineză  dă  o  şi  mai
        al  Uniunii  Sovietice,  poporul  chinez  a   de  precizie  şi  aparate  ştiinţifice  şi  me­  ţărăneşti  din  China  au  trecut  la  munca   mare.  tărie  şi  încredere  poporului  chi­
        obţinui  în  cei  3  ani  dela  întemeierea   dicale.  La  stăvilarele  de  pe  fluviul  A-  în  comun,  unindu-se  în  grupuri  de  aju­  nez  în  lupta  împotriva  planurilor  răz­
                                          nai  au  fost  instalate  uriaşe  porţi  de  e-  tor  mutual  în  muncă  şi  în  cooperative   boinice  ale  imperialiştilor  americani.
        statului  popular,   victorii  şi  realizări
                                          cluze  cântărind  câte , 1.400  tone  fiecare,  agricole  de  producţie.  Aşa  cum  a  arătat ■  tovarăşul   Stalin,
        strălucite.  Dintr’o  ţară  agricolă  înapo­  fabricate  în  R.P.  Chineză.  A  crescut  mult  bunăstarea  poporului.  „Marea  prietenie  dintre  Uniunea  So­
        iată  cum  era  înainte  vreme,  R.  P.  Chi­  Timp  de  mai  multe  secole  ţăranii  chi­  In  oraşe  şi  sate  se  constru'esc  şcoli  şi   vietică  şi  Republica  Populară  Chineză
        neză  se  transformă  într’una  industria­  nezi  au  trăit  în  cea  mai  neagră  mizerie,   locuinţe.  In  trecut  90  la  sută  din  popu­  este  o  garanţie  de  nădejde  împotriva
        lă.  Fabricile,  uzinele,  minele  distruse  înfăptuirea  reformei  agrare  a  descătu­                prtmejdiei  unei  noi  agresiuni,  un  pu­
                                                                             laţia  Chinei  nu  ştia  nici  să  scrie,  nici   ternic  reazim  al  păcii  în  Extremul  O-
        de  ocupanţii  japonezi,  au  fost  refăcute  şat  pe  ţăranul  chinez  din  robia  moşie­  să  citească.  Numai  în  doi  ani  de  re­  rient  şi  în  întreaga  lume”.
   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11   12