Page 6 - Albina_1959_01
P. 6

>




                              Răspuns  la  întrebările  cititorilor
                 C e   f a c t o r i   d e t e r m i n ă
                s e f t i r n t a i i i ' î t e  i n  c l i m ă ?

                                            nă  sau  rea,  ploioasă  sau  se.
                   Ce   factori   determină   ceţoasă.  De  exemplu,  cînd  ae.
                  schimbările  in  climă ?   rul  vine  din  nordul  Africei,  a-
                    Ţăranul  Întovărăşit  Simi.   vem  timp  uscat  şi  călduros,  aşa
                  on  Oniţă,  din  comuna  Pe.   cum  a  fost  în  luna  mai  a  anu­
                  lelea,  raionul  Reghin,   Re­  lui  trecut,  cînd  el  vine  din
                  giunea  Autonomă  Maghiară   nordul  Europei  avem   vreme
                  şi  al(i  consăteni  de.ai  săi,   rece  şi  uscată,  iar  cînd  vine
                  ne-au  pus  Întrebarea  de  mai   din  Atlanticul  de  nord  vremea
                  sus.                      e  rece  şi  umedă.
                   Publicăm răspunsul  dat  de   Cine  face  ca  într-un  an  vîn.
                  tovarăşul  N.  TOPOR,  direc­  tul  să  sufle  timp  îndelungat,
                  tor  adjunct  al  Institutului   în  cursul  unei  luni,  dintr-o  di­
                  Central  Meteorologic  Bucu­  recţie,  iar  în  alt  an,  tot  în  a-
                  reşti.                    ceeaşi  lună,  să  sufle   dintr.o
                                            altă  direcţie ?
                  Clima  ţării  noastre  este  al.   Vîntul  este  stîrnit  de  n;şte
                 cătuită  din  climatul  de  iarnă,   vîrtejuri  uriaşe  de  aer,  care  se
                care  aduce  pe  teritoriul   no.   stabilesc  deasupra  unor  regi­
                stru  o  vreme  caracter'stică  re.   uni  ale  globului  şi  de   unde
                giunilor  polare j   climatul  de   împrăştie  aerul  de  jur  împre­
                primăvară,  caracterizat   prin-   jur.  Astfel,  în  Oceanul  Atlan.
                tr-o  vreme  obişnuită  regiuni,   tic.  deasupra  insulelor  Azore
                lor  din  vecinătatea  oceanelor i   din  cauza  rotaţiei  pămîntului,             Muzeul  de  artă  populară  din  Cluj
                 climatul  de  vară,  asemănător   se  stabileşte  un  astfel  de  vîr.
                cu  cel  care  dăinuieşte  tot  anul   tej  rezultat  din  o  îngrămădire
                 în  regiunile  tropicale  şi  cli.   a  aerului.  Cînd  acest  colos  ae­
                 matul  de  toamnă,  caracterizat   rian   se  stabileşte  mai   spre
                printr-o  vreme  obişnuită  regiu.   nord,  atunci  el  azvîrle  pînă  la
                nilor  depărtate  de  apele  ocea­  noi  un  aer  rece  şi  umed,  iar
                nelor  Eru  mărilor.        cînd  se  centrează  în  Atlanti.                                               0 CURTE
                  De  la  un  an  la  altul  cele  pa.   cu]  de  sud,  împinge   un  aer   $ t i a ( i  c a *«
                tru  climate,  chiar  dacă  se  suc­  cald  şi  mai  uscat.  Iama,  din
                 ced  cu  regularitate,  în  aceeaşi   cauza  răcirii  solului,  se  stabi­  H   ...  pe mari  porţiuni  ale căi-  =
                 ordine,  nu  au  aceeaşi  intensita­  leşte  deasupra  Siberiei  un  alt   H  lor  ferate  electrificate  din re-  §|
                 te  şi  nici  acelaşi  aspect.  Astfel,   vîrtej  gigantic,  numit   antici,   j§  giunea  Moscovei  nu  există  |g   «Bolile  comune  omului  si  animalelor"
                 unele  ierni  sînt  calde  şi  usca.   clonul  siberian  care  face  ca   =  nici  acari,  nici  semnalizatori,  §§   de  Dr.  I. TARNORUŢCHI
                 te,  altele  geroase  şi  viforoase,   aerul  să  vină  la  noi  dinspre   U  mişcarea   trenurilor   fiind  g|
                 unele  primăveri  sînt  ploioase   est  $i  vremea  să  fie  aspră.  In   =  condusă  de  un  singur  om  cu  n    Cunoştinţele  practic©  care  se   nav  încep  să  curgă  bale,  fier.
                 şi  reci,  altele  secetoase  etc.  anii  cînd  nu  se  formează  acest   =§  ajutorul  unui  aparataj  de  =  desprind  din  cartea   doctoru­  binţeala  scade,  dar  animalul nu
                  Factorul  principal  care  deter.   centru  de  mare  presiune  at­  r;  telecomandă ?   §§ lui  Tarnoruţchi   sînt  necesare   poate  mînca  nici  paie,  nici  fîn,
                mină  schimbarea  vremii  este   mosferică,  avem  ierni  blînde,                   oricui  şi  cu  atît  mai  mult  locui­  nici  coceni  din  cauza  durerilor,
                 vîntul.  Dacă  aerul  ar  sta  lo­  datorită  faptului  că  circulaţia  g    ...  unul  din  cele  mai  vechi  =    torului  de  la  sat.  în  ograda  că.   După  1-3  zile  băşicuţele  crapă,
                 cului  şi  nu  s-ar  mişca  dintr.o   aerului  se  face  dinspre  vest,  H  materiale  de  construcţii  este  §§   ruia  se  găsesc  cîini,  porci  şi  di­  Iar  pe  locul  lor  apar  nişte  răni
                 regiune  în  alta,  noi  am  avea   de  pe  ocean.    j§  cărămida  şi  că  ea  a  fost  fo-  §§   ferite  păsări  de curte,  în  grajdul   cu  margini   zimţate  şi  fundul
                 în  fiecare  an  aceeaşi  climă  şi   In  unele  luni  se  formează  a.   =  loşită  de  egipteni  acum  5.000  =   cărui®  se  află  o  vacă,  boi  şi   roşu-aprins.   Animalul  plescăe
                 am  putea  şti  dinainte  ce  timp   semenea  vîrtejuri   deasupra   =  de  ani ?   =                          din  gură.  Apoi,  boala  se  întinde
                                                                                                 SE cai.
                                                                        —
                 va  fi  în  cutare  zi  a  anului  vii­  Polului  Nord  sau  în  regiunea  =   ...  un  litru  de  apă  de  mare  §§  Vorbind  despre  nu  mai  puţin   la  picioare  (între  unghii),  iar
                 tor.  Vînturile  aduc  vreme  bu.  tropicală  astfel  că  în  primul  {§  conţine  27  grame  de  sare ?   H  de  16  boli  —  cele  mai  răspîndi-   1®  vaci  şi  la  uger,  mai  ales  pe
                                             caz,  la  noi  va  veni  o  vreme   ţ§   ...  stejarul  consumă  în  fie-  g   te şi mai des întîlnite —  ale  ani­  sfîrcuri.  Cînd  boala.se  întinde
                                             rece,  polară,  pe  cînd  în  al  doi­  g   care  zi  85  litri  de  apă ?   g|  malelor,  boli  care  pot  trece  şi   la  picioare,  animalul  începe  să
                                             lea  caz,  o  vreme  caldă,  tropi,                    la  om  îmbolnăvindu-1,  sfaturile   şchioapete.  Boala  dtirează  2-3
                 X fă U iH l                 cală.                      H   ...  pe   globul   pămîntesc  =    date  tn  această  carte  sînt  foarte   animalele  sînt  bine  îngrijite  şi
                                                                                                                                săptămîni  şi  dacă  în  acest  timp
                                                                                                 g
                                                                        =  există  72  rase  de  oameni ?
                                              La  o  a  treia  întrebare  de  ce
                                                                                                              îmbogăţirea  cunoş­
                                                                                                     preţioase.
                                             în  unele  luni  ale  unui  an  se  g    ...  deşi  sticla  este  cunos-  g   tinţelor  sanitare  prin  mijloace   hrănite,  se  vindecă.  Alteori, cînd
                                                                                                                                animalele  nu  sînt  îngrijite  bine
                                             formează  un  anumit  centru  de  H  cută  încă  de  acum  50  de  |g  diferite între care  punerea  la  în-   şi  la  timp,  mor".
                     fLmPwu                  acţiune  atmosferică,  adică  anu­  g   veacuri,  abia  în  secolul  al  g   demîna  sătenilor  a  unor  cărţi   şi  care  a  băgat   de  seamă  că
                                                                                                                                  Săteanul  care  a  citit  cartea
                                             mite  vîrtejuri- iar  înr  alt  an  un  f§  ÎII-lea  al  erei  noastre  s-au  g   ca  „Boli  comune  omului  şi  ani­
                                             alt  centru,  răspunsul  este  mai  g   făcut  primele  geamuri  de  jj  malelor",  aduc  foloase  imediate
                                                                                                                                 vita  nu  mănîncă,  se  va  uita  în
                                             complex.  Voi  cita  un  exemplu :  jE  sticlă ?     H  aşa  după  cum  vom  vedea  mai   botul  animalului  şi  descoperind
                                             în  unele  primăveri  mările  po­  {§   ...  libelula  este  insecta  cea  j  jos.  băşicuţele,  şi  văzînd  şi  celelalte
                                             lare  se  menţin  îngheţate  mai   g   mai  -rapidă  din  lume  şl  că  gj   Un  sătean  intră  în  grajd  şi   semne,  va  şti  că  este  vorba
                                             mult  decît  obişnuit  din  cauza   H  ea  zboară  cu  o  viteză  de  g    pune  înaintea  vacii  hrana  obiş­  febra  aftoasă.  Tot  din  carte,
                                             unei  ierni  prea  geroase,  ast­  g   90  km.  pe  oră ?   g  nuită. Vaca  se uită  la  hrană, dar   va  şti  ce  are  de  făcut.
                     •   S-a  ars  mîncarea   pe   fel  că  aerul  răcindu-se  în con­  £=        E5 nu  se  atinge  de  ea.  Eh  1  —  îşi   „Grajdul  va  fi  curăţit,  vaca
                   fundul  cratiţii?  îndată  cp aţi   tact  cu  gheata,  devine   mai  g    în  dealurile  6ubcarpa-  =  spune  omul,  —  cînd  i  s-o  face   bolnavă  va  fl  culcată  pe  aşter­
                    pritvş  de  veste,  luaţi  eraţi {a   greu  şi .stagnează,  tormîad,  da­  g   tice,  începînd  de  la  Turnu  j=  foame  o  să mănînce ea..." şi plea­  nut  mult  şi  moale.  In  hrana  a-
                    de  fie  foc  şi  răsturnaţi  mîri-   torită  rotaţiei  pămîntului,   un  =   Severin  şi  pînă  la  Căiuţ  şi  g   că. Realitatea  este că vaca  e  bol"   nimalelor,  dacă  este  vara,  se  va
                   carea  în  alt  vas  curat.  Nu   vîrtej  uriaş,   care   distribuie  g   Pralea,  din  regiunea  Bacău-  g   navă  şi  lăsată  aşa,  fără  ajutor,   pune  multă,  verdeaţă,  nu  li  se
                    umblaţi  cu  lingura,  pentru ca   vreme  rece  îtî  toată  Europa. In  g   lui,  se întîlnesc  adesea  în  ni-  g   boala  se  agravează.  Dar  dacă   vor  da  furaje  fibroase  ca ;  fîn,
                    partea  arsă  să  rămînă  prin­  alţi  ani  gheţurile  fiind  mobile  gj  şipurile  din  rîpi,  oase  mari  g   săteanul  nostru  ar  fi  citit  car­  paie  etc-,  iarna   se  va  da  fîn
                   să  de fund. Adăugaţi  un  praf   nu  permit  stagnarea  aerului  în  =   sau  măsele  uriaşe  ale  unor  g   tea  de  care  pomenim  ar  fi  aftot   moale,  siloz,  terci  de  cartofi,  de
                    de  zahăr , şi  2-»3  lingouri  de   zonele  polare  şi  se  creează  M  animale  din  neamul  elefanţi-  ş   că:  „la  început,  animalul  are   sfeclă  sau  făină  de  porumb.
                    apS,  şi  puneţi  crâtiţa  cu  mîn-   aici  adevărate  'qoluri  Către  ca­  g-'lor  care  au  trăit  prin  părţile  g   fierbinţeală,   nu  are  poftă  de   Gura  animalului  va  fi  spălată
                    care  într-un  vas  cu  a.pă   re  năvălesc  masele  de  aer  din  g   noastre  cu  milioane  de  ani  g  mîncare,  este  abătut;  pe  gingii,   cu  apă  în  care  se  dizolvă  puţină
                    pînă  se  răceşte.  Astfel  va   regiunile  subtropicale  ce   îm­  g   în  urmă ?   g  pe  limbă,  pe  buze,  pe  bot  se  i-   piatră  acră  sau  cu  o  soluţie  sla­
                    pierde  gustul  de  ars.  Se  în­  ping  olimatul   călduros  spre   M  ’ ...  într-un  litru  de  lapte se  g    vesc  băşicuţe  pline  cu  lichid.   bă  de  permanganat  său  de  oţet.
                    călzeşte  apoi  din  nou  pe   nordul  Europei.     ş   găsesc  aproape  100.000.000  g    Băşicuţele  sînt  cît  un  bob  de   Cu  aceste  soluţii  se  vor  spăla  şi
                    maşină,,.la- foc .domol.   Acestea   sînt   principalei»  g"de  picături  de  substanţe  g    linte,  apoi  se  măresc  ajungînd   rănile  ce  se  fac  în  urma  băşicu-
                     •   Cină  o  carne  ţinută  cît-                   g   grase,  numite  lipide ?   g  cît  bobul  de  fasole,  iar  uneori   ţelor  şi  la  picioare,  sfîrcuri  etc.
                    va  timp  începe  să  aibă  mi­  cauze  care  determină  schimbă,                cuprind  toată  limba.  După  o  zi,   Apoi  se  unge cu  sulfafnidă  alifie
                    ros,  se  pune  cîteva  minute la   rile  în  clima  unui  an.                   două.  din  gura  animalului  bol­  şi  se  leagă  cu  tifon.
                    cuptor,  la  foc  foarte  iute,                                                                               Mulsul  vacilor  nu  trebuie  în­
                    apoi  se spală  îndată  eu  apă                                                                              trerupt  şi  se  va  unge  ugerul  ou
                    rece.                                                                                                        o  pomadă  de  sulfamidă".
                     •   Laptele  dulce  se  poate                                                                                {>acâ  boala  este  luată  din  pri­
                    păstra  timp  de  cîteva  zile   t n      ie     rwri  iM M e  st  nea                                       pă,  animalul  se  vindecă;
                    proaspăt,  dacă  punem  în  el                                                                                De  asemenea,  în  aceeastă  car­
                    imediat  ce  l-am  muls,  cîteva                                                                             te  găseşti  sfaturi  cum  să-ţi  aperi
                    foi  de  hrean  sălbatic.  S-au  tocit   coatele  puloveru­  orizontale  se  lasă  suficient  de   cîte  două  ochiuri  după  cum  se   propria-ţi  sănătate,  ce  ai  de  fă"
                     •   Petele  de  lapte  se  ung   lui  sau  avem  o  mică  sfîşie-   lungi  pentru  a  putea  fi  prinse   vede  în  desenul  alăturat.  A-   cut  ca  să  nu  ajungi  să-ţi  vezi
                    cu  gălbenuş  de  ou  şi  după ce   re  într.un   loc.   Nu  e  nimic   în  noua  ţesătură,  iar  cele  patru   ceastă  lucrare  se  face  neapărat   vitele  ?•  alte  animale bolnave  de
                    s-a  uscat  se  perie  şi  se spală   grav,  se  repară  şi  încă  foarte   colţuri  se  întăresc  trecînd  firele   pe  o  ciupercă  foarte  plată.   O   atîle®  şi  atîtea  boli  ca  turbarea,
                    cu  apă  caldă.          bine.  Puţină  răbdare  şi  atenţie,   prin  spate.  In  fig.  2  se  arată   dată  această  urzeală  terminată,   dalacid.  răpciugă,  brînca  şi  al­
                     •   Untul  puţin  iute  sau   iar  la  a  doua  sau  a  treia  lu­  cum  se  face  prinderea  firelor   începem  cu  bătătura  de  jos  în   tele.
                    care  are  vreun  iz,  recapătă   crare  va  ieşi  desigur  şi  mai   verticale;  se  începe  şi  se  ter­  sus,  în  acelaşi  punct  cu  restul   Cunoştinţele   lesne  de  ţinut
                    gustul  bun,  dacă  se  spală  în   bine.  Prima  fază  (fig.  1.)  este                                     minte  despre  semnele  bol ii,  des­
                    apă  cu  puţin  bicarbonat.   curăţirea  locului  stricat;  se face   mină  suprapunînd  firul  nou  cu   ţesăturii,  prinzînd  cîte  un  ochi   pre  boala  însăşi,  tratamentul  şi
                    Pentru  ’/s  kg.  de  unt  se  pune   scoţînd  ceva  mai  mult  decît par-   cele  de  la  capete,  iar  pe  drum.   şi  pe  toate  cele  patru  laturi  ale   mijloacele  de  apărare  pentru  om
                    într-un  castron  lk  litru  de   tea  propriu-zis   stricată.  Firele  atît  sus  cît  şi  jos,  se  prind  tot  suprafetii  de  reparat  ffig.  3J.  şi  animale,  ce  se  desprind  din
                    apă  şi  o  linguriţă  rasă  de                                                                              această  carte,  toate  aceste  cu­
                    bicarbonat.  Se  amestecă  bine                                                                              noştinţe  dacă  le  ai,  înseamnă
                    untul  cu  o  lingură  de  lemn                                                                              că  vei  şti  să-ţi  aperi  sănătatea
                    curată  şi  se  limpezeşte  apoi                                                                             f®,  a  copiilor  tăi  şi  a  vietăţilor
                    în  două-trei  ape  reci.                                                                                    folositoare  care  te  ajută  în  mun­
                     •   Albiile  şi  vasele  din
                    lemn  nu  mai  curg.  dacă  a-                                                                               că  şi  viată.
                                                                                                                                   De  aceea,  îndemnăm  pe  fieca-
                    tunci  cînd  sînt  noi  le  um­                                                                              re  sătean  să  aibă  şi  să  citească,
                    plem  cu  paie  şi  turnăm  apoi
                    peste  ele  apă  fiartă.                                                                                     între  alte  cărţi  folositoare,   şi
                                                                                                                                 cartea  doctorului
                                                                                                                                                 Tarnoruţchi
                     •   Sticlele  se  curăţă  bine                                                                              „Boli  comune  omului  şi  anima­
                    şi  repede  dacă  punem  în  apa                                                                             lelor",  apărută  în  editura  „Agro.
                    cu  care  le  spălăm  felioare                                                                               Sitvfcl  de  Stat"
                    de  cartofi  cruzi.
                                                                                  Fs                                                            Dr. O.  C.
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11