Page 2 - Albina_1959_01
P. 2
;' r “ ' " ' I ..' ' l l t ......ă -r..ş... j».:.............................:. '....:.... '<
110 ani de Sa naşterea păetului revoluţionar bulgar
HRISTO BONEV
Inţr-o Sfearfi de' janharie a anului
1IT4ÎT s-a 'născtît in 'satiiî Calofer, în
casa învăţătorului Botiu Petcov, fiul
lui cel mai mare, Hristu. învăţător
cu o leafă de mizerie, lipsit de pâ-
mînt, tatăl lui Hristu n-a; avut altă
avere în afară de învăţătdra sa. Bo
tiu Petcov a fost unul din literaţii
de vază ai renaşterii bulgare din
secolul trecut. Chiar daci primul
lui născut n-a avut parte de prea
Noul sat Borujovo din R. P. Bul garia
multă pîine şi carne, de haine căl
^ii!lill!f!!!ll,"!IIIIHIIIIIIIIIIIIIIIIII!!!ll!lllllll!lllllllllll!lll!lilllllllllll!llllllll!llllllll!lllllll>l!!ll!lllllll!llll duroase sau jucării, tatăl ; s-a stră
duit să-i împartă din pribosul cu
| r ’Mmdry^ w m m e noştinţelor lui şj apoi cu bruma de
bani ce-i avea să-l trimită la Odesa
ca să urmeze liceul.
■
Bulgaria trăia timpuri gTele. Dar
de o parte si de alta a DUnării, în
^ "HiiMm.............. ....muJ'JL ţările subjugate de imperibl otoman,
începuse să bată un vînţ de liber
Pe zi ce trece căminele culturale din tru nevoile căminelor culturale o parte tate. începuse să ardă flacăra revo
R. P. Bulgaria realizează o legătură tot din fondurile destinate acţiunilor cultu luţiei, a luptei pentru eliberare de
mai strînsă între activitatea lor cultura rale. Ca exemplu, în această privinţă sub jugul turcesc şi pentru forma vechei prietenii romîno-bulgare. Zeci
lă de masă şi problemele practice pe pot fi citate G.A.C.M. din satele Liubi- rea unui stat naţional bulgar. Comi de case poartă azi plăci comemora
care le au de rezolvat gospodăriile agri meţ-Svilengrad, care a vărsat suma de tetul Central al revoluţionarilor bul tive ce amintesc că pe Calea Moşi
cole cooperatiste de muncă. In multe 20.000 leva pentru nevoile căminului gari, inspirat din luptele 1 democra lor sau pe Şerban Vodă, pe Calea
părţi căminele culturală" şi &A.C.M. au local, C-iubra-Polianovgrad, care a dat tice ce se duceau pe vremea aceea Vergului sau în diferite oraşe din
înregistrat mari succese în activitatea căminului cultural 4.000 leva etc. în Rusia organiza si antrena ma ţară a lucrat şj activat revoluţiona
lor comunăr Pe lîngă ajutorul bănesc, G.A.C.M. sele populare bulgare în această rul Hristo Botev.
Astfel, la iniţiativa grupului de pro acordă şi un număr oarecare de zile- mare mişcare naţională? Tînărul El şi-a dat seama că poporul tre
pagandişti şi a secţiei agricole a sfatu mimcă secretarului sau bibliotecarului Hristu Petcov, care mai ttrziu va fi buie făcut să înţeleagă scopurile re
lui popular raional Polianovgrad, în căminului cultural respectiv. In multe cunoscut sub numele de Hristo Bo- voluţiei, de aceea îşi va pune în sluj
unele satie ale raionului au luat fiinţă comune problema salarizării personalu tev, trece pentru prima Oară prin ba patriei talentul său de ziarist şi
poet. De numele său sînt legate zeci
cercuri pentru însuşirea şi generalizarea lui căminului cultural este rezolvată în ţara noastră şi poposeşte la Ode publicaţii : „Tîpan" (Toba),
în de
activînd
sa.
început
de la
experienţeţ crescătorilor de vite din acest fel. Numărul ziTelor-muncă pen cercurile ilegale ale mişcării revo „Duma na bălgarschite emigranţi"
tru luna respectivă sau pentru anul în
R.S.S. Moldovenească. Un alt exemplu : treg este fixat de' adunarea generală a. luţionare ruse cu care de altfel va (Cuvîntul. emigranţilor bulgari),
De ani de zile cooperatorilor. In păstra toată viata strînse . legături. „Cîrlej" (Căpuşa), „Budîlnfc" (Deş
conducerile - cămi- Nevestino-Polianov. Aci cunoaşte scrierile marilor revo teptătorul), „Zname" (Drapelul),
nelor culturale şi Din experienţa grad, bibliotecar u luţionari democraţi ruşi ■ Belinski, „Svoboda".
ale G.A.C.M. din lui i se acordă 300 Herzen, Cernîşevschi, Dgbroliubov. PoeASile sale au înflăcărat cetele
regiunea Hascovo căminelor culturale de zile-muncâ, în Hristo Botev va fi definitiy prins în de revoluţionari bulgari ce se pre-
inaugurează sărbă- . din R. P. Bulgaria Ognen —■ acelaşi focul .revoluţiei. El visează o revo qăteau pentru marea luptă : „Hai-
toreşte campania raion — 200 de zi- luţie care să realizeze „unirea naţio ducii", „Mamei mele", „Lupta",
însămînţărilor de le-muncă. Intr-o se nală şi frăţească a popoarelor, unire „Logodnica", „Elegie", „La despăr
toamnă, organizînd „Simpozioane ale se rie de sate din raionul Popovo, bi care să pună capăt suferinţelor lor, ţire", iată cîteva dintre ele.
mănătorului". La aceste simppzioane bliotecarilor căminelor culturale li se mizeriilor şl exploatării şi . să instau In 1876. pe vasul austriac „Ra-
preşedinţii gospodăriilor cooperative de acordă 250—300 de zile muncă pe an. reze. libertatea şi egalitatea pe pă- detzky". printre cei care silesc pe
muncă aduc la cunoştinţa- , cooperatori ' In ultimul timp gospodăriile coopera mînt". j căpitanul vasului să acosteze pe
lor sarcinile agricole ce-şj aşteaptă re tive din satele Antimova-Polianovgrad, Lâ 11 mai 1867, reîntors pentru malul bulgar, este şi Hristo Botev.
zolvarea, iar colectivele- artistice de Zlatna-Niva şi Doiranti-Novipazar, Gor- puţin' timp în satul său, ,el ţine o In fruntea cetei lui el se va lupta
amatori ale căminelor' culturale pre na Lipnita-Pavlicheni, Cosovo-Vidin etc., înflăcărată cuvîntare atacînd autori vitejeşte cu trupele de başibuzuci,
zintă bogate programe artistice, urmate acordă ajutor căminelor culturale şi în tăţile turceşti împilatoare,; cît şi pe pomaci, tătari şi a.poi cu oştile tur
de petrecer-i populare. , ce priveşte construirea clădirilor noi,' chiaburii satului — ciorbaţţii — care ceşti. In seara de 2 iunie 1876 va
Căminul cultural din saţul Maltei Voi punîndu-le la dispoziţie în mod gratuit căutau să adoarmă .poporul cu vor cădea ca un erou în lupta de la
den-Svilengrad ţine o strînsă legătură materiale de construcţie : piatră, cără be mincinoase. Urmărit de autorităţi Vraţa, în Bulgaria. Avea aproape 28
cu gospodăria cooperativă locală. Acest midă, qrinzi, precum şi* mijloace de- el trece în ţara noastră, unde va de ani cînd viaţa lui s-a curmat.
cămin organizează în mod regulat seri transport. trăi aproape zece ani din scurta sa Lupta lui Hristo Botev n-a fost
ale crescătorilor de animale, ale meca- Cooperatorii participă cu entuziasm la existenţă, anii cei mai bogaţi din zadarnică. In 1877—78, după victo
nizatorilor, distribuie cărţi care tratează acţiunea de construire a-, noilor clădiri viaţa sa de revoluţionar, de poet şi riile obţinute împotriva turcilor de
probleme agrotehnice etc. Cu toate că ale căminelor culturale. In raionul Kius- de publicist, activitate ce l-a înscris către armatele ruseşti, alături de
satul nu are decît 500 de locuitori, pe tendil, spre exemplu, prin munca volun ca una din cele mai reprezentative care au luptat şi armatele romîne
lîngă căminul cultural funcţionează două tară a populaţiei şi cu ajutorul cotiza figuri ale renaşterii bulqaip şi a re şi bulqare, poporul bulgar se elibe
coruri, o echipă de dansuri, un colectiv ţiilor adunate prin autoimpunere, s-au voluţiei naţionale democratice din rează de sub. jugul otoman. Dar idea
teatral, o şcoală muzicală, un lectorat. construit noi cămine culturale în satele anii 1870—1877. lurile de luptă ale revoluţionarilor
Căminul cultural din satul Sitovo-Silis- Gorna Grastiţa. Catrişte, Rijdaviţa, Lom- Lupta revoluţionară desfăşurată de n-au fost realizate decît mult mai
tra, avînd ca bibliotecar pe Veselin niţa etc. Hristo Botev în Ţările Romîneşti tîrzju, după insurecţia antifascistă
Patraşcof, menţine, de asemenea, o se contopeşte Cu întreaqa acti- din 9 septembrie 1944. Poporul bul
In vederea asigurării unei bune apro
strînsă legătură cu gospodăria coopera vizionări cu cărţi a căminelor culturale, 1 vitate a Comitetului Central revoluţio. gar condus în luptă de partidul co
tivă de muncă din localitate. In cursul comitetele executive ale unor sfaturi | nar bulgar care a activat pînă la munist a făcut ca visul milenar al
primăverii în stupina gospodăriei a fost populare ;aţ» hotărî t ca qospodăriile coo- războiul de independentă pe pâmîn- poporului frate de peste Dunăre să
observată apariţia bolii'„putrezirea' no 'fferafîVe’şi" sfaturile populare săteştf să tul patriei noastre. De ld /noi por devină realitate.
bilă". Bibliotecarul, care se interesează cedeze căminelor cuturale anumite su neau cetele de revoluţionari peste Comemorarea marelui revoluţio
îndeaproape de treburile gospodăriei, prafeţe de teren arabil pentru folosinţă Dunăre, la noi s-au editat toate zia nar bulgar Hristo Botev devine rin
a pus imediat la dispoziţia cooperatori temporară. Venitul net realizat din pro rele revoluţionare bulqâre care ţi simbol strălucit al vechei prietenii
lor cărţi despre creşterea albinelor. Afa ducţia agricolă de pe aceste terenuri se neau vie flacăra libertăţii si a dra dintre popoarele noastre, care de-a
ră de aceasta, el însuşi a organizat lec va adăuga fondurilor căminului cultu gostei de patrie. In Focşani, în lungul veacurilor au luptat împreună
turi colective, citind în faţa coopera Brăila, Galaţi. Giurqiu sau Ploeşti, pentru libertate si independenţă na
torilor cele mai interesante capitole în ral. In raionul Novipazar hotărîrea co dar mai cu seamă în Bucureşti, emi ţională si care astăzi merq înfrăţite
mitetului executiv al sfatului popular
legătură cu combaterea acestei boli. raional, de a se da căminelor 3—5 ha granţii bulgari — hîşovii sau haij în lupta pentru făurirea socialis
Aceasta a contribuit la salvarea albine teren arabil spre folosinţă temporară, ducii cum se intitulau cu dreaptă mului.
lor. Biblioteca căminului cultural din mîndrie — au legat şi mai tare firul L. ŞAPLAN
satul Doina Oriahoviţa este un ajutor se aplică şi dă roade bune. Venitu
rile
obţinute se folosesc în special
preţios al brigăzilor şi echipelor din
G.A.C.M. Aceasta a organizat cinci pentru achiziţionarea de cărţi noi. In
conferinţe cu cititorii săi, pe teme a- această direcţie realizări frumoase au şi
gricole. In vederea îmbunătăţirii cul satele din raionul Razgrad. In satul Osj
trovo-Razgrad, de cîţiva ani se asigură
turii de sfeclă de zahăr, bibliotecara
Todorca Nicolova a organizat pe căminelor culturale venituri suplimenta □iuLiii i LLA
brigăzi analiza unor broşuri apărute, re de pe urma terenului folosit în acest
în care era vorba tocmai de această pro-* fel.
blemă, ceea ce a contribuit la sporirea Gospodăriile agricole cooperative de
interesului cooperatorilor faţă de cultu muncă acordă căminelor culturale spri Foile albe, pe masa din mijloc,
ra sfeclei de zahăr şi la mărirea produc jin şi prin punerea la dispoziţie a mij Par nişte ferestre deschise sub soare,
ţiei fa hectar. Drept urmare, echipa con loacelor de transport pentru colectivele Spre albele, galbene, negre popoare
dusă de Ştefana Ganceva a obţinut Ia artistice de amatori; cu ocazia vizitării Ce luptă sub steagul de foc.
hectar 42.000 kg. de sfeclă de zahăr. satelor vecine sau pentru organizarea Bibliotecara parcă soarbe în ochi
Un caz la fel de semnificativ este al de excursii. Gindul de bine şi pace.
bibliotecarei căminului cultural din Os- Colaborarea căminelor culturale şi- Al mamelor, ce nu mai cred in deochi,
trova-Razgrad, Ştefana Iachimova, care G.A.C.M. constituie un factor important Nici în şerpii fugăriţi din conace.
in fiecare an distribuie cititorilor din sat în realizarea avîntului în desfăşurarea Alăturea un tractorist împărtăşeşte
peste 5.000 cărţi. Iachimova alege cărţi activităţii culturale de masă la sate şi Copiilor, cele citite-ntr-o carte: ■* ' 1 '
corespunzătoare pentru fiecare coopera în dezvoltarea Agriculturii noastre socia Povestea nu mai sfîrşeşte; '
tor de la crescătoriile de vaci, oi, porci liste. Ajutorul din ce în ce mai mare In ea este vorba de electricitate.
etc. In ahumite zile vizitează ea însăşi acordat G.A.C.M. de către căminele cul lată şi agronomul de la ocol:
crescătoriile, aducînd cu sine cărţi pe turale va contribui, la obţinerea unor re Tn jur aşternut-a tăcere j
care le recomandă cooperatorilor. colte tot mai bogate, la făurirea unui Vorbeşte ţăranilor despre tarlale, de sol
S-ar putea arăta nenumărate alte nivel de trai din ce în ce mai ridicat, Şi tractoarele ce au o sută de plăvani putere.
exemple de cămine culturale care acor din toate punctele de vedere, al satului Gîndurile luminii împletesc, m
dă ajutor gospodăriilor agricole coope bulgar. In acelaşi timp veniturile mari Ca nişte holde cu spicele aur din stele.
rative de muncă. Nu putem trece însă ale gospodăriilor şi ale cooperatorilor Sub ochi dimineţile trandafirii poposesc
nici peste faptul că, la rîndul lor, şi gos înseamnă o bază materială solidă pentru Cînd încep a clipoci pleoapele qrele.
podăriile agricole dau un sprijin consi desfăşurarea în cele mai bune condi- Apoi cile unul, deschid parcă-n larg
derabil căminelor culturale. De cele mai ţiuni a activităţii culturale de masă în Uşa, uşor scîrţîind din ţîţîne.
multe ori, acest sprijin constă în acor căminele culturale. Bibliotecara cu ochii-i petrece din prag
darea de mijloace băneşti pentru achi Spunindu-le parcă : pe mîine I
ziţionarea de cărţi, instrumente, material D. UGR1N MIHA1 GAVR1L
didactic etc. O serie de gospodării agri redactor şef al revistei
cole cooperative de muncă rezervă pen- „CIT1UISTE*, K. P. Bulgaria
