Page 14 - Albina_1959_03

fflHiiiiiiiiiiiiiHliHiiiniiiHiliiliiiiiiiiinr

g Micul orăşel medieval de altădată este astăzi un Cobor între cele patru furnale vechi ale com­
g oraş industrial nou, mîndrie a industriei noastre binatului. Coloşii duduie sub presiune. In pînte­
g siderurgice. Aici stau laţă în iaţă două epoci is- cele lor fierbe fonta. Arde, răscolită de flăcările
g torice : epoca feudală cu castelul Huniazilor, cocsului şi de curentul de aer, introdus prinitr-un
g care-şi profilează silueta în albăstriul zărilor şi sistem de tuburi. Temperatura e de peste o mie
p epoca socialismului cu furnalele şi oţelăriile ei de grade. Pereţii furnalului ar deveni roşii, dacă
== uriaşe, care produc mari cantităţi de fontă şi oţel n-ar ii stropiţi încontinuu de şuvoaie de apă.
s pentru construirea socialismului în ţara noastră. — Apa e cel mai bun prieten al furnalului — mă
§§ Hunedoara este cunoscută de mai bine de 2000 încredinţează tovarăşul maistru C. Popuşoi. Ob­
f§ de ani. serv pe niîna lui dreaptă o cicatrice albă şi-l în­
p Dacii, iar apoi şi romanii extrăgeau din minele treb de unde o are. Este de la o luptă cu fonta,
§| de la Ghelar şi Teliuc minereu de fier din care care o dată pornise pe jgheabul de scurgere înain­
H făureau arme de război. Se pare că însuşi numele te de a fi gata. Atacul curajos al maistrului pentru
g localităţii Teliuc, reproduce o formă evoluată a a o opri, era să-l coste viaţa, dacă în cele şase
g unuia din aceste două cuvinte latine : telius, care
g înseamnă pămînt scos de la adîncime şi telum —
g sabie, suliţă, săgeată — adică pămînt de unde se
g scoate fier pentru arme de război. însemnări despre marele centru
'== Am sosit la Hunedoara într-o seară de ianuarie,
g cînd oraşul era învăluit într-o pulbere argintie, siderurgic din Hunedoara
g Limbi de flăcări azurii ţîşneau către cerul negru
ca smoala, ici colo izbucneau Hacări roşii care se
g stingeau apoi încet, ca nişte grămezi de jăratic, luni cit a stat la spital n-ar fi avut o îngrijire ex­
g Erau flăcările şarjelor de fontă şi oţel. Aici munca cepţională.
= nu încetează nici noaptea, nici duminica, niciodată.
. 5?......... ■ r - Am stat la „slobozirea* unei şarje.
g ■ ★ Munca oamenilor în aceste clipe este încordată
H Pe funicularui lung de trei kilometri lunecă 60 şi de o frumuseţe rară. Intîi se evacuiazâ zgura,
g de corfe (lăzi de metal), pline au minereu de fier, un fel de, spumă, care, venind la gura jgheabului
|| >,piinea cea de toate zilele' a furnalelor combi- în contact ţu apa, se preface în boabe poroase, Turnătorie“ =
’j= natului siderurgic „Gh. Gheorghiu-Dej* din Hune- materie primă pentru fabricile de ciment. După o pictură de HRISTACHE TEOFIL g
s doara. Minerii extrag d e 'la Teliuc mii de- tone de oră şi.ceva se deschide gura furnalului şi porneş­ (Oraşul Stalin) =
g minereu, pe oare-1 trimit pe această cale scurtă te un lichid de foc alb, — fonta în flăcări 1 In sa­
p şi economicoasă. Dar tonele de minereu extrase de lopetele lor pătate de fum, muncitorii execută cu
g aici sînt numai un „mizilic" pentru pîntecele fur­ o iufealâ uimitoare comenzile maistrului iuinalist. ddomitâ, spre a repara pereţii cuptorului, min- g
ii nalelor Hunedoarei. Un pirîu de ioc cu malurile-n flăcări se varsă în câţi de oţelul topit. g
p Grosul „hranei14 se aduce de la Ghelar, locali- oale mari. In zece minute furnalul e goL Oalele Podul rulant (macaraua) aduce oala cu oţel ta- g
P tate minieră situată la 15 kilometri de Hunedoara. pleacă către cele două oţelârii, trase de o loco­ pit deasupra formelor şi oţelul se varsâ-n ele prin- g
motivă, ca un uriaş urs negru plutind prin năme­ tr-o pîlnie. Apoi, cînd oţelul se răceşte, e scos din g
ţii din curtea combinatului. forme şi trimis în hala de laminare. g
Lingourile (blocurile de oţel) scoase din cochilii g
★
şi aduse în hala de laminare sînt prinse de un g
La oţelăria nouă am tăcut cunoştinţă cu mais­ cleşte uriaş şi introduse în nişte cuptoare adinei, g
trul oţelar Aurel Stanciu, un om în vl-rstă de 35 de Un bloc cîntâreşte vreo trei tone. g
ani. El s-a născut în satul Burcerdea Vinoasâ, Pentru a putea ii laminat (subţiat, lungit), blocul g
lingă Alba-Iulia, şi a crescut de mic în luptă cu trebuie încălzit pînâ la 1.000 de grade. Cind e scos g
viaţa. Pînă-n anul 1946, cînd a plecat la militărie, din cuptor, blocul e alb. Cleştele îl poartă către g
a fost ca şi tatăl sâu slugă la chiaburi. sala maşinilor, unde • trecut prin cilindrii de la- g
După satisfacerea stagiului militar a venit la minare. E presat şi fasonat, pînâ devine o ţaglâ g
Hunedoara. (bară) subţire de 80 mm. Bara e tăiată in două şi g
A lucrat intîi ca simplu muncitor necalificat la trimisă pe nişte benzi în ultima subsecţie a lami- g
oţelăria veche. Prim topitorul Budai Dionisie, as­ norului, unde ţaglele sînt tăiate în bucăţi mai mici, g
tăzi pensionar, i-a insuflat dragostea pentru mese­ încărcate în vagoane şi expediate întreprinderilor g
ria de oţelar. Cînd s-a înfiinţat prima brigadă de de produse tiuite. g
tineret la cuptorul 3, Aurel Stanciu a fost ales şeful ★ g
brigăzii. Apoi a trecut la oţelăria nouă, la cuptorul Combinatul de la Hunedoara are, printre altele, g
1, unde a făcut şi şcoală şi practică de oţelar. şi o secţie de unelte agricole. g
Fostul argat, astăzi maistru oţelar fruntaş, a ela­ Secţia este condusă de unul din oamenii cei mai g
borat mii de şarje rapide, pentru care a fost de­ destoinici ai combinatului, maistrul principal Zilio- g
ml Tiberiu. El a trecut prin toate treptele meseriei g
corat ou .Ordinul Muncii11. El locuieşte astăzi tiv
de forjor. g
tr-un apartament mare, frumos mobilat, în oraşul
La forjă a lucrat intens pentru ridicarea produc- g
nou al Hunedoarei. tivitâţii muncii şi pentru îmbunătăţirea calităţii g
La Hunedoara t
...Un pod rulant lunecă spre noi cu zgomot asur­ produselor. Astiel, manopera fabricării uneltelor g
s-a schimbat radical. Sub capitalişti, mano- g
zitor. Se opreşte în faţa cuptorului, uşa se deschi­
= Din curtea combinatului pleacă o linie ferată în- pera era grea şi necesita un timp indelun- g
g gustă, şerpuieşte pe margini de prăpăstii şi după de, flăcări albe muşcă braţul uriaş ăl macaralei, gat. Trei oameni, care lucrau cu barosul, g
g vreo oră şi jumătate ajunge la Ghelar. Trenul care introduce troaoa de metal şi varsă în pin- abia puteau face în opt ore 150— 200 de muchii, g
g aduce de două ori pe si mii de tone de minereu, tecele lui fier vechi- Cuptorgl duduie şi vibrează Astăzi, aceiaşi oameni fac la presa mecanică, fără g
J Minereul e o piatră, care conţine pînă la 47 la ca scuturat de friguri. înăuntrul lui e e tempera­ efort fizic, tot în opt ore, 700—800 de muchii de ca- g
ş sută fier, precum şi alte substanţe. Această pia- litote superioară. g
M tră, trecută prin focul furnalelor, se preface In tură de peste o mie de grade. Otelul tţerbe, para Forjării secţiei, îndrumaţi de tov- Tiberiu Zilio- ||
§§ fontă. Cum ? de foc joacă în pîntecele cuptorului— mi, au fabricat anul trecut 91.409 sape, 16.194 lo- ş
g Vagoanele sînt descărcate pe o platformă. De Se scoate ; şarja— peţi, 27.745 tîrnâcoape pe care le-au trimis agii- =
g aici minereul este aruncat în nişte cuptoare —* Un şuvoi de oţel incandescent. Un roi de stele culturii. g
|| (.cuptoarele de coacere a minereului*. „A coace* albe se topesc in aer, pe jos— E un moment unic Dar combinatul „Gh. Gneorghiu-Dej" din Hune- =
= sau „a prăji11 minereul, cum spun muncitorii, Iar doara aprovizionează cu otel multe alte întreprin- g
p seccmnâ a elimina din compoziţia lui anumite de încordare a întregii echipe de muncitori, oare deci metalurgice din ţara noastră. g
g substanţe, cum eînt siliciul şi sulful. Din minereu a elaborat şarja. In timp ce şuvoiul de oţel se Astiel, ţaglele (drugii) de oţel, care ies din sec- g
= prăjit se poate face fontă. Minereul scos din cup- varsă Intr-o oală uriaşă, oţekrrii aruncă ou lopeţile fia de laminare, pleacă la Clmpia Turzii, la Ora- =
H toare e încărcat în cor- şui Stalin, la Bucureşti, g
g ie şi trimis pe funicular la Ploeşti, pentru a fi g
g la dozare. transformate în produse g
Astăzi munca de dat tiuite. Clmpia Turzii g
g zare şi de încărcare a face din oţelul Hune- g
g furnalelor este aproape doarei sîrmâ, cuie etc. g
g în întregime mecaniza- Uzinele „Emst Thăl- =
g tă. Munca muncitorului man“ din Oraşul Sta- g
= a devedit mai uşoară, lin fabrică tractoare, g
g Dar nu întotdeauna a „Sleagul Roşu* (Oraşul g
g fost aşa. înainte, în- Stalin) fabrică oamioa- g
g cărcarea furnalului se ne, uzinele «1 Mai11 de g
g făcea manual, de către la Ploeşti, utilaj petro- g
g muncitorii numiţi „ghif- îifer, uzinele „Semănă- g
g tari11. Era o muncă grea, toarea" din Bucureşti, g
g istovitoare, la care şi fabrică combine şi alte g
g cei mai robuşti oameni maşini şi unelte agri- g
jg nu rezistam prea mult.- cole... ^
g In anii regimului nos- întrecerea pentru spo- g
g tru tehnica nouă i-a rirea producţiei de oţel g
g scutit pe oameni de a ..cuprins aproape toa- g
g această muncă grea.
te întreprinderile meta- g
g Tovarăşul I. PostolaM
g che, şef dozator, mi-a lurgice din ţara noas- g
g arătat încărcarea meoa- tră. Combinatul siderur- g
g nizată cu benzi. Mun- gic „Gh. Gheorghiu-Dej* g
g citorul doar suprave-
g gheazâ operaţia, din Hunedoara, care g
este cea mai mare şi g
g Tot de aici se încarcă
g furnalele cu cocs, un cea mai bine utilată în- g
g produs obţinut din căr- treprihdere de acest g
g bune de pămînt, prin fel, mîndria siderurgiei g
g încălzirea lai la o temi noastre, se află în frun- g
g peratură de peste 1.000
tea lor 1 g
g de grade, care arde în
g pîntecele furnalului, to- VLADIMIR |
g ptnd minereul pe care-1 CAVARNALI 1
g transformă in fontă-
Pe zi ce trece harnicii muncitori dau patriei tot mai multă fontă şi otett.