Page 3 - Albina_1959_07
P. 3

Necesitatea  dezvoltării

           creşterii  animalelor  în  G.A.C.


                  Creşterea  şi  îngrăşarea  porcilor

             In  sectorul  producţiei  anima­  kg.,  realizîndu se  în  medie  pe
           le,  ramura   creşterii   porcilor   an  cel  puţin  1.000  kg.   greu­
           are  un  rol  deosebit  de  impor-   tate  vie  de  la  fiecare  scroafă.
           tant  In  ult;ma  vreme  cerinţele   In  concluzie,  este  bine  ca  după
           pieţii.  de  care  este  bine  să  se   ce  se  opresc  pentru  reproduc­
           ţină  seama  în  creşterea  pe-  •-   ţie  vieruşii  şi  scrofiţele  cores­
           lor,   se  orientează   îndeosebi   punzătoare.  restul  de  purcei  să
           spre  producţia  de  carne   ae   fie  puşi  la  îngrăşat.
           altfel,  creşterea  porcilor  pen­  O  metodă  care  dă  cele  mai
           tru  carne  este  mai   rentabilă   bune  rezultate   în  înqrăşarea
           decît  a  celor  de  grăsime,   în-   porcilor  este  împerecherea  în­
           trucît   rasele  de  carne   cresc   tre  două  rase  de  porci  sau  în­
           mai  repede,   iar  carnea   este   crucişarea  industrială.  Se  rea­
           mai  căutată  şi  mai  bine  plăti­  lizează  astfel  o  economie  de
           tă.                        0,5— 1  kg.  concentrate   pentru
            In  articolul  de  faţă  ne  vom   fiecare  kilogram  de  carne.  Ast­
           ocupa   de  unele  aspecte   ale   fel.  la  îngrăşarea  corciturilor
           practicii  creşterii  şi  înrjrăşării   dintre  Mangaliţa  şi  Marele  Alb
           porcilor.                  s-a  obţinut  un  spor  mediu  zil­
            1)  Reproducţia  constituie  ac­  nic  de  600— 700  grame.
           ţiunea   cea   mai   importantă   O  mare  importantă  are  felul
          pentru  îmbunătăţirea  şi  perfec­  cum  se  combină   nutreţurile
           ţionarea  raselor  de  porci.  Pen­  care  se  dau  în  hrană  porcilor
          tru asigurarea  reproducţiei  por­  puşi  Ia  îngrăşat.  S-a  constatat,
           cinelor  într un  grad  corespun­  bunăoară,  că  prin  hrănirea  nu­
          zător  nivelului  de  creştere  din   mai  cu  nutreţuri   concentrate,
          gospodăriile  agricole  colective,   se  obţin  sporuri  mai  mici  de­
          este  necesar  să  se  ţină  seama   cît  atunci  cînd  în  raţie  intră
          de  o  serie  de  factori   impor­  şi  suculentele   (siloz,  cartofi,
          tanţi.  Astfel,  la  cel  mai  tîrziu   sfeclă),  precum  şi  făină  de  fin
          trei  luni  se  va  face  separarea   de  lucernă  sau  de  trifoi.  In  fe­  Satele   comunei   Păltineni   Curmătura  priveau  cu  groază şi   încheiate,  alcătuind  adesea  de­
          purceilor  pe  sexe.   în  scopul   lul  acesta  se  face  economie  de   sînt  răspîndite  pe  malul drept   neputinţă  la  terenurile,  care,   sişuri  greu  de  pătruns.  Aces­
          evitării  montelor  timpurii.  Pen­  concentrate  şi  se  reduce  preţul   al  Buzăului,  între  Cislău  şi  Ne-   sub  ochii  lor  alunecau  în  tot­  tea  au  pus  stavilă  eroziunii  şl
          tru  prăsilă  vor  fi  folosiţi  nu­  de  cost  pe  kilogram   greutate   hoiu.  Ele  erau  renumite  prin     au  redat  producţiei  numeroase
          mai  vieruşii  ş;  scrofiţele  care   vie.  Se  recomandă,  de  aseme­  pădurile  întinse  de  fag  care   deauna  spre  văi.  suprafeţe,  care  nu  mai  pnteau
                                                                                               Organele  silvice  nu  puteau
          au  ajuns  la  peste  80—90  kg.   nea,  ca  hrana  porcilor  puşi  la   acopereau  relieful  accidentat   privi  cu  indiferentă   această   primi  nici  o  altă  folosinţă.
          greutate   vie  şi  la  vîrsta   de   îngrăşat  să  se  administreze  în   al  dealurilor  înalte  la  poalele   stare  de  lucruri.  In  1950  ş-a  în­  Gospodăriile  învecinate  ale
          8— 10  luni,  dacă  sînt  din  rase   două  tainuri,  la  ore  fixe  şi  a-   cărora  se  găseau  livezi  bogate.   tocmit  un proiect  de  corectarea   sătenilor,  altădată  grav  ame­
          precoce  ca  Marele  Alb.  Basna   nume  la  orele  6  şi  18.  Numai   Setea  de  înavuţire  a  moşieri-   torenţilor  şi  ameliorarea  tere­  ninţate  de  ape,  azi  sînt  în  si­
           etc..  sau  12— 14  luni  dacă  sint   în  cazul  cînd  animalele  nu  pot   mii  şi  burgheziei  a  făcut  ca  şi   guranţă.  Economia  locală  e  în
          din  rase  care  au  o  dezvoltare   consuma  raţia  în  două  tainuri,   aceste  locuri  să  cunoască  ja­  nurilor  degradate,   care  în  a-   plin  avînt.  M ulţi. săteni  mun­
                                                                                             celaşi  an  a  şi  intrat  în  execu­
          mai   lentă,   cum  sint   porcii   aceasta  se  poate  administra  în   ful  unor  exploatări  sălbatice,   ţie.  La  coastele  foarte  puternic   citori  la  pădure  sau  crescători
          Mangaliţa  şi  cei  locali.  Vieri­  trei  tainuri.     nimicitoare.                                           de  vite  au  început  a-şi  con­
                                                                                             erodate,  accentul  acţiunii  s-a
          lor  tineri   li  se  vor  repartiza   Din  cele  arătate  mai  sus  se   In  urma  despăduririi  nemi­  pus   pe  refacerea   veqetatiei.   strui  case  noi,  mari  şi  lumi­
          pentru  un  sezon  de  montă  un   poate  desprinde  concluzia   că   loase,  pîraiele,  în  trecut  do-   Lupta era grea pentru că în urma   noase.  In  gospodăriile  mai  bine
          număr   de  cel   mult   10— 15  prin  organizarea  fermelor   de   moale  şi  limpezi,  au  luat  un          orînduite  şi-au  ridicat  grajduri
       4,   scroafe.  Scroafele  vor  fi  ţinute   porcine  gospodăriile   agricole   caracter  torenţial  accentuat  şi   eroziunii,  în  multe  părţi  stinca   bune  şi  împrejmuiri  frumoase
          la  reproducţie  pînă  la   vîrsta   colective  îşi  asigură   venituri   multe  terenuri  au  început  să   goală  ajunsese  la  suprafaţă. Pe   dincolo  de  care  se  zăresc  ade­
          de  cel  mult  5  ani,  adică  7  fă-   mari  atunci  cînd  fac  o  creşte­  alunece   în   văi.   Aluviunile   pantele  mari  împădurirea  a  tre­  sea  ogrăzi  noi  cu  pomi  fructi­
                                                                                             buit  să  fie  precedată  de  lucrări
           tări.  deoarece   peste  această   re  şi  exploatare  raţională.  Gos­  aduse  de  Izvorul  Coasta  Tare     feri  din  soiuri  alese.
          limită  scade  numărul  de  purcei   podăria  agricolă  colectivă  Mă-   şi  alunecările  de  terenuri  au   de  consolidare  cu  ajutorul  te­  In  partea  inferioară  a  toren-
           născuţi,  iar  capacitatea  scroa­                     închis  de  multe  ori  circulaţia   raselor  simple  sau  sprijinite  de   ţilor,  pe  terenurile  pe  care  îna.
          fei   de  a-i  hrăni   se   reduce   dăraş.  regiunea  Oradea,  a  rea­  pe  drumul  naţional  şi   calea   gărduleţe.  inte  huruiau  bolovanii  aduşi  de
          mult.                       lizat  în  anul  1958  din  creşterea   ferată  care  leagă  Buzăul  cu   Alunecările  de  strate,  care   ape  azi  e  linişte,  astfel  incit
            2)  îngrijirea  si  hrănirea  por'   porcilor  venituri  în  sumă   de   Oraşul  Stalin  sau  cu  Nehoiul-  aveau  loc  primăvara,  zădărni­  la  gura  Vîrtiscei.  sfatul  popu­
          cilor  are  o  mare  însemnătate   182.000  lei,  gospodăria  agrico­  Pîrîul  Vîrtişca  a  distrus  nu­  ceai  adesea  o  bună  parte  din   lar  local  a  atribuit  locuri  de
          în  asiqurarea  rentabilităţii.  In   lă  colectivă   Mihai  Viteazul,   meroase  aşezări omeneşti. Şcoa­  eforturile  depuse.  Arşiţa  verii,   casă  la  numeroşi  locuitori  ca
           general  hrănirea  şi  întreţine­  regiunea   Constanţa,   117.000   la  satului  şi  o  dată  cu  ea  mul­  înfierbîntînd  puternic  coastele   Gh.  Jugănaru,  Nic.  Gh  Ungu-
          rea  trebuie  să  se  facă  separat,   lei,  iar  alte  gospodării  sume   te  qospodării  ca  acelea  ale  lo­  golaşe,  provoca  ofilirea   sau   reanu,  Ion  Stroia,  Nic.  Sibiescu
          pe  grupe :  vieri,  scroafe,  pur­  şi  mai  mari.  Imbunătăţindu-şi   cuitorilor  Ion  Marilan,  Stanciu   chiar  uscarea  puieţilor  plantaţi.  şi  alţii,  care-şi  ridică  noi  gos­
           cei   înţărcaţi  etc.   O  atenţie                     Damian,  Nic.  Deaconut  D.  Voi-   Pe  de  altă  parte  apele  puhoa­  podării.
           deosebită  trebuie  dată  anima­  metodele  de  muncă   folosind   culescu.  Ion  Diaconu,  aflate  în   ielor   sălbatice   săpau   albii   Frumoasele  rezultate   obţi­
          lelor  de  reproducţie.  Astfel  a-   experienţa  anilor  trecuţi,  gos­  calea  puhoaielor,  erau  ame­  adinei  şi  rodeau  ca  un  fierăs­  nute  la  Păltineni  trebuie  să
           dăposbrea  vierilor  se  va  face   podăriile  colective  vor   putea   ninţate  în  permanenţă.  Apele   trău  malurile  dînd  naştere  la   constituie  nu  numai  o  mîndrie
          în  boxe  individuale,  luminoa­  obţine  rezultate  şi  mai  ^>une   Cătiaşului   au   rupt   nume­  numeroase   prăbuşiri.   Pentru   ci  şi  un  imbold  puternic  in
          se,  uscate  şi  curate.  Zilnic  vor   în  cursul  anului  1959.  roase   grădini  şi   au   intrat   stăvilirea  lor   s-au  construit   muncă,  un  exemplu  viu,  atît
          fi  scoşi  la  plimbare  cîte  2—4                      în   casele   multor   locuitori   baraje  puternice  din  zidărie  de   pentru  cei  de  aci  ca  şi  pentru
          ore  şi  hrăniţi  cu  raţii  comple­  Ing.  FL. CIOCOIU  ca :  Dinu  R.  Dumitru,  Dinu  R,   piatră  care  reţinînd  în  spatele   cei  din  alte  regiuni  greu  în­
           te.  în  care  vor  fi  evitate  nu­  Institutul  de  Cercetări   Constantin,  Gheorghe  Bardac.   lor  aluviunile  purtate  de  ape   cercate  prin  eroziuni  şi  torenţi,
          treţurile  care-i   predispun   la    Zootehnice        etc.   Barem  locuitorii  satului  au  dat  sprijin  malurilor  şi  te­  asigurîndu-se  liniştea  şi  pros­
          îngrăşare,  cum  ar  fi,  de  exem­                                                renurilor  alunecate.  Apele  po­  peritatea  satelor   şi  luncilor
          plu,  orzul  şi  porumbul.   Raţia                                                 tolite  ale  torenţilor  au  fost  cap­  agricole   ameninţate  de   pu­
          nu  trebuie  să  fie  prea  volumi­                                                tate  în  canaluri  special  ame­  hoaie.
          noasă  (pentru  un  vier  de  150                                                  najate,  incit  nu  mai  pun  în  pri­
          kg.  greutate  vie,  raţia  trebtiie   0 însemnată sursă de furaje—                mejdie  căile  de  comunicaţie  şi   Ing.  GH.  BADULESCU
          să  cîntărească  3— 4,5  kg.)  dar                                                 întinsele  terenuri  agricole  din
          să  fie  formată  din  mai  multe          culturile  duble                        lunca  Buzăului.
          feluri  de  nutreţuri.  In  perioada                                                 Muncă  migăloasă  şi  susţinu­
          de  pregătire  pentru  montă  şi                                                   tă.  reveniri  multe  şi  stăruitoare
          în  timpul  acesteia,  raţia  va  fi   Fiecare  qospodar  care  a  aşteptat  un  an  întreq  să_ cu­  iată  de  oe  a  fost  nevoie  să  se
          dată  în  trei  tainuri,  iar  în  ce­  leagă  roadele  muncii,  poate  constata  cu  bucurie  că  se   reuşească  a  se  înpăduri  peste
          lelalte  perioade  în  două  tai­  anunţă  o  recoltă  boqată.  Roadele  celor  care  au  muncit   600  hectare  terenuri  intens  ero-  j
          nuri.                         bine  nu  vor  fi  însă  la  fel  cu  a  celor  care  n-au  ţinut  sea­  date,  ce  nu  mai  puteau  primi  J
            O   înqrijire   asemănătoare   ma  de  recom andările  ştiinţei  aqricole.  Şi   anul  acesta,   nici  o  altă  folosinţă.  Personalul  |
          trebuie  dată  scroafelor  de  re­  secetos  în  prim ăvară  şi  boqat  în  ploi  la  începutul  verii,   de  teren  al  Ocolului  Silvic  Cis­  = = ~ = = £EL=
           producţie  în  tot  timpul  er.ului.  a  dat  prilejul  să  se  dovedească  încă  o  dată  că  soarta  re­  lău  în  frunte  cu  pădurarii  Mă-
            După   fătare,  t;mp  de  4—7   coltelor  nu  depinde  de  capriciile  naturii,  ci  de  munca   năilă  Silvestru,  Dragomir  Gh.   Instantaneu  de  ia  G.A.S.
           zile.  pînă  prind  purceii  putere,   omului.                                    şi  Staicu  Dumitru,  brigadierul   Toporu,  regiunea  Bucm
                                                                                             Vasile  Crăciun,  ca  şi  acela  de   reşti.
          vor  fi  ţinuţi  separat  de  scroa­  Bucuria  strîngerii  unei  recolte  îmbelşugate  nu  tre­
           fe,  în  lădiţe  aşezate  în   boxe,   buie  însă  să  ne  facă  să  uităm  de  viitor.  Pămîntul  poate   la  şantierele  de  corectarea  to-
           iar  din  două  în  două  ore  vor   rodi  şi  mai  mult,  însă  nu  de  la  sine.   Roadele  acestea   renţilor  conduşi  de  inginerii   Ce  să  fie,  ce  să  fie ?
           fi  lăsaţi  să  sugă.  După  aceas­                                                Mihăilă  Vasile  şi  Diaconu  Au­  Iaca,  la  gospodărie,
          ta.  vor  fi  crescuţi  împreună  cu   trebuie  smulse  de  către  om  printr-o  lucrare  chibzuită.  rel  au  depus  aci  o  muncă  plină   Tii.  ce  de  maşini,  măi  frate,
           mamele  lor.  înţărcarea  se  face   De  pildă,  după  un  obicei  din  bătrîfti,  m iriştile   erau   de  abnegaţie.  Stau  in  front  aliniate!
           Ia  8— 10  săptămîni,  în  funcţie   folosite  ca  păşune.  A cest  obicei  din  păcate  mai  este   Munca  lor  grea  a  fost  înţe­
           de  qreutatea  purceilor     practicat  de  mulţi  ţărani  muncitori.  Să  analizăm  lucru­  leasă  şi  ajutată  de  populaţia   Stau  in  front  ca  ta  paradă.
            3)  Îngrăşarea  porcilor.  După   rile  şi  să  vedem   ce  se  întîm plă  într-un  asemenea  caz.  locală  şi  :n  special  de  tineret,   Toată  lumea  să  le  vadă;
           înţărcare  purceii  se  vînd  sau   Pe  de  o  parte  vitele,  şi  mai  ales  oile,  căutînd  bruma   care  la  îndemnul  tovarăşilor   Chipeşe  şi  arătoase.
          se  opresc  in  qospodărie  pen­  de  hrană  rămasă  în  urma  recoltării  păioaselor,   calcă   Dinu  Benone.  secretarul  orga­  Măi,  că  tare  mi-s  frumoase I
          tru  reproducţie  şi  pentru   în­  pămîntul,  îl  bătătoresc  şi  îi  strică  structura  la  suprafa­  nizaţiei  de  partid  din  Păltineni,
          grăşare.  In  legătură  Cu  aceas­  ţă.  Pe  de  altă  parte  miriştea  râmîne  dezqolită  pînă  în   Nicclae  Lupu.   preşedintele  si   Flancul  drept:  sclipind  in  soare.
           tă  situaţie,  se  pune  întrebarea :   toamnă  sau  chiar  pînă  la  primăvară,  în  bătaia  vîntului   Ion  Cernat,  secretarul  sfatului   Stă  plutonul  de  tractoare,
          este  mai  bine  ca  purceii  să   care  scoate  pînă  si  ultima  picătură  de  apă  din  pămînt.   popular,  au  participat  activ  la   Instrunindu-şi  în  tăcere
          fie  vînduţi,  sau  să  fie  puşi  la   Este  oare  bun  acest  sistem ?  Desiqur  că  nu.  Ce  avem    tot  ce  s-a  realizat  aci.  Pionie­  Sutele  de  cai...  putere.
          îngrăşat ?  Experienţa  qospodă-                                                   rii  din  localitate  au  contribuit
                                        atunci  de  făcut ?  In  primul  rînd,  im ediat  după  strînqerea
          riilor  colective   şi  de  stat  şi   recoltei,  la  cel  mult  2-3  zile,  trebuie  să  facem  arătura   şi  ei  cu  munca  lor.  îndrumaţi   Mai  departe,  ofensive,
          calculele  făcute   de  Institutul   de  vară  pe  fiecare  petic  de  pămînt.  A rîn d  la  20-22  cm.,   de  învăţători  harnici  ca  tov.   Vin  batozele  masive,
          de  Cercetări  Zootehnice  au  de­  nu  numai  că  oprim  evaporarea  apei,  dar  favorizăm   acu­  Ion  Gheorghe  şi  Aurelia  Vasi­  Prezentîndu-şi,  mindre  tare,
          monstrat  că  în  cazul  cînd  toti                                                 le,  ei  au   strîns  o   cantitate   „Tobele1*  impunătoare.
           purceii  înţărcaţi  de  la  o  scroafă   mularea  apei  provenită  din  ploi.  Arătura  trebuie  să  fie   însemnată  de  seminţe  foresti­
                                        urmată  de  qrăpat  sau,  dacă  sînt  bolovani  mari,  trebuie
           au  fost  vînduţi,   venitul  pe                                                   ere.  Cu  ajutorul  lor  s-a  înfiin­
           cap  de  scroafă  a  fost  de  nu­  tăvăluqită  cu  tăvălugi  dinţaţi  sau  stelati.  După  execu­  ţat  pepin'era  Gura  Cătiaşului   Iar  ta  flancul  celălalt
           mai  circa  200  lei.  Dacă  de  la   tarea  arăturii  toate  terenurile  trebuie  însămîntate   cu   care,  in  fiecare   an,  produce   Uite  grupa  de  asalt:
                                                                                                                         Sprintene  secerători  —
           o  scroafă  care  înţarcă  anual  14   plante  furajere.  Pînă  în  toamnă  mai  sînt  3-4  luni,  timp   puietii  necesari  plantaţiilor.
           purcei  se  pun  la  înqrăşare  toti   în  care  orice  cultură  poate  da  încă  o  recoltă.  Se  poate   Astăzi,   pe   Coasta   Tare,   Cu  adaus  legători-
          purceii,  se  realizează  un  venit   semăna  porumb,  iarbă  de  Sudan,  sorq  sau  chiar  duqhie.   pe   Vîrtişca,   pe   Curmătura
           anual  de  aproape  2.500  le'  pe   borceaq.  secară,  mazăre  furajeră.          şi   pe   alte  pîraie   odinioa­  ...S-a  gătit  gospodăria
                                                                                                                         Să  dea  mîine  bătălia
           cap  de  scroafă  In  acest  caz   V o r  fi  atinse  în  acest  fel  două  scopuri.  Se  va  asigura   ră   de  o  torentialitate  săl­
           purceii  din  prima  fătare  ajung   nutreţul  necesar  anim alelor  pentru  perioada  de  iarnă  si   batică  se  întind  plantat»  de   Pe  întinsele  ogoare
           la  sfîrşitul  anului  la  qreutatea   se  va  asigura  o  bună  întreţinere  a  pămîntului  în  timpul   pin  şi  de  foioase  (salcîm,  pal­  Pentru  o  recoltă  mare!
           medie  de  100—110  kg.,  iar  cei   verii.                                        tin,   ulm,  cireş),  care  se  pre­  ir .n »  r i.o c.k
           din  fătarea  a  doua   Ia  35— 40                                                 zintă  sub  formă  de  masive  bine
   1   2   3   4   5   6   7   8