Page 15 - Albina_1959_01
P. 15
it 'P V h n n în h
In raionul Agnita există 58 Acelaşi sistem s-a folosit
dfâ întovărăşiri agricole. O par la Ighişul Vechi, Dealul Fru
te dintre ele au trecut la orga mos, Deneşti. In alte comu
nizarea muncii în comun încă ne nu s-au organizat brigăzi,
din toamna anului 1957. Ca re ci numai echipe compuse din
zultat, au obţinut cu 4—500 7—15 familii. Criteriile îm
kg. cereale la fiecare hectar părţirii oamenilor pe echipe au
mai mult decît acelea unde nu fost diferite : pe vecinătăţi, pe
s-a muncit în comun. La înto rudenii, pe circumscripţii elec
vărăşirea din Noiştat, cu toată torale.
seceta, s-au obţinut 1.514 kg. Stabilirea tarlalelor a fost
de grîu la hectar- La în îincă un pas înainte. Aici e-
tovărăşirea „Unirea" din Proş- xista o greutate în faptul că în
tea, s-au obţinut peste 2.700 aceeaşi comună calitatea te
kg. porumb la hectar, iar la în-' renului era diferită. De aceea,
tovărăşirea „7 Noiembrie’’ din aproape peste tot s-au format
Hozman, 2.900 kg. In schimb, i—3 tarlale in care s-au cul
în condiţii mult mai bune de tivat plantele cele mai- potri
climă, întovărăşirea din satul vite cu calitatea pămîntului.
Săsăuş, unde s-a muncit in Tarlalele au fost apoi împăr
dividual, a obţinut abia 650 kg. ţite echipelor în aşa fel incit
grîu la hectar, 566 kg. orz la fiecare dintre ele să aibă re.
hectar şi 4-500 kg. cartofi la partizată cîte o suprafaţă din
hectar. fiecare tarla. Sistemul acesta
Aceste fapte, ca şi rezultate a cerut mai multă trudă, dar el
le obţinute de întovărăşirile a reuşit să înlăture orice ne Legumicultura s-a dovedit a fi una dintre ramurile cele mai rentabile ale gospodăriilor agricole
fruntaşe din alte regiuni, care mulţumire. colective. In fotografie: aspect din sera gospodăriei agricole colective „Tractorul Roşu", comuna
au organizat maţ de mult mun In sfîrşit, rămăsese problema Cristian, raional Sibiu
ca în comun, au fost larg popu retribuţiei. In toate întovără --------------------------------- —— ---------------------------------------------------------------------------r
larizate în raion. De pildă, a şirile s a stabilit ca evidenţa
fost popularizat felul cum
au muncit întovărăşiţii din co muncii şi a producţiei realizate
muna Obîrşia, raionul Cuj- să se ţină pe echipe. La împăr Izvoare de venituri
ţirea produselor, după achitarea
mir, care au obţinut în 1957, obligaţiilor către S.M-T. s-a ho-
3.500 kg. porumb la hectar,
sau cei din Peregul Mare, re tărît să se repartizeze fiecărui In jurul mesei stau roată di sus plantei, poate omul să-i tru ca să crească numărul de
întovărăşit cantitatea de pro.
giunea Timişoara, care au re duse corespunzătoare suprafeţei rectorul S.M-T.-udui, preşedinţi dea, de jos, după trebuinţă şi vite. Gospodăria colectivă din
coltat de pe fiecare din cele pe care a însămînţat-o. fiecare de gospodării colective, ingi chiar peste. — „Folosiţi guno Sura Mică are cel mai fru
192 hectare cultivate, ctte întovărăşit este Insă Obligat neri şi tehnicieni. E sfat S.M.T. iul de grajd" — La îndemnat mos parc de vitei din tot ’
4 300 kg. porumb. De aseme să muncească suprafaţa cu Se ridică probleme de tot fe — „noi luăm din sat, in schim raionul. Indicii au rămas în
nea, agitatori de frunte ca care a intrat în întovărăşire. lul, apoi, după ce se discută bul paielor". (La o căruţă de urmă şi la producţia de lap
Rogoz Nicolae, preşedintele In oazul cind dintr-o cafuză oa felul cum se va colabora cu gunoi o majă de paie).—Au în te şi cu asta i-au întrecut şi
gospodăriei colective din oo-
I ' muna Retiş, Ripeanu Paraschi- recare nu şi.o poate lucra, el S.M.T.-ul, preşedinţii schimbă ţeles valoarea gunoiului şi cei pe cei din Cristian. De la
care-1 aruncau cindva. Ca la 8000 de litri contractaţi la suta
trebuie să plătească o anumi între ei păreri.
va, preşedinta sfatului popu tă sumă de bani sau $ 'canti — Ce producţie ai matale la Glîmboaca şi la Săcădate a de hectare, au ajuns azi Ia
lar al comunei Bîrghiş, care au tate de produse pentru';fioco- grîu î fost şi la ei ia Cristian secetă, 20-000 de litri. Cauza o ascul
participat la Consfătuirea de re zi de muncă efectuată de — 1200. dar au scos 1708 kg. grîu la tăm aici, explicată ştiinţific de
la Constanţa, au popularizat în alţii în locul său. La nirnbav, — Păi, de ce numai 1200 ? hectar (cu 8 kg. mai mult de- însuşi preşedintele : raţiile di
satele raionului experienţa în de pildă, s-a stabilit ca., plată — N-a prea plouat. cit se plănuise în condiţii nor ferenţiate, furajele cu valoare
tovărăşirilor fruntaşe. pentru un hectar arat jjp însă- — Şi la noi a fost la fel, că male). nutritivă şi cit mai economice,
Toate acestea au dat de mînţat, suma de 200 1&. Pen doar ni-s vecini- Da’ am scos dau cele mai bune rezultate şi
gîndit ţăranilor muncitori în tru celelalte lucrări s-a£ fixat 1700. Grădina le-a adus anul tre. la creşterea porcilor şi oilor.
tovărăşiţi care, rînd pe rînd, un tarif de plată între? 15—35 Gospodăriile colective din cut celor din Cristian un cîş- — Puteti hrăni atitea guri ?
şi în număr tot mai mare, au lei pe zi, în raport cu greuta raionul Sibiu sînt în întrecere- tig de 700.000 lei. S au orien — e întrebat-
cerut să muncească în co tea lucrării. La întovărăşirile Obiective : îndeplinirea sarci tat bine, oraşul fiind aproape Aici putem afla în ce fel,
mun. Au fost însă şi întovă mai mici, cum ar fi, buAăoară, nilor Consfătuirii de la Con şi cerinţele numeroase. Colec. tntr-o gospodărie bine organi
răşiri unde nu toţi membrii stanta. Lupta cea mare pen tiviştii au apărut primii pe pia zată toate se dezvoltă armo
voiau să muncească în comun. cea din satul Gherdeal,' comu tru primul loc se dă între ţa Sibiului cu trufandale şi tot nios. Gospodăria colectivă din
De pildă, în comuna Merghin. na Gruiu, s-au stabilit tarife gospodăria colectivă din Cris timpul verii cu tone de legume- Şura Mică şi-a asigurat hrană
deal, din cele 156 de familii în pentru plată in naturjij De tian şi cea din Şura Mică. Ei au aprovizionat cantinele pentru un număr mult mai
tovărăşite, numai 51 au muncit pildă, pentru 14 ari de^H sapă Sînt aici de faţă şi pre fabricilor şi şcolilor cu zar mare de capete decît cel exis
în comun în anul 1958. La sfîr- şedinţii respectivi. Să-i cu zavaturi de cea mai bună ca tent. N-au lăsat nefolosit nici
şitul anului ce s-a constatat î (norma pe o zi) 5 kg. i<ţe po noaştem : litate. Acum, fiindcă au aflat un mijloc. Au vîrît în silozuri,
Echipa nr. 1, care a executat rumb. La împărţire, conform Johann Bartesch, gras, do. dincotro vine cîştigul, au clă
în afară de porumb furajer,
toate lucrările în comun, a ob statutului, se repartizează mol, roşcovan, vorbeşte puţin, dit o seră modernă pentru ro 13 vagoane de frunze de sfe
ţinut la hectar 1.864 kg. grîu, după suprafaţă plnă la ?0 la dar fiecare cuvînt îl întoarce, şii timpurii şi alta pentru ga clă- Au folosit cu chibzuială
1-400 kg. orz, 15.000 kg. car. se vede, de cîteva ori pe o roafe. fiecare suprafaţă pentru dobîn-
tofi şi 3.200 kg. porumb, în sută din producţie, restul se parte şi pe alta, iar cind îi dă — Aşa ne-am mărit avutul direa de nutreţ. (Obişnuiesc să
timp ce Pascu Ion, care a lu împarte după munca prestată- drumul, abia vezi cit e de bine piuă la un milion şi jumătate, semene in mirişte porumb şi
crat individual, a obţinut la Cei ce vor citi aceste rîn- gîndit. Celălalt, Nicolae Ivă- iar ziua-muncă la 42 de lei. napi). Cind au făcut planul de
hectar doar 1.090 kg. grîu, duri vor fi poate interesaţi să nuş este un bărbat oacheş, plin Venitul pe suta de hectare se producţie pe anul 1959 au sta
1.800 kg. porumb şi 7-000 kg. de neastîmpăr, voios şi cu duh. ridica în ’58 Ia 195.200 lei. Aşa
cartofi. afle oare este în prezent situa — Acu’, deocamdată, sîntem că vom mări suprafaţa de gră bilit, în primă urgenţă, cons
truirea a încă unui grajd de
Comparînd rezultatele obţi ţia. Acestora le răspundem fruntea, spune Bartesch, apă- dină ca şi producţia pe unita 100 de capete de vite, a unei
nute, întovărăşiţji care la în prin cîteva cifre grăitoare : în sînd pe fiecare vorbă si tră- tea de suprafaţă — anunţă pe
ceput nu voiau să muncească toamna anului 1958 s-a; trans gînd cu coada ochiului spre scurt un intreg program Bar maternităţi de porci şi a unui
siloz de 35 de vagoane.
în comun au trecut şi ei la a- celălalt. tesch. Se poate vedea că direcţia
ceastă formă superioară de portat pe cîmp o cantitate de — In curind n-o să mas fiţi, — Aveţi Cibinul aproape, — de dezvoltare a economiei gos
organizare a muncii. La aceas gunoi de grajd de cinţi ori vine răspunsul oacheşului. aminteşte cineva — şi vă con podăriei colective din Şura
ta au contribuit şi alte mij mai mare ca în 1957. S-a: schim S-ar părea că-s la mare con. vine. Mică este cit se poate de bine
loace folosite. bat întreaga cantitate de grîu curenţă, dar nu-i aşa. E o în- — Dar dumneavoastră de ce gîndită.
La adunările generale ale în trecere tovărăşească în care nu puneţi culturi neirigate ? La gospodăria colectivă din
tovărăşirilor sau la căminele de sămînţă (260.000 kg3, s-au îşi împărtăşeşte unul celui Şi spre surprinderea lui află Săcădate treburile au şchiopă
culturale, de pildă, s-au ţi executat arături adinei ţ pe în lalt, fără nicţ un fel de zgîrce- că nepotolitul său vecin din
nut conferinţe cu titluri c a : treaga suprafaţă ce va fi, însă- nie, tot ce au dobîndit pe par Şura Mică s-a şi gîndit la aşa tat multă vreme- Cauza prin
în lipsa de la
cipală stătea
„Rezultatele muncii in comun cursul ei. Vi le facem în parte ceva. In 1959 vor cultiva zece
la întovărăşirile agricole", mînţată în primăvară. ' Rezul cunoscute aici. hectare cu ceapă, usturoi, ră- muncă a unora, ca şi în treaba
„Căile ce asigură mărirea fon tatele care vor fi obţinute în dăcinoase, din care reies, după de mîntuială pe care o făceau
alţii. Valoarea scăzută a zilei-
dului de bază şi folosirea lui acest an sînt lesne de ...bănuit Unii se văitau. după cum o primă socoteală, 200.000 lei
în interes obştesc", „Impor de pe acum. \ i s.a văzut la început, că vre cîştig intr-un singur an. Nu a- muncă se resfrîngea pe ne
drept Şi asupra celor harnici.
tanţa organizării muncii pe mea le-a fost împotrivă. Johann cesta este însă principalul iz
brigăzi şi echipe permanente", Ing. MARIA BOGDAN Bartesch le-a spus să îngraşe vor de cîştig a celor din Şura La propunerea comuniştilor
„Repartizarea justă a terenului pămîntul. Dacă nu-i vine de Mică. Bogăţia de căpetenie şi din gospodărie s-a cercetat ca
pe echipe" etc. Apoi, din rîn- . temeiul lor de mîndrie e ferma lea prin care fiecare membru
al colectivei poate fi interesai
dul ţăranilor muncitori s-au de animale Lucru spre care in muncă. Aşa s-a ajuns la
format echipe de agitatori care privesc cu toată atenţia cei
au popularizat rezultatele mun din Cristian, fiindcă de astă- ideea acordului familial.
cii în comun. Un rol deosebit data au ei de învăţat. — In felul acesta fiecare co
l-a avut munca cu cartea- S-au La începutul anului trecut, lectivist este interesat de soar
ta colectivei ca de soarta pro
răspîndit în mod deosebit cărţi cind au pornit întrecerea,
şi broşuri care arătau avanta s-au fixat, în procesul-verbai, priei sale (gospodării — preci.
jele muncii în comun şi felul indici pentru toate ramurile de zează preşedintele qospodăriei.
cum se formează fondul de producţie. Cei din Şura Mică — Repartizînd suprafeţe stabi
lite fiecărei familii, de la ince-
bază al întovărăşirii. au comunicat, după dezbateri, putul pină la sfîrşitui lucrărilor
Ca rezultat al acestei munci, în adunarea generală, că
începînd din toamna anului lor agricole, ştim bine cum face şi
1958 toate întovărăşirile din nu le convin indicii stabiliţi cit face fiecare in parte
raionul Agnita şi-au organizat la zootehnie, deoarece sînt sub Hîtrul Ivănuş spune că la a-
munca în comun. Şi iată cum puterile lor. Şi şi.au fixat sin- piicarea ei în gospodăria din
s-a procedat practic. încă de gurj alţii mai mari. Şura Mică, singurii care s au
la treieriş s-a strîns în comun
sămînţa care a fost schimbată — Vedeţi, dumneavoastră — opus au fost Maria Schuster şi
îşi dă cu părerea Ivănuş,— in Maria Băilă, care erau obişnuite
la bazele de recepţie. După
întrecere trebuie să mergi cu să clevetească în timp ce alţi'
acest prim pas s-a trecut la
viitorul alături, să nu spui : munceau. Marea majoritate a
organizarea echipelor. In a- „Mai mult de atît nu se poa
ceastă privinţă situaţia diferă te" I După un an de zile gos colectiviştilor de aici au adop
tat-o ca pe t°t ce este înain
de la o comună la alta. La Al- podăria colectivă din Şura tat şi rezultatele nu vor întîr
ţîna, de pildă, s-au organizat In Olcea, o comună din regiunea Oradea, s-a construit, prin
brigăzi împărţite în echipe de contribuţia voluntară a sătenilor, o conductă de apă ce străbate Mică număra 26 de taurine la zia să se vadă.
suta de hectare, din care vaci
clte cel mult zece familii. lunca Crişulm Negru pe o distanţă de 10.700 metri. v. TOS0
In fotografie: tovarăşul Oniţă Petru, vicepreşedinte al sfa 16 în loc de 5 cum aveau cind
tului popular regional Oradea, la inaugurarea noului apeduct. porniseră- Au făcut totul pen •di
