Page 3 - Albina_1959_01

ÎN V Ă ŢĂ M IN TE

In Expunerea prezentată la Şi ştiut este că grădina cere
Consfătuirea de la Constanţa, muncă multă, dar aduce Şi cîş-
tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej a tig. Apoi au calculat că prin
subliniat că: „De o însemnăta­ desfiinţarea haturilor le-a rămas
te hotărâtoare pentru întărirea şi un plus de două hectare. Pe
dezvoltarea întovărăşirilor a- acestea au hotărît să le semene
gricole este crearea Şi sporirea cu grîu, iar producţia să o trea­
averii obşteşti". Aceasta a fost că la fondul de bază. Şi-au mai
şi concluzia desprinsă din expe. propus atunci să contracteze de
rienţa împărtăşită de mulţi re­ fiecare hectar arabil cîte 100 kg.
prezentanţi ai întovărăşirilor a. tereale. In total făceau aproape
gricole fruntaşe din regiunile O- 40 de tone. Din banii încasaţi
radea sau Piteşti, Baia Mare sau 25 la sută să treacă la fondul
Timişoara. In perioada ce s-a de bază.
scurs de la Consfătuire multe Hotărârea s-a dovedit a fi
întovărăşiri au tradus în viaţă bună. Grădina pe care au or­
această valoroasă recomandare. ganizat-o a adăugat la averea
Intre ele se numără şi întovă­ obştească, în afară de produse­
răşirea agricolă din comuna Să- le împărţite între membri, mai
cuieni-Roman. mult de 3.000 lei. Recolta de pe
In raionul Măcin, regiunea Galaţi, încă din vara anului 1958 au început mari lucrări de Din 1952, de cînd a luat fiin­ cele două hectare de grîu s-a
adăugat la cele 56 tone cereale
hidroamelioraţii ţă şi pînă în primăvara trecută,
întovărăşiţii din Săcuieni nu pe care le-au contractat cu sta­
adunaseră ca avere obştească tul. Cifra de 40.000 lei, valoarea
mai mult de cîteva mii de lei, fondului de bază, a fost depăşi­
rezultate din încasarea taxelor tă pînă la sfîrşitu] anului. Suma
de înscriere. La aceasta se a- realizată nu a fost nişte „bani
dăugaseră maşinile în valoare închişi" cum obişnuiau unii să
de 7.500 lei primite ca premiu spună. Din ei, întovărăşiţii au
pentru cele 25.000 kg. sfeclă la cumpărat zece stupi, o basculă,
„Pentru sporirea producţiei agricole are o mare însem­ zile-om şi 23.000 zile-căruţe, hectar, obţinute în 1956. două semănători de cereale, O
nătate extinderea lucrărilor de hidroamelioraţii: in acest s-au efectuat prin muncă vo­ In zilele Consfătuirii de la maşină de bătut porumb, trei
scop în 1959 se vor aloca 375 milioane lei, (aţă de 160 luntară. Au lucrat muncitorii Constanţa, ţăranii întovărăşiţi prăşitori, o vînturătoare, un por*
milioane lei în 1958, Lucrările de îndiguire şi desecări vor din gospodăriile de stat, co­ din Săcuieni au înţeles că nu zolator şi altele. Din restul ba*
cuprinde în anul 1959 o suprafaţă de 230.000 hectare, iar lectiviştii şi întovărăşiţii din Bă. trebuie să se mulţumească nu­ nilor vor cumpăra în anul acesw
cele de irigaţii o suprafaţă de 24.000 ha, ceea ce repre­ dălani şi Bărboşi, cei de mai cu atît dacă vor să-şi uşu­ ta 100 de oi şi încă zece stupi.
zintă un volum de lucrări mai mare decît cel realizat în la Berteştii de jos şi Călmăţui, reze munca şi să-şi mărească ve­ Mulţi cititori se vor întreba
întreaga perioadă 1951—1957. Dispunînd de fondurile pre­ de la Branişte şi Carcaliu şi din niturile. Au înţeles că-i mai bine pe bună dreptate : ce au cîştL
văzute pentru aceste lucrări, mobilizînd mai intens masele alte sate. să semeni cu semănătoarea şi gat întovărăşiţii din Săcuieni
ţărăneşti şi folosind resursole locale, sfaturile populare pot — Proiecte pentru 1959 ? că nu-i tot una dacă prăşeşti cu dacă şi-au format fondul do
şi trebuie să efectueze lucrări de hidroamelioraţii pe su­ >— continuăm noi întrebările. sapa ori cu prăşitoarea mecanică. bază ? In primul rînd maşi­
prafeţe mult mai mari decît acelea prevăzute în plan". — Se vor pune în valoare Şi apoi, de ce n-ar cumpăra cî­ nile cumpărate le-au uşurat
(Din Expunerea făcută de tovarăşul GH. GHEORGHIU- 17.600 hectare : la Nămoloasa, teva sute de oi sau alte anima­ munca ; acolo unde S.M.T.-
DEJ la şedinţa plenară a C.C. al P.M.R. din 26—28 no­ Deduleşti, Vlădeşti şi în alte le aşa cum au procedat şi alţi nu le-a putut da ajutor,
iembrie 1958). localităţi. Facem acum proiecte­ întovărăşiţi ? O singură întrebare semănătorile şi prăşitorile meu
le pentru lucrările respective. In rămăsese nerezolvată: cum ar canice au făcut faţă foarte bine.
Zilele trecute am bătut la ne despre' ce e vorba. De aceea afară de îndiguiri şi desecări putea realiza toate acestea, din O dovedesc întîi de toate recol­
uşa tovarăşului Mihai Culuri, di­ am aşteptat pînă ce dînsul a vom extinde mult lucrările de ce izvoare ? tele obţinute — 1570 kg. grîu
rector al Direcţiei zonale de sfîrşit socotelile. Atunoi ne-am irigaţii. Statutul scrie limpede : „Pen­ şi 2000 kg. porumb la fiecare
îmbunătăţiri funciare din Galaţi. recomandat, iar el ne-a între­ Şi obişnuit cu cifrele, tovară­ tru mărirea fondului de bază a- hectar. Diferenţa de producţie
Tovarăşul Culuri se afla la birou. bat : şul Culuri a început iar să facă dunarea generală, cu votul a faţă de sectorul individual a
Avea în faţă un maldăr de hîrtii. — Cu ce vă putem servi ? socoteli : 17.600 hectare X 2000 două treimi din totalul membri­ fost de 300 kg. grîu şi 500 kg.
Preocupat, cu creionul în mînă, — Cu nişte cifre ! kg. porumb la hectar “ 35.200 lor, poate hotărî o contribuţie porumb la hectar.
făcea cîteva socoteli. Cufundat — Anume ? tone... din producţia obţinută de mem­ Dacă abia după cîteva luni
în această treabă nici nu ne-a — Ce lucrări de hidroamelio­ Şi cifrele acestea au început bri, pe terenurile lor din întovă­ s-au văzut atîtea roade, însem­
observat cînd am intrat. Doar raţii s-au făcut în regiune în să producă alte cifre : came, răşire". Aceasta înseamnă că a- nă că în viitor se vâ putea
cînd i-am dat bineţe a ridicat anul 1958? lapte, lînă, ouă. Iată care-i pînă dunarea generală are putere de­ spune mai mult despre avanta­
capul şi fără a-şi întrerupe şirul — La asta şi luorăm. Uite, la urmă rezultatul lucrărilor de plină să hotărască. S.au sfătuit jele pe care le vor avea înto­
gîndurilor ne-a poftit printr-un s-au pus în valoare 3680 hecta­ hidroamelioraţii ce se efectuea­ atunci şi au hotărît ca pînă la vărăşiţii din Săcuieni. sporind
semn să luăm loc. re din care 2800 hectare vor fi ză. De aeeeea în regiunea Calaţi sfîrşitu] anului să se ajungă la fondul de bază. Mai ales că pla­
Ne-am aşezat lîngă birou, în cultivate în 1959, iar restul în oamenii muncii de pe ogoare nurile de perspectivă ale înto.
faţa lui. Priveam şi noi la pe­ anul următor. se preocupă de a pune în valoa­ un fond de bază care să valo­ vărăşirii prevăd ca în 1960 a-
ticul de hîrtie pe care dînsul Şi interviul nostru a început re noi terenuri bune pentru a- reze 40.000 lei şi iată cum. verea obştească să ajungă la o
scria mereu cifre : 3680 hectare să se desfăşoare normal. Tova­ gricultură. Astfel luptă ei pen­ In primul rînd, întovărăşirea valoare de 100.000 lei şi să fie
lucrări; 2800 hectare pentru răşul Culuri ne arătă că de pe tru împlinirea măreţelor sar­ primise în folosinţă din rezerve, formată, în afară de maşinile şi
producţie în 1959; 2000 kg. cele 2800 hectare se vor culege cini ce au fost trasate de plena­ le statului trei hectare de pămînt uneltele agricole, din 200 de
lâ hectar ” 5600 tone porumb cel puţin 5600 tone de porumb. ra C.C. al P.M.R. din 26—28 oi. 20 de stupi, 6 boi de munu
total; 5600 tone - 1400 tone Acesta, folosit la îngrăşarea por­ noiembrie 1958. situate pe malul pîrîului Sîrbi- că şi 10 scroafe de prăsilă.
carne de porc... cilor, va da 1400 tone came. Lu­ lor. Pămîntul negru şi gras era
Nu înţelegeam fireşte prea bi­ crările care au totalizat 99.470 T. DUMITRESCU bun pentru grădină şi legume. Ing. MARIA BOGDAN

Sala în care se ţinea adunarea era aştepta, sări asupra lui Petre Gur- Dădea chiaburul, dar nu uita să Pătru Gruia lucra pe ascuns împo­
ticsită de lume. Oamenii semnaseră ban. treacă la catasdif s trei duble de grîu triva vremurilor noi.. . . _
cererile şi acum cele peste o sută .— Petree, Petre — ţipară înfrico­ —> 14 zile la ebsit. Argaţii, prizoiiie- In saf Vfaţd şi-a i4rmât-:cursil\firesc
douăzeci de familii veniseră să-şi şate cîteva femei. — Săriţi oameni rii de război, nu mai vorbim, lucrau de innoire. Oamenii şi-au dat seama
inaugureze colectiva. Se vorbea cu buni. numai pe mîncare. Cînd cineva în­ încotro trebuie să apuce. Au văzut »
aprindere ba de inirentar, ba de bri­ Lumea nici n-apuoase să se dezme­ cerca să murmure, el folosea pumnii viaţa colectiviştilor din Topolovăt şi
găzi şj^-eatagpe, mă fog, ca unii care ticească bine şi răsună o împuşcătu. sau parul. Dădea cu ce-i cădea :n din alte sate şi au hotărît. 120 de fa­
o luărf de Ia TncefWft. ră. Gurban se prăvăli cu faţa în ţa­ mînă. Bobescu Năstase i-a simţit milii, adică aproape tot satul s-a ho-
Cineva din sală ceru linişte. Vor­ rină. tărît să păşească cu încredere pe ca­
bea preşedintele. Era în prima zi de paşti, lă cîteva pumnii din plin. I-a simţit şi Pătru lea colectivei.
...,,Ne-au mai venit acum cîteva ceasuri după ce ucigaşul cîntase in Zamfir şi Negru Dionisie... Cererile veneau cîte 20, 30 deodată.
cereri... Zic să le discutăm". biserică la înviere. ★ Aşa că, chiaburului nu-i fu rjreu să
— Să auzim — strigară cîţiva. Asta nu l-a oprit insă pe chiaburul şi-o strecoare şi pe a liji. Abia şi-a
Se citiră nume de oameni. Se ridi­ Gruia să ucidă, să trimită în pămînt Dar într-o dimineaţă, chiaburului dat cererea şi în noaptea următoare d
cară miini în semn de aprobare, se un om sărac, care a îndrăznit o dată i-a fost dat să vadă cum, chiar prin a şi plecat cu armăsarul la tîrq să-l
aplauda. să-l înfrunte, să-i arate cîinoşenia faţa casei sale, fasciştii, sprijinitorii vîridă. In cerere şi-a pus numai ju­
— Buuun, să ne trăiască, să nu mătate din pămînt. Socoteala lui era i
uite de inventar. simplă : nu poate destrăma lumea
Pătru. De fapt era ultima. Preşedin­ D u ş m a n u l dinafara colectivei, va încerca pe
La rînd ajunsese cererea lui Gruia
tele se adresă mulţimii : dinăuntru.
— Ai vrea să ne dezbini din nou
— Supunem adunării cererea lui — se auzi din mulţime. — Credeai
Pătru Gruia. nu s-a putut strecura că am uitat, că n-am învăţat nimic,
In sală se lăsă o tăcere apăsătoare. că...
Oamenii îşi aruncau priviri cu înţe­ O scăpărare de fulqer a ţinut ju­
les. Apoi una cîte una, o sută două­ inimii. A ucis, să bage spaima în bogătanilor, fugeau înnebuniţi. Pe decata ochilor. Atît. Apoi ca un tu­
zeci de perechi de ochi. se îndrep­ toţi, ca nu cumva să mai îndrăzneas­ una din clădirile satului flutura un net s-a prăvălit răspunsul.
tară către coltul dinspre uşă al sălii. că vreunul să i se împotrivească. steag mare, purpuriu. — Afară spurcăciune, afară dintre
O sută douăzeci de perechi de ochii Averea lui şi cei care pe vremea In lunile care au urmat în sat s-a noi 1
îl sfredeliră pe Pătru Gruia pînă în aceea se qăseau la cîrma ţării 1 au înfiripat un freamăt de viaţă nouă. Se ★
adîncul măruntaielor. ajutat şă scape curînd din închisoa­ înstăpînea puterea poporului. In aceeaşi zi pe zidul unei clădiri
Zdrobit sub povara atîtor priviri re. S-a întors în sat... Şi sărăcimea Oamenii au înţeles rostul vremuri­ frumos îngrijită s-a prins o firmă ro­
neiertătoare, chiaburul Pătru Gruia l-a simţit din nou veninul şi bîta A lor noi şi la chemarea comuniştilor şie pe care sta scris cu litere aurii :
îşi auzi istorisită viaţa. Oamenii pe venit războiul cu qreutăţile lui. Cine au pus cu toţii umărul. „Dind statu­ Gospodăria agricolă colectivă „7 No­
care i-a înşelat, asuprit şi batjocorit avea în sat bucate de dat cu împru­ lui ce se cuvine, nouă ne dăm". Şi iem b riesa tu l Suştra, raionul Lugoj-
atîta amar de vreme li aminteau de mut ? Pătru Gruia ! Şi chiaburul dă­ sătenii îşi achitau cu dragoste obli­ 120 de familii şi-au ales drumul pe
fărădelegile săvîrşite. dea. Dădea mai ales celor care ştia gaţiile. munceau să sporească pro­ care să meargă hotărîte. Azi poate
că nu mai pot plăti qrîul decît prin ducţia de cereale. Pătru Gruia se îm- sînt mai multe. Preşedintele Gurban .i
muncă. Şi bani împrumuta chiabu­ blinzise... cu un mieluşel.
Era în primăvara anului 1934. Soa­ rul. O sută. două, trei sute. Erau mulţi Lupul însă tot lup rămîne, chiar şi Petre, spunea că zilnic vin cereri.
rele cobora spre amurg Hora — pri­ nevoiaşii ale căror rude erau plecate în piele de oaie. îşi ascundea buca­ De-altminterţ numai cîteva familii au
ma horă de primăvară la care se mai rămas pe dinafară. Şi ele vor
prinseseră tineri şi bătrîni deopotrivă pe front „Să se fi îmbunat Gruia ?* tele şi se plînqea că nu are nimic, veni curînd. Vor veni, pentru că qos-
— era în toi. Se juca ..Luqojana". — se întrebau oamenii cu îndoială- Şi pilă cînd intr-o zi oamenii au aflat podăria colectivă şi-a dovedit din i»
Adulmecînd ca o sălbăticiune, bo- îndoiala lor avea temei căci de dăr­ că în podul casej sale ţine ascuns primele oiipe forţa. i*
qătanul Pătru Gruia căuta pricină de nicia bogătanului aveau să se con­ peste un vaqon de cereale. ŞI cîte
gîlceavă. Apoi. cînd nimeni nu se vingă oamenii pe pielea lor. n-a mai făcut chiaburul. CL. MUNTEANU !»