Page 3 - Albina_1962_06
P. 3

O A M E N I I





                                                                                                      De  la  gară  pînă  la  sediul  gospodăriei  urci  mereu.  Două  şiruri
                                                                                                     de  dealuri  se  înfruntă,  parcă  strivind  la  mijloc  cîteva  sute  de
                                                                                                     case.  Alte  lăcaşuri,  semeţe,  sînt  cocoţate  pe  cîte  o  pantă  mai
                                                                                                     înclinată.  Par  aşezate  la  întîmplare.  Numai  privind  cu  atenţie
                                                                                                     observi  că  sînt  răspîndite  de-a  lungul  unor  uliţe  care  şiruiesc
                                                                                                     la  rîndul  lor  spre  strada  principală.  Văzut  de  sus,  de  pe  dealul
                                                                                                     Lohanului,  satul  pare  ca  un  arbore  cu  trunchi  şi  ramuri  scăl­
                                                                                                     dat  în  apele  Crasnei.
                                                                                                      Pitoreşti  sînt  Modruzul,  Cîrjăul,  Rîpa  Andănoaiei,  Moara
                                                                                                     Chiricăi  şi  celelalte  dealuri  care  prejmuiesc  Tîrzii  Huşiului.
                                                                                                     Dar  nu  prea  darnice  cu  sătenii.  Amestecată  cu  apa  de  ploaie
                                                                                                     şuvoind  la  vale,  an  după  an  s-a  scurs  şi  mana  pămîntului,
                                                                                                     lăsînd  dealurile  sterpe,  golaşe.  Iar  în  adîncuri.  pe  aceeaşi
                                                                                                     vreme  de  ploaie,  ţesătura  de  ape  subpămîntene  se  umfla,  ici-
                                                                                                     colo  pămîntul  se  cocoşa  şi  o  rîpă  nouă  se  adăuga  pe  frămin-
                                                                                                     tata  hartă  a  comunei.  Din  pămînturile  care  se  lucrau,  cele
                                                                                                     mai  acătării  erau  —  înainte  vreme  —   moşii  boiereşti.  Sătenii
                                                                                                     obişnuiau  să  spună  că-s  „megieşi  cu  pustia".  De  asemenea
                                                                                                     megieşie  trebuiau  să  scape  tîrzienii,  de  moşieri  scăpaseră
                                                                                                     din  ’45.         -
                                                                                                      Drumul  li  l-a  arătat  partidul.  O  dată  cu  prefacerile  revolu­
                                                                                                     ţionare  din  întreaga  ţară,  cu  doisprezece  ani  în  urmă,  rodul
                                                                                                     a  250  de  hectare  din  Tîrzii  (Huşi)  a  început  să  fie  al  primelor
                                                                                                     87  de  familii  colectivizate.  Succesele  primilor  au  mărit  treptat
                                                                                                     numărul  de  familii  şi  de  hectare  al  gospodăriei  colective,
                                                                                                     munca  tuturor  a  sporit  mereu  recoltele.  Dar  cei  mai  avîntaţi,
                                                                                                     comuniştii,  privind  în  viitor,  doreau  ca  numărul  de  hectare  să
                                                                                                     crească  şi  altcum.  Ascultînd  îndemnul  partidului,  ţinteau  să
                                                                                                     umple  dealurile  şi  văile  sterpe  cu  livezi  şi  cu  vii,  vroiau  să
                                                                                                     smulgă  de  pe  fiecare  hectar  al  colectivei  rod  şi  mai  bogat.
                  „ Am fiteatrele“  G.A.C.  „7  Noiembrie  1917*  din  comuna  Tndor  Vladimirescu,  raionul  Bujor.
                                                                                                       întîia  oară,  în  1958,  s-au  luat  la  trîntă  numai  cu  17  hectare
                  Peste  100  hectare  au  fost  terasate  pînă  în  prezent,  iar  60  hectare  au  fost  plantate  cu  viţă   din  terenurile  degradate.  Le-au  desfundat  şi  le-au  plantat :
                        de  vie  din  soiurile  Fetească,  Riesling,  Muscat  de  Hamburg,  Chaselas,  Afuz-Ali.
                                                                                                     zece  cu  viţă  nobilă  şi  şapte  cu  pomi  fructiferi.  Asta  mai  mult
                                                                                                     de  probă,  ca  să  spulbere  îndoiala  care-i  măcina  pe  mulţi
                                                                                                     colectivişti  („Aşa  ceva  nu  s-a  pomenit  de  cînd  satul  şi  uite
                                                                                                     acum  i-a  găsit  s-o  facă  !?“).  Pentru  spor  de  recoltă  colecti­
                                                                                                     viştii  au  făcut  tot  atunci  pe  dealul  Lohanului  arăturile  de-a
                                                                                                     lungul  tarlalei  rupînd  cu  un  obicei  „de  cînd  satul"  :  aratul
                                                                                                     din  deal  în  vale.  Acum  brazdele  nu  mai  lunecau  cu  ploaia,
                                                                                                     dispăruse  întreaga  reţea  de  pîrîiaşe  şi  şănţuleţe  prin  stavila
                                                                                                     pusă  chiar  de  brazdă.
                                                                                                       Adevărata  bătălie  cu  Modruzul,  Cîrjăul  şi  ceilalţi,  şi  îm-
                                                                                                     brăcarea  lor  cu  haină  vegetală  a  putut  începe  însă  din  1959,
                   Specificul  raionului  Bujor  îl  constituie  nu­  cinile  pe  care  le  avem,  a  reieşit  că  ritmul  de   numai  după  ce  întreaga  suflare  a  comunei  a  trecut  în  gospo­
                  mărul  mare  de  dealuri  şi  coline  supuse  ero­  terasare  şi  plantare  a  viilor  si  livezilor  era   dăria  colectivă.  Mai  întîi  trebuia  domolit  vîntul  vijelios  şi
                  ziunii.  Circa  65  la  sută  din  suprafaţa  raio­  încă  nesatisfăcător.         alunecările  de  teren  de  pe  Lohan,  mărind  rodnicia  pe  terenul
                  nului  nostru  este  improprie  pentru  cultivarea   Noi  avem  de  terasat  şi  plantat  30.000  hec­  ce  rămînea  baza  producţiei  de  porumb.  Pentru  asta  s-au  plan­
                  cerealelor  şi  acest  fapt  a  constituit  pentru  lo­  tare.  Cercetînd  condiţiile  obiective,  mobilizînd   tat  perdele  de  protecţie  şi  benzi  înierbate  pe  toată  lungimea
                  cuitori  o  greutate  pe  care  o  credeau  în  trecut   toate  resursele  existente  în  raionul  nostru,  s-a   dealului.  Apoi  urma  să  se  treacă  treptat  la  valorificarea  prin
                  de  neînvins.  Partidul  a  arătat  însă  că  şi  pă-   văzut  că  putem  termina   amenajarea  celor  terasări  şi  plantări  a  mai  bine  de  240  de  hectare  de  dealuri
                  minturile  neproductive  sau  slab  productive   30.000  hectare  pînă  la  sfîrşitul  anului  1975,   moarte.
                  pot  fi  puse  în  valoare  prin  terasări  şi  plan­  deci  aproximativ  2.500  hectare  anual.  Sarcina   Acestea  toate  s-au  hotărît  într-o  memorabilă  adunare  ge­
                  tări  de  vii  şi  livezi.               nu  este  uşoară,  dar  este  realizabilă.  Vorbind   nerală.  Iar  joia,  într-una  din  obişnuitele  şedinţe  cînd  se  întîl-
                   Acţiunea  vastă  de  valorificare  a  pămîntu-   de  posibilităţile  care  le  avem.  ne  gîndim  la   nesc  consiliul  de  conducere,  brigadierii,  şefii  de  echipă  —
                  rilor  neproductive  a  început  în  raionul  nos­  experienţa  pe  care  am  dobîndit-o,  la  posibi­  vreo  30  de  oameni  —   s-a  definitivat  planul  de  bătaie.  Munca
                  tru  în  anii  1958— 1959.  încă  înainte  de  acea­  litatea  de  a  folosi  mai  bine  mijloacele  meca­  a  fost  bine  organizată,  oamenii  şi-au  înmulţit  eforturile,  aşa
                  stă  dată,  în  gospodăriile  întemeiate  mai  de­  nizate  pentru   desfundarea   terenurilor.  Ne   ca  treburile  curente  ale  colectivei  să  nu  fie  stingherite.  Bri­
                  mult,  cum  ar  fi  la  Băleni,  la  Smuiţi,  la  Tu-   gîndim  la  conştiinţa  cetăţenească  ridicată  a   gadierii  Petru  Mihai  şi  Vasile  Iftemie,  conducătorii  celor  două
                  dor  Vladimirescu,  s-au  executat  terase  pe  un   colectiviştilor  din  raionul  nostru  care  nu-şi
                  număr  limitat  de  hectare,  plantîndu-se  vii  şi   precupeţesc  efortul  pentru  înfăptuirea  unei  o­  brigăzi  ale  gospodăriei,  şi-au  împărţit  terenurile  pe  parcele .
                                                                                                     pentru  fiecare  echipă.
                  livezi.  Rezultatele  obţinute   pe  aceste  tere­  pere  atît  de  importante.  In  toate  organizaţiile   Pe  dealurile  Tîrziilor  a  început  un  adevărat  furnicar.  Toţi
                  nuri  au  constituit  pentru  noi  principalul  ar­  de  bază  comuniştii  au  luat  cunoştinţă  de  sar­  colectiviştii,  chiar  şi  cei  care  la  început  se  îndoiau  de  reuşita
                  gument  privind  eficienta   terasărilor,   prima   cinile  mari  ce  le  avem  în  acest  domeniu.  Ei   acestei  bătălii  cu  natura,  s-au  prins  cu  entuziasm  în  întrecere.
                  noastră  şcoală  în  acest  domeniu.  Activiştii   au  luat  cuvîntul  în  adunările  generale  ale
                  comitetului  raional,  organizaţiile  de  bază.  toti   colectiviştilor,  au  scris  articole  la  gazetele  de   Şi  steagul  de  fruntaş  s-a  plimbat  mereu  de  la  echipa  lui
                  comuniştii  au  desfăşurat  o  susţinută   muncă   perete,  convingînd,   însufleţind  colectiviştii   Tudor  Petcu  la  cea  a  lui  Ion  Sonea,  apoi  la  Ion  Bulugu...
                  politico-educativă  în   rîndul  colectiviştilor,   pentru  înfăptuirea  acestui  plan  ce  va  aduce   Din  curtea  sediului  gospodăriei  „Flamura  Roşie"  se  văd
                  demonstrîndu-le  că,  aşa  cum  spune  un  savant   raionului  nostru  o  mare  bogăţie.  Birourile   două  grafice  care  vorbesc  despre  dorinţa  localnicilor  de  a  în­
                                                                                                     tineri  pămîntul.  Primul  pe  o  tablă  mare,  vopsită  în  alb,  unde
                  sovietic,  nu  trebuie  să  aştepţi  daruri  de  la   organizaţiilor  de  bază  au  îndrumat  consiliile
                  natură,  ci  trebuie  să  i  le  smulgi.  în  mod  fi­  de  conducere  să-şi  întocmească  planuri  pre­  o  săgeată  roşie  urcă  an  de  an  —  după  ce  a  poposit  la  24  de
                  resc.  unii  colectivişti  şi-au  pus  problema  dacă   cise  privind  eşalonarea  pe  ani  a  lucrărilor  de   hectare,  apoi  la  51  de  hectare  şi  acum  la  90  hectare  —  spre
                  rentează  să  investeşti  atîta  muncă  în  nişte   terasare  şi  plantare,  în  care  să  se  prevadă  şi   ţelul  propus  pînă  în  1965  :  247  de  hectare  de  vii  şi  livezi  pe
                  dealuri  unde  se  obţineau  înainte  300—400  kg   soiurile  şi  varietăţile  ce  urmează  să  se  plan­  fostele  terenuri  neproductive.  AI  doilea  grafic,  la  mărime  na­
                  grîu  sau  porumb.  Ca  să  se  convingă  cu  ochii   teze,  tinînd  cont  de  proporţia  justă  dintre  a­  turală,  îl  poţi  urmări  în  scris  de  harnicii  colectivişti  chiar  pe
                  lor,  organizaţiile  de  bază  au  organizat  vizite   ceste  soiuri,  recomandată  şi  la  sesiunea  extra­  dealurile  care  se  văd  în  jur.  Comuniştii  Ion  Crăciun,  Ion
                  şi  schimburi  de  experienţă  ale  colectiviştilor   ordinară  a  Marii  Adunări  Naţionale.  Ase­  Creţu,  Codel  Romaşcu  şi  ceilalţi  colectivişti  lucrează  acum  pe
                  ia  gospodăriile  agricole  colective  unde  rezul­  menea  planuri  au  fost  întocmite  în  toate  gos­  alte  40  de  hectare  la  fixarea  rîpelor.  Pe  cele  două  grafice
                  tatele  terasărilor  se  puteau  vedea.  Consiliile   podăriile  agricole  colective.  Lucrările  planifi­  vor  fi  înscrise  tot  în  acest  an  încă  10  hectare  de  vie  nobila.
                  de  conducere  ale  căminelor  culturale,  sub   cate  pentru  anul  1962  decurg  în  b""-’   -  Tîrzienii,  cei  ce-şi  spuneau  în  vechiul  regim  „megieşii  cu
                  îndrumarea  organizaţiilor  de  partid  şi-au  axat   diţii.  Din  2.000  hectare  cît  aveam  planificat   pustia"  au  reuşit  să  alunge  pentru  totdeauna  sărăcia.  Colectiva
                  munca  cultural-educativă  în  jurul  acestei  pro­  să  terasăm  în  acest  an  s-au  realizat  pînă  în   lor  va  avea  în  acest  an  un  fond  de  bază  de  3  milioane  de  lei.
                  bleme.  în  cadrul  a  nenumărate  seri  de  cal­  prezent  circa  1.000  hectare.  Iar  „pustia"  îmblînzită  de  avîntul  şi  voinţa  lor,  le  va  aduce,
                  cul  sau  conferinţe  s-au  adus  argumente  ci­  întocmind  proiectul  de  valorificare  a  pă-   o  dată  cu  intrarea  pe  rod,  venituri  anuale  de  alte  aproape
                  frice  privind  rentabilitatea  terasărilor.  Aceste   mînturilor  neproductive  sau  slab  productive,  a
                  argumente  au  fost  hotărîtoare.  încă  în  primii   trebuit  să  ţinem  seama  de  faptul  că  nu  mai   ’        VLADIMIR  PANA
                  ani  de  intrare  pe  rod  a  viilor,  de  exemplu,   putem  conta  pe  material   săditor  din  altă
                  s-au  obţinut  venituri  pe  hectar  între  15.000  şi  parte.  Trebuie  deci  create  condiţii  pentru  a
                  18.000  lei  de  pe  pămmturi  care  în  trecut  adu­  putea  obţine  în  cadrul  raionului,  anual,  12  mi­
                  ceau  300— 400  lei  la  hectar.  Munca  politico-   lioane  de  butaşi.  Pepiniera  raională  poate
                  educativă  desfăşurată  de  către  organele  de   asigura  abia  1.600.000  de  butaşi.  Soluţia  a
                  partid  şi  sub  îndrumarea  lor  de  căminele  cul­  fost  aceea  de  a  crea  în  cadrul  raionului,  la
                  turale,  au  determinat  un  larg  curent  de  opi­  gospodăriile  colective  şi  de  stat,  pepiniere
                  nii  în  favoarea  acţiunii  de  valorificare  a  te­  proprii.  Acolo  unde  s-a  acumulat  o  experienţă
                  renurilor  neproductive  sau  slab  productive,   bună   în   crearea  de  material   săditor  pro­
                  un  entuziasm  fără  precedent,  o  rîvnă  care   priu,  au  fost  organizate,  din  iniţiativa  comi­
                  denotă  creşterea  conştiinţei  cetăţeneşti  a  co­  tetului  raional  de  partid,  schimburi  de  expe­
                  lectiviştilor.  Aceasta  a  permis  ca  în  fiecare   rienţă.  Cei  veniţi  la  Smuiţi.  de  pildă,  au  pu-
                  an.  pe  măsura  creării  condiţiilor  materiale
                  S ^ i H  Î S e  «  «  M                                  f0’0site fa id u rlle   drept  ca-
                   f             hiuFi. i  'i, naia ‘     ^ mere  «ie  forţare  şi  cum  materialul  săditor  pro-
                                                H 100                        la  preţul  de  1  leu  fată  de
                  t«,#ate.  580.  hectă^d.  Iţi .'arfj*!  ,iWl,.usfau  -aW*P
                 I tdrăsată“580 ' hectăfd,1 'In  'aricii                  costat „dacă  s-ar  fi  procurat
                 I                                         W  A Â t i m  e n t i k
                                                                           entrfteSnd  gospodăriile  unde
                        lin  cafe"564  hectare  In 't ’efase.  Lucra
                  po  ii,  din  câre  oi>4  nectare  in  t6t*ase.  Lucra   pvictâ  mnHitti
                                                            există  condiţii  de  creare  a  pepinierelor  şi  şco­
                  rile  s-au  făcut  respectîndu-se  toate  recoman­  lilor  de  vii,  s-a  văzut  că  putem  asigura  între­
                  dările  ştiinţei.  Pe  dealurile  cu  pantă  mare  au   gul  material  săditor necesar  pentru  gospodăriile
                  fost  amenajate  terase,  iar  pe  colinele  mai  pu­  din  raion.  In  acest  sens  se  extind  încă  în  acest
                  ţin  înclinate  benzi  paralele  pe  curbele  de   an  suprafeţele  cu  portaltoi  la  Smuiţi,  la  Băleni,
                  nivel.  Consolidarea  benzilor  şi  a  teraselor  s-a   la  Tudor  Vlamidirescu,  la  Bereşti   şi  în  alte
                  făcut  prin  înierbare  cu  lucernă.  soluţie  bună,   locuri.
                  lesnicioasă  şi  economicoasă  în  acelaşi  timp,
                  deoarece  nu  necesită  investiţii  mari,  iar  prin   Valorificarea  pămînturilor  neproductive  sau
                  cosirea  lucernei  se  asigură  şi  un  plus  de  fu­  slab  productive  este  o  acţiune  patriotică  de
                  raje.  Desfundarea  se  face  la  adîncime  de  60   mare  însemnătate.  De pe  acum se  întrevăd  ma­
                  cm  pentru  vii  şi  34— 40  cm  nent.ru  nomi.  iar   rile  foloase  ale ei.  Datorită  acestei  acţiuni,  ceea
                  pentru  fertilizare  s-au  folosit  cam  30  tone  gu­  ce. a  constituit  înainte  amărăciunea  bujorenilor,
                  noi  de  grajd  pe  hectar.  Prin  însămînţare  cu   se  transformă  într-un  izvor  de  bucurie  şi  bo­
                  fasole,  dovleci,  porumb  siloz  pe  terasele  ame­  găţie  obştească.  Benzile  şi  terasele  înierbate   Pînă  în  1965  la  G.A.S.  Baralca,  raionul  Lipova,  vor  II  amenajate
                  najate  şi  care  urmează  să  fie  plantate  cu  viţă   formează  adevărate  amfiteatre,  cu  deosebirea   terase  pe  o  suprafaţă  de  600  hectare.  în  prezent  acţiunea  de  te­
                  de  vie  şi  pomi  în  toamnă  sau  în  primăvară,   că  aici  nu  vin  spectatori,  ci  colectivişti  harnici   rasare  este  în  plină  desfăşurare.
                  se  formează  solul  şi  se  obţine  un  plus  de  be­  ce  înţeleg  să  transforme  dealurile  pustii în vii
                  neficii  de  peste  3  milioane  în  întregul  raion.  şi  livezi  roditoare.
                    Analizînd  în  lumina  lucrărilor  consfătuirii
                                                                        N IC O L A E   IWIHAILA                                   ALBINA
                  pe  tară  a  ţăranilor  colectivişti  şi  a  sesiunii   prim-secretar  al  comitetului  raional
                  extraordinare  a  Marii  Adunări  Naţionale  sar­         de Mrtid  Bujor
   1   2   3   4   5   6   7   8