Page 5 - Albina_1959_01
P. 5
şcoli de pabu şi şapte ani, 4 şcoli
medii şi un institut pedagogic în care
lucrează 693 de învăţători şi 361 de
profesori.
La mulţimea şcolilor mari, încăpă
toare, înălţate in anii puterii popu I
lare, în maj fiecare sat au fost durate
cu larga participare a oamenilor, că
mine culturale. Sint unele dintre ele
impunătoare lăcaşuri i etltele mai mo
deste; dar î.n fiecare din ele zilnic afli i
oameni adunaţi. Comoara dansului şi a
cântecului maramureşean se păstrea^ 1
ză şi se întregeşte fără istov. Dragos
tea oamenilor pentru frumos gă
seşte, în viaţa şi activitatea cămine
lor culturale, un sprijin de nădejde.
Nu-i de mirare deci participarea e-
chipelor din Maramureş la toate con
cursurile şi nici succesele ce le do-
bîndesc. Nu-i de mirare că la Sighet,
mai an, la faza interraională a unor
concursuri de cîntece şi dansuri au
venit, peste numărul de invitaţi şi
participanţi, vreo opt sute de oameni
din cele rtiai îndepărtate sate. Nu-i
de mirare că exigenţa sătenilor din
Vad a ridicat la un înalt nivel artis
tic activitatea echipelor căminului
cultural „George Coşbuc" din comu
nă şi că echipele din Sighet — chiar
cele mai bune — socotesc aprecierea
h'oua şcoală de 7 ani din comuna Giuleşli, raionul Sighet, regiunea Baia Mare
severilor vădeni cea mai dreaptă a-
preciere a unui spectacol.
Maramureşul e-n Am citit deseori
miazănoaptea ţării, cifre statistice, am
tocmai la hotar. ■privit deseori qra-
Cetatea de creme fice, dar nicioda
ne şi pădure, ve. tă nu mi-au părut
gheată de piscuri concludente ca a-
sihăstrite sub cer, celea care mi-au
ocroteşte bătrîne înfăţişat înnoirea
aşezări omeneşti rînduite de-a lungul cia maramTireşană, în visteria pururi tare mulţi copii îndată după naştere. Maramureşului. Erau, din anii dina
văilor săpate de Iza, de Vişeu şi lacomă a statului burghez. în vreme Acum rar, rar de tot se mai întîm- intea eliberării, cifre de spaimă a-
Miara: si'nt sate cu case de lemn, ce şase milioane pentru şcoli şi spi plă*. cuzînd necruţător ; sint cifre azi,
strînse în gospodării mici, unde tră tale, pentru viaţa celor mulţi, era Am văzut la Vişeu, la ceasurile care mărturisesc schimbarea din
iesc, neurniţi de veacuri, maramure „pomană*. Şi pomana, fireşte, nu se prînzului, copii ieşind de la şcoală; adîncuri, schimbarea îndrumată
şenii harnici şi tari, vestiţi lucrători făcea şi bugetul nu se realiza în fos. mulţi, de umpleau străzile. Imaginea de partid; cifre care arată temeliile
la pădure, trudnici plugari, minieri tul judeţ Maramureş. Consecinţa : în am regăsit.o, la aceleaşi ore, în fie unei rînduiri sociale, umane, drepte,
destoinici şi pricepuţi oieri. întregul judeţ erau (după datele re- care sat, pe valea Izei sau a Marei, în stare să deştepte la viaţă şi să
Despre Maramureş şi despre mara censămîntului din iunie 1930), 61,3 la căci în Maramureşul altădată „fruntaş" insufle bucuria tuturor, pînă in cel
mureşeni s-au scris într-o vreme — sută analfabeţi, în comunele rurale în ale analfabetismului s au construit, mai îndepărtat colţ de ţară, să să
să tot fie de-atunci un sfert de veac din fosta plasă Sighet 67,4 la sută dească trainic în suflete speranţa zi
— multe lăcrimoase pagini. Suspi din locuitori nu ştiau carte, iar într-o din anul 1946 pînă astăzi 21 de şcoli lelor luminoase de mîine.
nau unii dinaintea ţării de basm păs comună, Poenile de sub munte, re- cu 83 de săli de clasă, care valorează VIRGIL DANCIULESCU
trătoare de rînduieli din vechi tim censămîntul din 1948 înregistra 90,2 peste zece milioane. In raioanele Si
J puri; oftau alţii dinaintea avuţiilor la sută analfabeţi. Erau, în acele ghet şi Vişeu funcţionează azi 182
fără seamăn de pe munţi şi de sub vremi, două spitale şi patru dispen
munţi; se minunau dinaintea cusătu sare în tot judeţul şi nu mai mult de
rilor şi ciopliturilor in lemn şi cîte- zecra med;ci, plătiţi de stat, la 161.575
un glas se auzea, rostind, pe cît pu de suflete. H O R A UNI RI I
tea, cuvînt de osîndă pentru rândui De curînd, am văzut la Vişeu noua
rea care lăsa de izbelişte, în miini aşezare a spitalului unificat. Este
prădalnice, locurile şi oamenii din doar una din unităţile spitaliceşti ale
acel colţ de ţară- Pe-atunci, despre celor două raioane — Vişeu şi Si
maramureşeni, mărimile politice ale ghet — ce cuprind Maramureşul, Mersuri: 1f.fi/ecsandri Muzica fii. F/ecfenmacher,
Bucureştilor aveau o singură vorbă : care are azi 28 de circumscripţii sa fkTempo.de horă __________________________ .
Tempo „de horă
„pomanagii*. Pomanagii fiindcă ce nitare, şase spitale cu peste o mie de
reau în fiecare an, pentru echilibra paturi (dintre care, în raionul Vişeu,
rea unui biet buget de zece milioane, trei Înzestrate cu instalaţii Roentgen); * % p f Ş Ş P P Ş P f
şase milioane subvenţii. 115 medici se îngrijesc de sănătatea
vw put na
n a t «7a wa ut un
t/a
vcv
— Un judeţ sărac... se văicăreau maramureşenilor. Intr.un sat numai, a Mai să dăm ml - nâ cu m i-na Cei cu / - n i - *
„gospodarii* localnici. în Borşa, — sat mare şi foarte răspîn.
— „Pomanagii I". — răspundeau dit pe văi şi coaste — lucrează şapte
.AS >
boierii- medici. t i i ' i ' T W ' n , r
r z
t
r
^
r
Minciuna însoţea dialogul. Din,ju „La noi tn comună — îmi spunea mă ro-m i -na, Sa-n-vîr - tim ho - ra frâ - ţ/ - ei
deţul „sărac*, anual GA.P-S.-ul, pro Pop Grigore Mica din Vişeul de Jos
prietarul pădurilor, realiza un venit — femeile nu mai nasc acasă. Merg
de 500 milioane; din aceeaşi „sără cu toatele la casa de naştere unde
ci**, exploatînd ocnele, C-A-M-ul ob le îngrijeşte doctorul. Pe timpuri nu
ţinea un ctştig de 400 milioane pe an- mai ce auzeai clopotul la biserică pe pă-m in-m R o - m i- n i- e i! ' Iar-ba rea din
O sută de milioane intrau, din sără băttnd pentru mort; că mureau mulţi,
f
h o l- %e p ia - r ă / P ia -râ duş- b ă - n i- a -n ţa - Ja ■<
""3W 7 v -
m - tr e no/ sa
Hai să dăm mină cu mină Amîndoi sîntem de-o mamă.
Cei cu inimă romînă, De-o făptură şi de-o samă,
Să-nvîrtim hora frăţiei Ca doi brazi într-o tulpină.
Pe pămîntul Romîniei 1 Ca doi ochi într.o lumină.
Iarba rea din holde piară ! Amîndoi avem un nume,
Piară duşmănia-n ţară ! Amîndoi o soartă-n lume.
Intre noi să nu mai fie Eu ţi-s frate, tu-mi eşti frate.
Decît flori şi omenie 1 In noi doi un suflet bate 1
Măi Muntene, măi vecine. Vin’ la Milcov cu grăbire
Vină să te prinzi cu mine Să-l secăm dintr-o sorbire.
Şi la viaţă cu unire,. Ca să treacă drumul mare
A Şi la moarte cu.nfră'.ke 1 Peste-a noastre vechi hotare,
imuna
* Hu- Unde-i unul, nu-i putere Şi să vadă sfîntul soare
La nevoi şi la durere. Intr-o zi dc sărbătoare,
e fo!- Unde-s doi, puterea creşte Hora noastră cea frăţească
Si duşmanul nu sporeşte 1 Pe cîmpia romînească I
Cerc de cilii la Ighiu Pictură de XPANDA SWISKI,
Alba lulia
