Page 8 - Albina_1959_07
P. 8

La  gospodăria  agricolă  de  stat  Corabia,  regiunea
                             Craiova,  s-a  început  recoltatul  orzului,  obţinwwiu-se   Talente  pline
                             o  producţie  medie  de  3370  kg.  la  hectar.
                                                                           de  vigoare
                                                                        Căminul  sta mai  mult  sub  lacăt.
                                                                        II  vizitau  cîţiva  in  treacăt.                                                  I
                                                                        —  N-avem   talente-n   sat   $1
                                                                                             pace I
                                                                        Cine  să  cînte ?  Cin'  să  joace ?
                                                                                                       —  Pînă  cînd  ai  de  gînd  s i  vii  cu  temele  nefăcute?
                                                                        Dar,  ca  prin  farmec,  totu-n  sat   —  Pînă vine tăticul  din  delegaţie.   (Desefl  de  Q  BADEA)
                                                                        De  la  «  vreme  s-a  schimbat
                                                                        Au  dat  năvală  spre  cămin
                                                                        Talente  pline  de  vigoare.
                                                                        Cind  s-au  născut ?  De  unde
                                                                                             vin ?
                                                                        Pe  hifrăţitele  ogoare
                                                                        Muncind   cu  dragoste-mpreună
                                                                        Au  inceput  să  se-nfiripe
                                                                        Un  cintec  nou,  o  glumă  bună.
                                                                        Şi  ale  vintului  aripe
                                                                        Le-au  dus   apoi  în   lung  şi-n   Doda  Matilda,  ieşind  din  bi­  —  Vai  de  mine  şi  de   mine,
                                                                                             laturi  roul  socotitorului  colectivei, mai   soro,  tocmai  tu  spui  asta ?  Aju-
                                                                        Pe-ntinsul   holdei  fără  haturi 1  numără  o  dată  banii  (al  doilea   tă-mă,  că-s  la  ananghie.
                   —  Un  singur spic  a  mai rămas  şi  nici  pe  ăsta  nu  pot să-l  duci        avans  din  anul  acesta)  şi  se   Matilda.  ca  să  scape  de  cică­
                                                                        Intii,  un  nod  de  fetişcană   îndreptă  grăbită  spre  coopera­  leală,  născoci  un   „leac”  şi-i
                                         (Desen  de  NIC.  NiCOLAESCU)  C-un  viers  de   dor  rupse  tă­  tivă,  pentru  a-şi  cumpăra  de-o   zise :
                                                                                            cerea ;  fustă.  Pe  drum  se  întîlni  cu  Se-,   —  Uite  ce,  diseară  să  te  duci
                                                                        —  E  foarte  bună  ca  soprană1   vastiţa  care-i  spuse  gîfîind :  la  cei  trei  plopi  din  vale  şi  să
                                                                        îşi  dete  unui  cu  părerea.                           iei  din  fiecare  cîte  o  ramură  şi
                 Poznaşul                                               Iar  seara,  baciul  de  la  oi   s-a!erg  peste  tot  după  tine.  după  fiecare  ramură  ruptă   să
                                                                                                     —  Of.  soro,  că
                                                                                                                    mă
                                                                                                                        făcuşi
                                 9                                      A  prins  să  cînte  din  cimpoi   —   Da’  care-i  oful,  vecino ?  spui  aşa:  „Precum  bate  frun-
                                                                        Şi-n  jurul  lui  s-au  adunat   —  Ei,  care,  parcă  tu  nu  ş tii!   za-n  plop  fără  încetare,  şi  pe
                Ghită  nu  ştie  ce-i  teama       Din  cauză  că  nu  s-au   Bătrînii  meşteri  la  jucat.  Ilinca,  fii-mea,  mi-a  mîncat  zi­  ploaie,  şi  pe  soare,  aşa   să  se
                Nici  de  tata.  nici  de  mama.   procurat  lămpile  necesare,                    lele.  Nu  mai  am  trai  cu  ea   zvîrcolească  Aurel  cel  zărghit  şi
                Dacă  mama-i  supărată           la  căminul  cultural  din   ilinca,  la  prăşit,  o  dată   de  cînd  babornita  aia  care  l-a   să nu  mai  fie liniştit  pînă  ce  n-o
                Şi  încearcă  să  mi-1  bată.    satul   Cucuiefi.   raionul   Fiind  la  cint  aplaudată   crescut  pe  Aurel a  venit cu  plos­  veni  la  Minca  în  peţit” .
                Sare  tata  ca  un  leu,         Tg.  Ocna,  seara  nu   se   Flăcăii,  pînă-atunci...  absenţi.  ca  în  peţit  şi  le-am  închis  poar-   Sevastiţa,  văzînd   cît  de  re­
                'Arătîndu-i  pumnul  greu :      oot  da  spectacole.   Au  devenit  pe  loc  atenţi   ta-n  nas-  Rău  am  făcut,  pentru   pede  îi  poate  veni  de  hac  lui
                —   Fă,  nevastă,  tu  eşti  beată ?                    Şi  i-au  trimis  un  car  de  flori   că  Aurel  e  băiat  bun  şi  fetii  îi   Aurel,  mulţumi  frumos  Matildei
                Pentru-o  oală  cu  smîntînă,                           Şi-un  cîrd  întreg  de...  peţitori 1  place.  Se  topeşte  după  el.  şi-o  porni  către  casă.  Matilda,
                Să  iei  jordia  în  mină ?                                                                                     rîzînd  de  nerozia  Sevastiţei.  nici
                                                                                                     —  Păi,  dacă-1  place,  de ce n-a
                Iar  cînd  tata-nfuriat                                 Bădiţa  Stan,  socotitor,  laşi  să-l  ta ?             n-apucă  să  dea  cotul  drumului,
                Vrea  să-l  mustre  pe  băiat,                          Mereu  cu  ochelari  pe  nas,                           că  se  şi  ciocni  de  tuşa  Sma-
                Urlă  Ghită,  iese  mama                                Se  dovedi  bun  dirijor     —   Aş  lăsa-o  eu  acuma,  da*   randa,  care  l a  crescut  pe  Aurei
                Legîndu-şi  pe  cap  năframa :                          Avînd  baghetă...  un  plaivas 1  uite  că  nu  mai  vine  s-o  ceară,  de  la  patru  ani,  de  cînd  a  ră­
                —   Omule,  tu  eşti  sărit î                           Iar  preşedintele,  fireşte.  —   Şi  cu  ce  pot  să  te-ajut,   mas  orfan  de  mamă.
                                                                                                                                 —  Of.  Matildo,  maică,  ghine
                Ori  ce  ti  s-a  năzărit ?                             Nu  s-a  lăsat  prea  mult  rugat   vecină ?            că  te  văzui.  Eşti  tu  mai  tînări-
                                                                                                     —  Ei,  parcă  nu  ştii.  Meşteră
                Pentru  c-a  pierdut  toporul                           S-a  dus  la   tîrg   s-aleagă-un   ca  tine  în  ale  ghicitului  şi  le­  că  da’  meşteră  ca  tine  la  des-
                                                                                             peşte
                Te-ai  pornit  să-l  iei  cu  zorul ?                                              cuitului.  mai  va,  cineva !  cîntec,  mai   va,   cineva  !  Aju-
                                                                        Cu  solzii  buni  pentru  cîntat                        tă-mă  să-l  scot  pe  Aurel  de  1*
                                                                        Şi-a  fost  pe  scenă-n  mare vervă.   —  Prostii,  vecină.  Mă  ţineam
                Astfel  că  acum,  vezi  bine,                                                                                  ananghie.  Se  topeşte,  bietul,  pe
                                                                        (Cum  solzii  buni  îi  afli  greu,  eu  odată  de  astea,  că  n-aveam   picioare  de  cînd  alde  Ilinca  nu
                Ghită  de  pozne  se  tine.                             Şi  mai  ales  pentru...  rezervă   n ci  de  unele.  Da’  acuma,   de   ne-a „primit  în  peţit.  Spune-mi,
                Si  se  tine,  fiindcă  ştie                            A-nfiin{at  un  eleşteu !)  cînd  îs  la  colectivă,  curtea  mi-e   maică,  ce  să  fac  să-i  vin  de hac
                                                                                                   plină  de  orătănii,  podul  mi-e
                Că  orice  ar  fi  să  fie.                                                                                     Sevastiţei,  că  are  o  gură  ca  o
                                                                        E  cintec,  joc  şi  voie  bună,   plin  de  bucate...  Şi-apoi,  fetele
                Pentru  orice  faptă  rea                               Căminu-i  parcă-n  sărbătoare;   se  mărită  şi  fără  leacuri,   iar   meliţă,  nu  alta.
                Are  cine-1...  apăra.                                  Născut-a  munca  împreună   bolnavii  se  duc  ici  la  dispensar.   Matildei  îi  veni  un  gînd  nă­
                                             —  Tăiem  actul  II,  că  nu  ne   Talente  pline  de  vigoare!  Aşa   că   vecino,   sfatul   meu   struşnic.  Ii  dădu  şi  tuşei  Sma-
                   ESTERA  PARASCHIV        ajunge  luminarea 1!                                   e să  aiungeţi  la  o  înţelegere,  că   randa  acelaşi  leac  pe  care  i-I
                        Brad-Hunedoara      (Desen  de  NIC.  NICOLAESCU)        PETRE  POPA       leacurile n-au  nici  o  putere...  dădu  şi  Sevastiţei.  Bucuroasă,
                                                                                                                               tuşa  Smaranda   piecă  bolboro­
                                                                                                                                sind :  „Precum   bate  frunza-H
                                                                                                                                plop  fără  încetare  şi  pe  ploaie şi
                 —  Cine?  Mihai  Blidaru ?  în­                                                    s-o  lase  pe  Rodică  cu  toate  pe   pe  soare,  tot  aşa  să  se  svîrco-
                seamnă  că  nu-1  cunoşti  bine.                                                    cap,  dar  parcă  era  un   făcut,   lească  şi  Ilinca  a  zărghită  şi  să
                  —  Cum  să  nu.  Nu  e  e!   ăla   (Midătmu/ksi £eacu£                            tocmai  atunci  o  apuca  somnul.   nu  f'e  liniştită  pînă  ce  n-o  fi
                care  lăsa  toate  treburile   casei                                                Cînd  s-a  dumirit  Mihai  ce-i  cu   de  Aurel  peţită...”
                în  seama  nevesti-si ?                                                             somnul  nevesti-si,  era  schimbat   Matilda  făcu  cale  întoarsă  şi
                                                                                                    complet.  A  rîs  şi  el.  Ce  era  să   trecu  pe  la  Aurel  căruia  îi  po­
                 —  Se  vede  cît  colo  că   n-ai
                mai  dat  de  mult  prin  satul  nos­                                               facă.  l-a  necăjit  puţin  faptul că   vesti  toată  tărăşenia  cu  „leacul*1
                                                                                                                                            plopi  din  vale.
                                                                                                    preşedintele  şt'a  toată  tărăşenia
                                                                                                                                de  la  cef  trei
                tru.  Ceea  ce  ştii  tu  despre  el  a                                                                         Auzind  una  ca  asta.  Aurel   se
                fost  odată.  Astăzi...  Dar  ce-ar   de  ouă,  spală,  cîrpeşte,  fă  mîn-   al  nostru  se  înhamă  la  treabă   din  capul  locului  şi  că  nu  i-a
                fi  să-ţi  povestesc  cum  stau  lu­  care.  fugi  la  cooperativă  după   şi  pînă  n-a  isprăvit  tot  nu  s-a   suflat  nici  o  vorbuliţă.  duse  glonţ  la  Ilinca.   Amîndoi
                crurile?!  Şj  la  încuviinţarea  to­  oţet  şi  boia.  arată-i   Mădătinei   culcat.  A  doua  zi  Rodică  a  pă­  Vorba  e :  a  ajuns  el  om  de   puseră  la  cale  o...  trăznaie.  Di­
                varăşului  său  de  drum,  Petre E-   la  lecţii,  şi  cîte  şi  mai  cîte-  Da’   ţit  la  fel.  Unde  punea  capul  a-   ispravă ?  A  ajuns 1  De  altfel  nu   seară,  să  fie  şi  ei  la  locul  cu
                                                                                                                                                     venit
                                                                                                                                pricina.  Zis  şi.  făcut.  A
                nache,  brigadierul  de  la  a  Il-a   las’  că  l-a  pus  ea  la  punct  pe   dormea.  A  dus-o  el.  Mihai.  la   întîmplător  este  şeful  unei  bri­  seara  şi  o  dată cu  ea  şi...  implic
                de  cîmp  a  prins  să  istorisească.  Mihai.   Ce  crezi  c-a   făcut ?   dispensar,  dar  degeaba,  din  zi   găzi  fruntaşe   pe  gospodărie.  nirea  leacului.  Mai  întîi.  la  plo­
                 —  După  cîte  văd  că  şt i  i  se   Intr-o  bună  dimineaţă  uită   să   în  zi  dormea  mai  mult.  Cu  oca­  N.  CREANGA  pul  din  stingă  a  apărut  Sevas-
                dusese  vestea  peste  tot   despre   se  mai  scoale.  Cîr»d  simte  că  a   zia  unei  vizite  a  unui  grup  de   tiţa  care  a  început  să  boscoro­
                meteahna  asta  a  lui,  care,  între   făcut  ochi  Mihai  al  ei,  sare  din   ţărani  individuali  din  Ciprianca,   dească  descîntecul.  La   plopul
                noi  fie  vorba,  o  mai  găseşti  şi   pat  şi  începe  să  se  tînguie:  „A-   preşedintele  nostru,  Săndulache,   din  dreapta,  hop  şi  tuşa  Sma­
                la  alţii.  O  muncea  pe  biata  Ro-<   oleo.  bărbate,  m-a  luat  somnul   îl  chemă  pe  Mihai  de-o   parte   randa.  Cum  era  un   întuneric
                dica,  nevastă-sa,  ca  pe  nu  ştiu   şi  n-am  să  pot  termina  treaba.   şi-i  spuse că  o  să  aducă  delega­  Brigada  artistică  a  că­  de-ţi  băgai  degetele-n  ochi,   şi
                ce.  Să-l  fi  văzut  dimineaţa.  A-   Hai  cu  mine  de-mi  ajută”  Aşi,   ţia  şi  pe  ia  el  pe-acasă.  Mihai.   minului  cultural  din  co­  cum  amîndouă  abia  bolboroseau
                părea  ca  un  broscoi  somnoros   ţi-ai  găsit  cine  să-i  ajute.  Dacă   căruia  îi  plăcea  să  se  laude  cu   muna  Vinţ,  regiunea  Hu­  „descîntecul”  nu  s-au  văzut,  nu
                pe  prispa  casei,  numai  în  că­  vede  ea  aşa,  intră  în  grajd  şi   gospodăria  lui  şi  mai  ales  cu   nedoara,  popula rizînd  pe   s-au  auzit.  La  plopul  din  mijloc
                maşă  de  noapte,  şi  începea  cu   se  culcă-n  iesle.  Acolo  a  găsit-o   vrednicia  nevestei,  a  înghiţit  în   fruntaşi,  a  criticat  tot­  însă...  s-au  trezit  faţă-n   faţă.
                dăscăleala:  „Gată-i  fiertura pen­  Mihai.  Dormea  de  mama  focului.   sec  şi  a  grăbit  către  casă.  A-   odată  pe  codaşii  la  În­  —  Ptiu,  ptiu,  ducă-se  pe  pus­
                tru  porci.  Rodică ?  Nici  acum   Era  vremea  de  plecat  la  cîmp   coio.  o  harababură  de  nu-i  mai   grijirea  culturilor.  tii I  îngăimă  tuşa  Smaranda.
                n-ai  despicat  lemnele?  Pînă  a-   şi  în  ogradă  toate  lucrurile  stă­  dădeai  de  cap.  Iar  Rodică...    —  Văleleu,  izbucni  Sevastiţa.
                cum  te  piîngeai  că  n-ai  topor.   teau  vraişte.  Ei  bine,  poţi  pleca   —  Rodică  dormea,  aşa-i?  '     In  aceeaşi  clipă,  colac  peste
                Nu  răsturna  roaba  cu  bălegar   şi  să  laşi  baltă  treburile  gos­                                         pupăză,  cineva  strănută  din stu-
                acolo,  măi  femeie.  E  urît,  ce   podăriei ?  In  ziua  aceea  Mihai   —  Iar  ai  ghicit.  Dormea  dusă     fiş  atît  de  tare  că  amîndouă  ră­
                naiba  Du-1  în  fundul  curţii.  Ai   şi  nevastă-sa  au  venit  la  plivit   pe  prispa  casei.  Lună  a   făcut   maseră  încremenite.
                adăpat  vitele?  Vezi  că  plînge   cu  un  ceas  mai  tîrziu.  După  ce   Mihai  curtea.  Lună  şi  la  graj­   —  Nu  vă  speriaţi,  soacrelor,
                Culaie.  Mîine  să-l   chemi   pe   i-am  luat  eu  la  rost  intrară  în   duri  şi  în  coteţe.  In  casă  dere­  că  noi  sîntem I
                alde  frate-tu  să  repare  uşa  graj­  focul  celorlalţi   membri  ai  bri­  ticase  Rodică  probabil   înainte   —  Tu  eşti  Aureii ?  —  izbucni
                                                                        de-a  o  apuca  somnul.  Felicitări,
                dului,  că-ţi  cade  în  capi  Cînd   găzi-  Dă  el  bătaie  să  recupereze                                     tuşa  Smaranda.
                o  să  mături  şi  tu  curtea  asta   ce-au  pierdut,  dar  degeaba.  Ală­  urări  de bine  şi...  delegaţia,  du­  —   Tu  eşti  Ilincuţo?  — tresări
                ca  lumea  ?  Hai  mai  repede  cu   turi,  colac  peste  pupăză,  Rodică   pă  ce  a  gustat  şi  din  rubiniul   Sevastiţa,  recunoscînd-o  pe  fii-
                treaba, că  iar întîrziera la cîmp!'  picotea  d-anpicioarele.  'A   fost   lui  Mihai,  a   ieşit  pe   poartă.   că-sa.  Da’ cum  de-aţi  ajuns aici,
                 ...La  cîmp  lucrau  amîndoi,  în   nevoie  să  se  întoarcă  de  cîteva   Preşedintele   nu   mai  prididea   maică ?
                brigada  mea.  Acolo  altă  porţie   ori  ca  s-o  ajute,  altminteri  şi-a­  cu  laudele.  „Bravo,  măi  Mihai.   —  Aşa  cum  ai  ajuns  şi  ma­
                                                                        Mîine  te  trec  la  gazeta  de  pe­
                de cicăleală :  „Rodică,  mi-e  sete.   prindeau  paie-n  cap  cu  brigada.   rete.  Ai  făcut  cinste  şi  gospodă­  tale.
                Adu  mi  apă.  Ce-ar  fi  să-mi  dai   Seara,  cînd  au  ajuns  acasă, ce                                        Atunci  şi-au  dat  cu  toţii  sea­
                mie  să-păluga  ta.  Parcă-i   mai   crezi  c-a  făcut  Rodică ?  riei  şi  comunei  noastre.  De-acu’          ma  de  pocinogul  făcut  de  doda
                ascuţită.  Stai  în  rînd  cu  mine,   —   Nani I       încolo  am  să  viu  mai  des  pe                       Matilda.  Cînd  şi-au  mai   venit
                                                                        la  voi.”  Şi  s-a  ţinut  de  cuvînt
                femeie,  ce  mi-o  iei  înainte ?  Vrei                                                                         în  fire,  au  pornit  către  casă.  La
                să-mi  aud  vorbe  că  mă  întrece   —  Ai  ghicit.  Strigă  el,  Mihai,   preşedintele.  Cînd  cu  gîndul  nu   marginea  satului  îi  aştepta  doda
                muierea ?“                  la  ea.  o  zgîlţîie  de  cîteva  ori,   gîndeai,  era  în  bătătura  lui  Mi­      Matilda  c-o  ploscă  de  rachiu.
                 „Şi  uite  aşa  de  cum  venea  şi   dar  degeaba.  In  coteţul  porcilor   hai.  Şi  totdeauna  găsea  gospo­  —  Te-a  criticat  iar  brigada  —  Ei,  şi-acum,  le  zise  ea,  hai
                pînă  la  plecare.  Ajunşi  acasă,   gălăgie.  Vitele   trebuiau  îngri­  dăria  ca  un  pahar.  Rodică  în­  artistici I  să  bem  în  cinstea  însurăţeilor,
                el  se  punea  pe  fumat  şi  citit,                                               —  Ce-or  fi  avtnd  cu  mine,  şi...  a  leacului  meu,  că  grozav
                iar  ea   începea   munca  de  la   jite,  mîncare  trebuia  făcută.  Ra­  cepuse  să  se  facă  bine.  aşa  că   că  doar  n-am  făcut  nimic ? ?  a  mai  fost.
                cap.   Pregăteşte  lături   pentru   ţele  măcăneau  şi  ele  de-ţi  luau   treburile  şi  le  împărţeau  amîn­  —  Tocmai  d-aia f
                porci,  mulge  vaca.  caută  găinile  auzul.  Neavînd  încotro.  Mihăiţă  doi.  A  mai  încercat  el.   Mihai.  (Desen  de  NIC.  NICOLAESCU)  MARIA  STANCU
                  REDACŢIA:  Bucureşti  Plata  ..Scînteir  Tel  17-60,10  1.7.60 20,  17.60 40-  ABONAMENTE:  7.60  lei  anual  Taxa  poştală  plătită  tn  numerar  cont.  aprobării  Dir.  Generale
               P.Î-l.R.  Nr.  17.333/942.  Abonamentele  se  tac  la  oficiile  poştale,  prin  factorii  poştali  şi  difuzorii  voluntari.  T IP A R U L :  Combinatul  Poligrafic  Casa  Scinteii  „1.  V,  Stalin”
   3   4   5   6   7   8   9   10   11   12   13