Page 2 - Albina_1962_02
P. 2

O  sarcină  importantă

                                              a  căminelor  culturale


                                            (Urmare  din  pag.  l-a)   încă   de  o   cotitură  în  organi­
                                                                       zarea  unor  acţiuni  cu  cartea  legate
                                                                       de  aceste  documente.
                                      ţe  înfăţişate   de   numeroşi   vor­  In  privinţa   popularizării  învăţă­
                                      bitori,   a  recomandărilor   comisii­  mintelor Consfătuirii, instituţiile  cul­
                                      lor  şi a Chemării  Consfătuirii. Expu­  turale  de  la  sate  mai  au  încă  multe
                                     nerile  făcute  de  participanţi  la  Con­  de  făcut.  E  nevoie  în  primul  rînd  ca
                                     sfătuire,  de preşedinţi  de gospodării,   ele  să  organizeze  manifestări  mult
                                     de  ingineri  şi  brigadieri,  prilejuiesc   mai  variate  şi  mai  strîns  legate  de
                                     în  cele  mai  multe  cazuri  dezbateri   condiţiile  specifice  din  localitate,  de
                                     interesante  şi  deosebit de fructuoase.   planurile  de  producţie  ale  gospodă­
                                     La  o   asemenea  manifestare  ce  a   riilor.  Căminele  culturale  pot  orga­
                                     avut  loc  în  comuna  Slivna  din  raio­  niza,  în  afară de conferinţe  şi  expu­
                                     nul  Bujor,  colectiviştii  s-au  sfătuit   neri,  seri  tematice,   seri  de  calcul,
                                     cum  să  lucreze  şi  ce  metode  să  folo­  seri  închinate  fruntaşilor  gospodări­
                                     sească  pentru  a  obţine  5.000  kg.  boa­  ei  şi  altele.  Aceste  activităţi  trebuie
                                     be  porumb  la  hectar  în  teren  neiri­  organizate  pe  diferite  probleme  ale
                                     gat.  La  o  întilnire  între  inginera   gospodăriilor  respective.  Se  pot  or­
                                     gospodăriei  şi  colectiviştii  din  satul   ganiza  asemenea  manifestări  cultu­
                                     Lehliu,  regiunea  Bucureşti,  inginera   rale  pe  problema  necesităţii  creşte­
                                     le-a  arătat   colectiviştilor  ce  canti­  rii  continue  a  fondului  de  bază,  a   Scenă  din  piesa  „Rîsul  pămîntului"  in  interpretarea  artişti­
                                     tăţi  mari  de  grîu  ar  fi  putut  obţine   dezvoltării  fermelor  de  vaci,  porci   lor amatori  ai  căminului cultural  din Pietroiu, raionul Feteşti
                                     în  plus  dacă  ar  fi  acordat  o  aten­  şi  păsări,  pe  problema  creşterii  pro­
                                     ţie mai  mare aplicării regulilor agro­  ducţiei  la  hectar  la  toate  culturile,
                                     tehnice.  Şi  în  comunele  încă  neco­  a  creşterii  valorii  zilei-muncă  în
                                                                                                avută  1  Un preşedinte de gospodărie
                                     lectivizate  dezbaterile  asupra  învă­
                                     ţămintelor  ce  decurg  din  lucrările   gospodărie   etc.  In  orientarea  a-
                                     Consfătuirii  sînt  rit  se  poate  de  rod­  cestor  manifestări  trebuie
                                                                       în  vedere  dezvoltarea  tuturor  ra­
                                     nice.  La  Boroaia,  raionul  Fălticeni,
                                     de  exemplu,  munca  desfăşurată  pen­  murilor   de   producţie   ale  gos­  |  despre căminul cultural
                                     tru   popularizarea   documentelor   podăriei.  Ar  fi  bine  să  se  trea­
                                     Consfătuirii a  contribuit în  bună mă­  că   la  organizarea   unor  acţiuni
                                     sură  (alături  de  activitatea  politico-   chiar  pe  brigăzi  de  cîmp  şi  zooteh­  egătura  cu  viaţa  este  cheie  de  boltă  pentru   ■S
                                     culturală  desfăşurată   anterior)  la   nice,  pe  ferme  de  păsări  şi  de  porci,   Z  succesul  activităţii  căminului   cultural.
                                     faptul  că  cele  343  de  familii  de  ţă­  pentru  a  se  acorda  colectiviştilor  un   Faptul  este  verificat  neîncetat  de  propria
                                     rani  întovărăşiţi  s-au  hotărît  să  con­  ajutor  cît  mai  concret  în  însuşirea   experienţă  a  căminelor  culturale.
                                     stituie  o  gospodărie  colectivă.  experienţei   înaintate   cuprinsă  în   In  legătură  cu  aceasta  i-am  pus  cîteva  în­
                                       Majoritatea   căminelor  culturale   documentele  Consfătuirii.  Este  reco­  trebări  tovarăşului  Alexandru  Ciobanu,  preşe­
                                     nu  se  limitează  în  munca  de  popu­  mandabil  ca  toate  ciclurile  de  confe­  dintele gospodăriei agricole  colective  din  comuna
                                     larizare  a  documentelor  Consfătuirii   rinţe  agricole  şi   discuţiile  de  la   Proştea  Mare,  raionul  Mediaş :
                                     numai  la  expuneri  şi  conferinţe,  ci   cercurile  agrozootehnice  să  abordeze   —  Am  asistat  ultima oară  la un concurs  izbu­
                                     sînt  preocupate  de  organizarea  unor   problemele  importante   indicate  de   tit :  „Cine  ştie,  cîştigă",  organizat  de  căminul
                                     manifestări  cu  caracter  rit  mai  va-   Consfătuire  cu  privire  la  sarcinile   cultural.  Gospodăria  colectivă  şi-a  adus,  printre
                                     riat  şi  atrăgător,  cu  o  rit  mai  mare   actuale  ale  gospodăriilor  colective  şi   altele,  contribuţia  materială,  cumpănind  din  fon­
                                     eficienţă.  La  căminul   cultural  din   la  perspectivele  de  viitor.  dul  cultural  obiecte  de  utilitate  care  au  fost
                                     Stremţi,  raionul  Alba  Iulia,  progra­  In  munca  de  popularizare  a  do­  inminate  ca  premii  celor  mai  bine  pregătiţi.
                                     mele  săptămînale  sînt  în  bună  mă­  cumentelor  Consfătuirii  filmul  tre­  Tema  concursului  a  fost  inspirată  din  activitatea
                                     sură  legate  de  documentele  Consfă-   buie  mai bine folosit,  organizîndu-se   gospodăriei  colective.  Formularea  întrebărilor
                                     tuirii.  Aici,  în  fiecare  săptămînă  se   discuţii  şi  convorbiri  pe  marginea   este  rodul  consultării  dintre  directorul  căminu­
                                     organizează  manifestări  variate,  a-   documentarelor  din  regiunile  respec­  lui  cultural  şi  consiliul  de  conducere  al  gospo­
                                     trăgătoare,  inspirate  din  documen­  tive  cît  şi pe marginea documentare­  dăriei  colective.
                                     tele  Consfătuirii  şi  strîns  legate  de   lor  agricole.  La  rîndul  lor,  biblio­  Iată  una  din  întrebările  puse ;  „Care  este  co­
                                     diferitele   sectoare  ale  gospodăriei.   tecile  ar  putea  organiza  acţiuni  mai   lectivistul  cu  cele  mai  multe  zile-muncă  şi  cît
                                     Colectiviştii  de  aici  vin  cu  multă   multe  şi  mai  variate.  Este  adevărat,   a  ciştigat  în  acest  an V  (Grogner  Andrei:  cîştig
                                     dragoste  la  „jurnalele  vorbite“  pe   la  cercurile  de  citit  au  fost  popu­  total  cu  familia,  32.000  lei).
                                     teme  legate  de  producţia  de  cereale,   larizate   documentele  Consfătuirii,   întrebării  nu-i  lipseşte  şi  un  anume  tîlc.  Nu­
                                     la  serile  de  calcul  despre  creşterea   dar  numai  acest  lucru  nu  este  sufi­  mele  lui,  ca  şi  al  lui  Petre  Fuchilă,  care  are  600
                                     producţiei  de  lapte,  la  întîlnirile  cu   cient.  Bibliotecile trebuie să fie  pre­  zile-muncă,  au răsunat  clar şi tare  în sală.  Le-au
                                     colectiviştii  fruntaşi  din  diferitele   zente  cu  cartea  în  mijlocul  colecti­  auzit  toţi  şi  au  aplaudat  şi  răspunsul  şi pe  frun­
                                     sectoare  şi  la alte manifestări. Aceste   viştilor,  în  toate   sectoarele  gospo­  taşi.  S-a  aflat  că  meritele  lor  se  bizuie  deo­
                                     manifestări  urmăresc  să  lămurească   dăriei.  Să  organizeze  consfătuiri  cu   potrivă  pe  faptul  că  au  făcut  lucrări  de  calitate,
                                     pe  colectivişti  asupra  necesităţii  de   cititorii,  recenzii   şi  prezentări  de   dar  că  au  şi  participat  regulat  la  muncă.  Am
                                     a  mări  producţia  în  toate  sectoare­  cărţi  agricole,  apelînd  pentru  acea­  putut  zări  atunci  printre  cei  eare  aplaudau  şi
                                     le  gospodăriei  şi  de  a-i  mobiliza   sta  şi  la  inginerii  agronomi  şi  zoo­  pe  unii  care  nu  se  prea  laudă  cu  punctualitatea
                                     pentru   realizarea  acestora.  In  co­  tehnici  din  gospodărie,  şi  să  reco­  în  muncă.  Erau  oarecum  stingheriţi,  fiindcă  se
                                     muna  Livada  din  regiunea   Mara­  mande  colectiviştilor  cărţi  agricole   ştiau  la  polul  opus  faţă  de  fruntaşii  amintiţi.
                                     mureş.  serile  de  calcul  despre  creş­  legate  de  sarcinile  şi  munca  fiecă­  Altă întrebare  s-a referit  la  creşterea  produc­
                                     terea  animalelor,  despre  veniturile   ruia.  Să  organizeze  activităţi  inte­  ţiei  de  lapte  şi  cauzele  acestei  creşteri.  Faţă  de
                                     ce  se  pot  obţine  din  îngrăşarea  por­  resante  cu  cartea  agricolă  la  brigă­  anul  trecut  s-a  obţinut  un  spor  de  5  litri  de
                                     cilor,  serile  tematice  pe  cele  mai  im­  zile  de  cîmp,  în  sectorul  zootehnic,   fiecare  cup  de  vacă.  O  cauză  stă  în  faptul  că
                                     portante  probleme  de  producţie  ale   la  ferma  de  păsări,  de  porci  etc.  gospodăria  a  repartizat  aici  pe  cei  mai  buni  şi
                                     gospodăriei  sînt  completate  cu  ma­  E  bine  ca  toate  manifestările  or­  mai  capabili  dintre  colectivii;,ti  (lucru  pe  care
                                     nifestări  organizate  de  bibliotecă  pe   ganizate  în  legătură  cu  documente­  nu-l  făcusem  pînă  atunci).  S-a  introdus,  de  ase­
                                     marginea  cărţilor  agrotehnice  legate   le  Consfătuirii   să  fie  urmate   de   menea,  pentru prima oară semimecanizarea mun­
                                     de  aceleaşi  probleme.  Merită  atenţie   scurte  programe  artistice.  In  această   cilor  în  grajd  şi,  foarte  important,  s-a  asigurat
                                     iniţiativa  din  regiunea  Hunedoara,   privinţă  brigăzile  artistice  pot  adu­  o  bună  bază  furajeră.
                                     de  a  folosi  cu  pricepere  documenta­  ce  un  aport  însemnat  prin  întocmi­  —  Căminul  cultural  trebuie  să  se  bucure  la
                                     rele  agricole  pentru  o  mai  largă   rea  şi  prezentarea   unor  programe   rîndul  lui,  în  vederea  unei  cît  mai  rodnice  acti­
                                     popularizare  a  învăţămintelor  Con­  operative,  inspirate  din  documentele   vităţi,  de  sprijin  din  partea  gospodăriei  colec­
                                     sfătuirii.  Astfel,  în  comunele  raioa­  Consfătuirii  şi  axate   pe  sarcinile   tive.  Dv.  acordaţi  acest  sprijin ?
                                     nelor  Sebeş,  Orăştie  şi  Alba  lulia,   gospodăriilor  respective.    —  Fără  doar  şi  poate.  Şi-l  realizăm  anume  pe
                                     raioane  cu  însemnată  pondere  agri­  Instituţiile  culturale  de  masă de  la.   două  căi.  Prim a:  unul  din  membrii  consiliului
                                     colă.  rulează  în  mod  regulat  aseme­  sate  trebuie  să  considere  ca  o  sar­  nostru  de  conducere,  brigadierul  de  cîmp  Nico-
                                     nea  documentare  agricole.   Un  nu­  cină  de  cinste  buna  organizare  a   lae  Mărgineanu,  e  şt  membru  în  consiliul  de
                                     măr  de  28  de  documentare  agricole   popularizării  învăţămintelor  Consfă­  conducere  al  căminului  cultural.  El  îi  ţine  pa
                                     cuprinse  în   circuit  rulează  şi  vor   tuirii  şi  să  desfăşoare  acţiuni  inte­  tovarăşii  de  aici  în  curent  cu  problemele  pro­
                                     rula  la  cinematografele  săteşti  din   resante,  variate  şi  eficiente  în  vede­  ducţiei  şi  o  face,  desigur,  cu  deplină  compe­
                                     raioanele  amintite.  Pe  marginea  a-   rea  însuşirii   şi   aplicării   lor  în   tenţă.  Subliniez  că  asta  se  adaugă  la  mijloacele
                                     cestor  documentare  (despre  produc­  viaţă  în fiecare  gospodărie  colectivă.  proprii  de  informare  ale  căminului  cultural.
                                     ţia  de  cereale,  creşterea  animalelor                                Dăm,  de  cîte  ori  e  nevoie,  şi  sprijin  material
                                     în  gospodăriile   colective,  creşterea                                direct  căminului  cultural.
                                     păsărilor,  a  porcilor  etc.),  se  organi­                              —  După  cîte  ştim,  comuna  e  complet  colecti­
                                     zează  discuţii  interesante  legate  de                                vizată.  Cîţi  colectivişti  sînt  artişti  amatori  ?
                                     problemele  gospodăriilor   colective                                     —  Pînă  nu  de  mult,  în  toate  formaţiile  artis­
                                     din  comunele  respective.                                              tice  ale  căminului  erau  şi  colectivişti.  Am  avut
                                       S-ar  putea  înşirui  multe  exemple                                  chiar  o  echipă  de  teatru  formată  numai  din
                                     de  cămine  culturale  care  desfăşoară                                 tineri  colectivişti.  Ne  călăuzeam  de  consideren­
                                     o  activitate  bogată  şi  atrăgătoare,                                 tul  că  pe  scenă  artistul  amator-colectivist  poate,
                                     cu  o  largă  sferă  de  cuprindere,  pen­                              ca  nimeni  altul,  să  joace  rolul  pe  viu,  să  con­
                                     tru   popularizarea   învăţămintelor                                    vingă  repede  pe  spectatori.  Mulţumiţi  de  această
                                     Consfătuirii.  Dar  nu  se  poate  trece                                situape,  am  lăsat  lucrurile  să  se  desfăşoare  de  la
                                     cu  vederea  că  multe  din  aceste  ma­                                sine.  Azi,  majoritatea  în  formaţiile  artistice  o
                                     nifestări  nu  sînt  întotdeauna  sufi­                                 deţin  salariaţii  din  comună.  Mobilizarea  colec­
                                     cient  de  strîns   legate  de  condiţiile                              tiviştilor  la  activitatea  artistică  este  deopotrivă
                                     specifice  din  localităţile  respective,                               o  datorie  a  consiliului  de  conducere  al  căminu­
                                     de  dezvoltarea  diferitelor  ramuri  de                                lui  cultural  ca  şi  al  gospodăriei  colective.
                                     producţie  din  gospodăriile  colective.                                  —  Ce  doriţi  în  prezent  din  partea  căminului
                                     Sînt.  din  păcate,  şi  cămine  culturale                              cultural ?
                                     (Pestiş —  Hunedoara,  Vama —  Mara­                                      —  Un  program  de  brigadă  axat  pe  problema
                                     mureş,  Corni — Galaţi şi altele),  care                                disciplinei  în  muncă,  a  păstrării  avutului  obştesc
                                     nu  organizează  încă  manifestări  va­                                 (mai  sînt  unii  care  în  loc  să  ţină  şleaul,  trec  cu
                                     riate  pe  marginea  Consfătuirii,  toată                               căruţa  prin  culturi,  că-i  mai  de-a  dreptul,  alţii
                                     activitatea  lor  limitîndu-se  la  citirea                             care  degradează  atelajele).
                                     şi   prezentarea   documentelor   în                                      —  Altceva:  căminul  cultural  ar  trebui  să
                                     cercurile  de  citit.  Multe  biblioteci                                atragă  în  colectivul  de  conferenţiari  şi  colecti­
                                                                                                             vişti.  Avem  colectivişti  cu  experienţă  în  muncă,
                                     sînt,  de  asemenea,  încă  datoare  cu
                                                                                                             ca.  de  pildă,  Augustin  Frâţilă,  Dumitru  Rusu  şi
                                     manifestări  de  masă  legate  de  docu­                                alţii,  care  pot  ţine  conferinţe  interesante.
                                     mentele  Consfătuirii.  Este  adevărat,                                   Aş  moi  dori  să  se  intensifice  colaborarea  din­
                                                                       \ GIR  RĂDULESCU
                                     bibliotecile  au  difuzat  şi  au  popu­  ( „Colectivista  Ioana  Anicvlinei“—   tre  gospodărie  şi  cămin  şi  asta  să  se  reflecte  în
                                     larizat  broşurile  conţinînd  documen­  (     sculptură  în  piatră    planuri  de  muncă  concrete,  bogate  în  conţinut  şi
                                                                                                             mobilizatoare.
                                     tele  Consfătuirii,  au  dat  un  ajutor   / (Din  „Expoziţia  regională  de  artă                  V.  TUDOR
                                     substanţial  la  citirea  lor  în  cercu­  I   plastică“)
                                     rile  de  citit,  dar  nu  se  poate  vorbi
   1   2   3   4   5   6   7