Page 10 - Albina_1959_01
P. 10
vom putea cuprinde decît puţine astfel de fapte şi
că nu vom putea înfăţişa nimic din efortul depus, din'
greutăţile cu care gu avut de luptat' bibliotecarii, din
entuziasmul muncii .lor, din frumuseţea vieţii lor. Ci
titorii sînt rîlgaţi să completeze singuri ceea ce nouă'
nu ne e cu putinţă,să cuprindem în'acesta puţine rîn
duri. Şi să înţeleagă că, dacă au existat şi neajunsuri
numeroase — care au fost analizate de altfel cu ascu
ţime în discuţii — In acelaşi timp principalul e că s-a
După 10 luni de rodnică întrecere, a luat sfîrşit pri- puţin 8 cărţi. Bibliotecarii de aici vor să realizeze un
mul concurs pe ţară al biblioU-cilof săteşti, hWioteţ i" yare spOr 3e lectură gfftTBgga Spqial-politioă şi la cea creat iulie bibliotecari o întrecere cu un obiectiv foarte
*" "l " colective, Idol* .^jgrottjim c ă ; .ei iţi propun ca_ 12 la sortă din numărul
cilor căminelor culturale, gospodăriiţor^__
"care are O re^l* ţr/Tîlt rm1 Plfl ţ'l clffl'fi IU
ţuriîor roşii etc. O astfel de întrece'r^r^câre iâ> 25
tel mărirea numărului de ciiitori ai cărţii, cinsteşte pe la sută să fie agrotehnice. Aceasta, fără a micşora, fi
toţi participanţii. . ităspindirea cărţii în păturile cele reşte, numărul cărţilor literare.
mai largi ale satelor este o treaptă de cel mai mare Organizarea aceasta a muncii cu cartea ne duce către
prestigiu al revoluţiei noastre culturale. Revoluţia po o altă concluzie, foarte preţioasă, poate cea mai pre
litică, economică şi socială care aduce satele la socia ţioasă, asupra muncii bibliotecarilor. Cititul este privit
lism, n-ar fi cu putinţă fără o revoluţie culturală. nu ca o activitate în sine, ruptă de restul preocupă
Marii învăţători ai lumii muuci'oare au arătat că so rilor sariilui, ei este considerat din perspectiva educa
cialismul începe acolo ur.de masele de milioane îşi în ţiei socialiste a oamenilui muncii de la sate.
suşesc cultuio. Concursul bibliotecarilor săteşti face Acum în satele noastre se citeşte incomparabil mai
parte din marea acţiune prin care milioanele de ţă mult faţă de trecuţi în 1938 în bibliotecile săteşti exis
rani muncitori îşi însuşesc bunurile spirituale moder. ta o carte la 22 locuitori, iar acum există cîte o carte
de fierar - locuitor, urmînd ca în curînd acest procent
să sc dubleze. Numărul de cititori a crescut de la 6
la mie la 153 la mie, ceea ce înseamnă eă nu citesc
astăzi numai n'elrctualii satelor, ci masa ţăranilor
muncitori a păşit pe acest drum.
Trebuie subliniat eă nu un interes comercial mare, o mişcare ale cărei proporţii cuprind treptat ţara
călăuzeşte înzestrarea bibliotecilor, nici unul de pură toată, întreaga populaţie a satelor.
Iată cîteva astfel de fapte:
Maria Mihailovici din comuna Kogălniceanu, regiu
MIHAI GAF1ŢA nea Constanţa, are în perioada concursului 2400 de ci
titori cu 22950 volume împrumutate, din care aproape
secretar al Uniunii Scriitorilor din R.P.R. un sfert sînt cărţi agrotehnice. Cîte 75 cititori pe zi,
în medie, au călcat pragul bibliotecii, ca să înapoieze
o carte împrumutată sau să ceară una nouă.
distracţie munca bibliotecarilor. Ci preocuparea de a Nicolae Kovacs din comuna Ardud, regiunea Baia
sădi în fiecare conştiinţă şi, pe această cale, cu aju Mare, a împrumutat 14046 volume celor 1400 cititori
ne. Bibliotecarii devin astfel ostaşi înaintaţi, ostaşi ai torul cărţii, sentimente înalte, convingeri socialiste. ai săi, romîni şi maghiari, realizînd astfel ca fiecare ci
primelor rînduri în bătălia pentru ridicarea socialistă a Din acest punct de vedere este cu totul grăitor caie titor să aibă în medie cîte 10 cărţi citite şi ca în fiecare
satelor. tul unuia din bibliotecarii voluntari, de altfel distins cu
Timp de două zile, la sfîrşitul concursului, delegaţi premiul I în concurs, al învăţătorului Ion Decuseară din cele 1069 de gospodării ale satului să aibă cîte
ai biblietecilor din toată ţara s-au întîlnit pentru a din comuna Ţepu, regiunea Galaţi. In acest sat, în care cel puţin un cititor.
discuta şi analiza munca desfăşurată, metodele cele există şcoală de aproape 130 de ani, dar în care şcoala Ecaterina Stejar din satul Hîrtoape, regiunea Iaşi,
mai bune întrebuinţate în diferite sate, adică pentru are local propriu numai de vreo 75 de ani, pînă în are drept cititori ai bibliotecii sale toată populaţia ştiu-
1880 funcţionînd în privdorul bisericii, erau în 1948
a realiza un schimb de experienţă în vederea unei şi peste 500 neştiutori de carte, în cele vreo 800 familii,
şi mai bune munci cu cartea la sate. numărînd atunci aproape de 3000 suflete. In acelaşi
A reieşit în cadrul discuţiilor că, în general, con an, biblioteca publică a satului număra 42 cititori cu i i m
cursul a însemnat un progres în sporirea cititorilor. 186 de cărţi citite. In 1957 numărul cititorilor se ridi
case la 585, pentm ca în 1958 să fie 2120, adică 97 la
sută din populaţia aptă de citit a satului — cu 12383
cărţi citite. învăţătorul Ion Decuseară îşi are însemnaţi
în caietul său toţi cititorii, fiecare cu vîrsta şi numărul
de cărţi împrumutate; dar alături îşi are însemnate
amănunţit cifrele care arată „puterea economică a fa
miliei'1 respective : numărul vitelor, păsărilor, suprafaţa
de pămînt şi recolta pentru cei cu gospodărie indivi toare de carte a satului, vreo 500 de oameni, cărora
duală. Va trebui, probabil, să-şi adauge o rubrică nouă, le-a distribuit în perioada concursului 8031 de cărţi.
cu numărul de zile-muncă, pentru membrii gospodă Adică, în medie, cîte 16 cărţi fiecărui cititor.
riei colective. Bibliotecarul Ştie astfel cum să organi Ar trebui citate şi numeroase alte realizări, ca, de
zeze împrumutul de cărţi, unde. cărui cititor, cînd şi pildă, cele 15309 volume distribuite de Petru C. Vîlcan
care carte să i-o recomande, pentru a sprijini dorinţa cititorilor din satul său, Cătane-noi, regiunea Craiova ;
Iui de lectură, dar şi pentru a contribui şi pe această cele 8075 de volume distribuite de bibliotecara volun
§§ Cifrele care arată sporul la numărul de abonaţi şi de
H cărţi citite sînt elocvente. tară Ana Ilianţ celor aproape 1000 cititori din Dărmă-
|§ In 1958, numărul cititorilor în bibliotecile săteşti a neşti, regiunea Ploeşti ; sau cele 10690 volume pe care
M crescut eu o treime, iar numărul cărţilor citite cu le-a împrumutat Elena Petrescu în satul Buzescu drn
H aproape 40 la sută faţă de 1957. In regiunea Constanţa regiunea Bucureşti.
aceste rezultate sînt cu mult mai mari. Munca politică,
î§ desfăşurată aici pentru colectivizare, a avut în vedere şi
= atragerea ţăranilor muncitori către biblioteci. In re- Am vrea să însemnăm aici un gînd, în încheiere. Li
giune sporul de cititori este cu aproape 40 la sută mai teratura noastră din trecut ne-a lăsat numeroase măr
j mare decît sporul realizat în celelalte regiuni ale tării. turii despre întunericul, neştiinţa de carte, bolile, sără
~ Rezultate deosebite s-au realizat şi în alte raioane cia, pînă mai ieri singure stăpîne în satele romîneşti.
p din ţară, şi în foarte multe sate. Aceasta înseamnă că Au fost şi pionieri ai muncii de culturalizare a căror
M mişcarea se generalizează şi că în timp scurt vom viaţă s-a consumat necăjită, tristă, neştiută de ni
M putea înregistra creşteri şi mai mari, pînă se va ajunge meni atunci, sprijinită numai de inimile calde ale să
j ca fiecare ţăran muncitor să fie un cititor al bibţjote- tenilor. Amintirea lor o descoperim abia acum şi o
= cilor săteşti şi al celor din gospodăriile colective,, iar cinstim după cuviinţă.
p numărul de cărţi împrumutate şi citite de fiecare âbo- Şi iată, că în puţini ani, s-a creat această impresio
~ nat să crească în fiecare an. i cale la educaţia lui socialistă, la sporirea producţiei nantă mişcare pentru citit. Are loc un concurs pentru-
I Există biblioteci care au izbutit să aibă ca cititori sale agricole, a „puterii lui economice", care e o parte cine răspîndeşte mai multe cărţi, la mai mulţi cititori ;
‘s majoritatea populaţiei din sate şi să se mîndreascăj pe — mică, dar totuşi o parte — a producţiei agricole se discută metodele cele mai bune pentru a răspîndi •
* bună dreptate, că numărul mijlociu de cărţi citite de şi a puterii economice a ţării întregi. cartea, pentru ca bibliotecarii să-şi comunice unii al
S fiecare abonat să fie de 10 cărţi pe întreaga perioa- Ziarele din ultimile zile ale anului care s-a încheiat tora roadele experienţei lor; se distribuie premii bi
g dă a concursului, în unele sate ajungînd şi la 16 cărţi. au publicat numele tuturor premiaţilor la concurs. bliotecarilor cu cei mai mulţi cititori şi cu cete mai
j= Lozinca „nici o casă de ţăran muncitor fără cititor’, Aceste ştiri n-au scos însă la iveală pentru care fapte multe cărţi citite. Acestea sînt numai cîteva din expre
E sub care s-a desfăşurat concursul este una care vp fi anume s-au acordat aceste premii. Şi tocmai faptele, siile concrete ale înfăptuirii revoluţiei culturale, parte
realizările, sînt cele mai grăitoare. Vom da aici cîteva integrantă a măreţei opere de construire a socialis
din cele mai recomandabile, cu părerea de rău că nu mului în patria noastră.
-------- Premiaţii concursului ---------
Nici o casă de ţăran muncitor fără cititor 66
99
Io ziua de 28 decembrie 1958 rei Maria Mihailovici. din comu cultural din comuna Dărmăneşti,
s^i încheiat Consfătuirea pe ţară na Mihail Kogălniceanu, regiu regiunea Ploeşti ; cu premiul II
a bibliotecari Ier, care a anali, nea Constanţa ; premiul II biblio Elena Petrescu de la eăminul
zat rezultatele concursului dintre tecarului Petru Vîlcan, din co cultural din comuna Buzescu, re
bibliotecile de la sate desfăşurat muna Câtane Noi, regiunea Cra
sub lozinca „Nici o casă de ţă iova, şi premiul III biblioteca giunea Bucureşti, iar cu premiul
curind îndeplinită şi depăşită. Se va ajunge la o -saltă ran muncitor fără cititor rului Nicolae Kovacs, din comu III Araet Merzie de la gospodă
lozincă, aceea ca fiecare ţăran muncitor să fie şfyun Ca acest prilej s-au acordat na Ardud, regiunea Baia Mare. ria agricolă colectivă din
cititor. De pe acum bibliotecile îşi pun ca sarcină să premii bibliotecarilor care au ob Dintre bibliotecarii de Ia că na Valul lui Tratau,
realizeze dublarea numărului de căiţi al fondului lor, ţinut cele mai bune rezultate în minele culturale şi colţurile roşii Constanţa, şi Ecaterina Stejar do
ceea ce va însemna implicit • creştere substanţială a numea de răspmdlre a cărţii in din gospodării agricole colective la căminul cultural dia eoesana
puterii de circulaţie a acelor cărţi care sînt mai Cău riadul luunriulsi muncii de la au fost distinşi cu premiul I Ion Hîrtoape, regiunea Iaşi.
tate. Regiunea Constanţa şi-a pus ca sarcină să reali sute. Decuseară de la Casa de cultură S-au acordat, de
zeze încă în 1959 lozinca „nici un sat fără o bibliotecă U bMbbateede săteşti au fost d s rnmnnq Ţepo, regiunea Ga menţiuni şi ,
acordate : premiul I, MUMn o laţi şi Ana IBant de la unor bibliotecari fruntaşi.
publică* şi Jn medie fiecare cititor să aibă dtite cel
rowşnmttHKumtwtffiRittaîKiHimttmm
