Page 9 - Albina_1962_06
P. 9

REVISTA  SAPTÂM ÎNALA  A  AŞEZĂMINTELOR  CULTURALE






























































                                               Colectiviste  de  la  G.A.C.  Calafat,  regiunea  Oltenia,  ia  lucru  In  grădina  gospodăriei.

               I n  sertarul  cu  scrisori  şi  caiete  vechi  ale  co­  vicepreşedinţi  şi  membre  ale  comitetelor  executive.
                                                          13.000  femei  au  fost  distinse  cu  diferite  ordine  şi
                  piilor,  Stanca  Tache  a  dat  peste  o  fotografie.
                                                          medalii.  La  munca  patriotică  ce  se  desfăşoară  în
                  De  pe  cartonul  îngălbenit  de  ani  o  privea
             o  femeie  foarte  tristă,   îmbrăcată  sărăcăcios,  aşa   oraşele  şi  satele  patriei  noastre  participă  anual   în  aşteptarea
             cum  Stanca  nu  s-ar  îmbrăca  acum  nici  cînd  văru-   peste  3 milioane  de femei.  Anul  trecut  ele  au  adus,
             ieşte  în  casă.                             prin  munca  patriotică,  economii  în  bugetele  sfatu­
              Oare  c  aceeaşi  Stanca  Tache,  azi  brigadieră  în   rilor  populare  de  280  milioane  lei.   __  oaspeţilor  dragi
             sectorul  zootehnic ?  Oglinda  consultată  arată  o  fe­  înalta  conştiinţă  a  femeilor  din  ţara   noastră   l
             meie  ce  pare  a  fi  sora  mai  tînără  a  celei  din  foto­  se îmbină  cu  un  ridicat  nivel  cultural,  cu  o  nepoto-   |
             grafie.  S-o fi  gîndit atunci cum îşi  va creşte singură   lită  sete  de  a  cunoaşte,  de  a  dobîndi  cît  mai  mult   p  Vestea  despre  apropiata  vizită  in  tara  noastră
             copiii,  ce-o  să  le  dea  a  doua  zi  de  mîncare.  Pe   din  comorile  ştiinţei,  culturii,  artei.  La  sate,  cămi-   \  a  delegaţiei  de  partid  şi  guvernamentale  a  Uni­
             Stanca  de  acum,  care  priveşte  fotografia  învechită   nele  culturale  organizează  variate  şi  interesante   j
             o  frămîntă  cu  totul  alte  probleme.  Trebuie,  bună­  activităţi,  cu  un  bogat  conţinut  educativ  şi  instruc-   ţ  unii  Sovietice.  în  frunte  cu  prietenul  iubit  ai
             oară,  în  calitate  de  membră  a  comitetului  femeilor   tiv  în  acelaşi  timp  şi  ia  care  femeile  au  o  partici­  poporului  nostru,  tovarăşul  N.  S.  Uruşciov,  ne-a
             din  comună,  să  se  gîndească  ce  cărţi  să  citească  în   pare  activă.  Mii  de  femei  sînt  în  echipele  artistice   umplut  inimile  de  o  nespusă  bucurie.   Ca  toii
             cadrul  cercurilor  sau  cum  să  mobilizeze  femeile  în   de  amatori,  mii  de  femei  au  devenit  cititoare  pa­  oamenii  muncii  din  patria  noastră,  şi  noi  colec­
             activitatea   artistică.   Dar  copiii  ei ?  Luminoşi  şi   sionate.                        tiviştii  din  Sîntana  aşteptăm  cu  toată  dragostea
            veseli  privesc  a­                                                        Despre  sarcinile   şi  căldura  inimilor  sosirea  înalţilor  oaspeţi  so-
            cum  viaţa  ochii                                                        comitetelor  şi  co­  vielici,  prieteni  scumpi  şi  de  nădejde  ai  poporu-   -
            lor.  Fata cea mare,                                                     misiilor   femeilor   lui  nostru.                             r.
            măritată  în  sat,  e   PĂRTAŞE  de  nădejde                             care  muncesc  în     De  marele  popor  sovietic,  constructor  al  comu-   j
            colectivistă  frun­                                                      industrie   pentru   nismului,  ne  leagă  un  puternic  sentiment  de  prie-   ţ
            taşă,  cea  mijlocie                                                     sprijinirea  între­  tenie  şi  recunoştinţă.  Valoroasa  experienţă  a  oa-   j
            e  la  o  şcoală  de                                                     cerii socialiste pen­  menilor  sovietici  ne  e  şl  nouă,  colectiviştilor,  de   >
                    de  LA CONSTRUCŢIA VIEP NOI
            textile  din  Bucu­                                                      tru  a  da  produse   mare  iolos  în  dezvoltarea  agriculturii  socialiste.   J
            reşti,  băiatul  la  o                                                   de  calitate  supe­   In  toamna  anului  1950  am  vizitat  cîteva  collio-   l
            şcoală      con­                                                         rioară ;  cum  tre­  zuri  din  Uniunea  Sovietică.  Am  stat  de  vorbă  cu   j
            strucţii.                                                                buie  să  contribuie   preşedinţi  de   colhozuri,   cu  colhoznici,  adevă-   '
              Femeia  n-a  pus                                                       colectivistele la în­  raţi  prieteni,  de  la   care  am  avut  de   invă/at   ■
             fotografia  la  loc,  ci  în  vecinătatea  cutiei   în   tărirea  economică  şi  organizatorică  a  gospodă­  multe,  foarte  multe  lucruri.   Gospodăria  noastră   j
            care  îşi  ţine  decoraţiile.  Acolo  se  va  păstra  mai   riilor   agricole   colective;   despre   participarea   era  la  început.  De  la  colhoznicii  sovietici  am  în-
            bine,  martoră  a  unor  vremuri  ce nu  se  vor  mai   femeilor la  munca  patriotică şi  desfăşurarea  activi­  văfat  cum  să  ne  organizăm  munca,  cum  să  ne   •
            întoarce  niciodată.  Stau  acum  alături  în  scrin  cutia   tăţii  culturale  de  masă pentru  dezvoltarea  conştiin­  dezvoltăm  gospodăria   în  funcţie  de   condiţiile   y
            cu  decoraţii  şi  fotografia  îngălbenită.  Stau  alături,   ţei  socialiste,  vor  discuta   delegatele  din  întreaga   pedoclimatice  pe  care  le  avem
            dar  o  epocă  întreagă  le  desparte.  Epoca  în  care,   ţară  la  Conferinţa  naţională  a  femeilor,  ale  cărei   Au  trecut  de-alunci  12  ani.  Gospodăria  noastră
             asemeni  Stancăi  din  satul  cu  nume  anacronic   lucrări  se  vor  desfăşura  zilele  acestea.  Conferinţa   a  devenit  din  an  în  an  tot  mai  înfloritoare.  Co­
            astăzi,  —  Pîrlita  —  (raionul  Olteniţa),  milioane  de   naţională  a  fost  precedată  de  adunări  de  dări  de   lectiviştii  noştri  îşi  făuresc,  prin  munca  şi  price­
            ţărănci  şi-au  înseninat  privirea,  şi-au  şters  cutele   scamă  şi  alegeri  în  comitetele  şi  comisiile  femeilor   perea  lor  o  viată  fericită.
            adinei  de  suferinţă  de  la  colţul  gurii,  întinerind  în   din   oraşe  şi  comune,   raioane,  regiuni.   Aceste   Pentru  toate  aceste  înfăptuiri,  la  obţinerea  că­
            lumina  unei  vieţi  demne,  de  muncă  rodnică  şl  pre­  adunări  au  contribuit  la  activizarea  unor  mase   rora  ne-a  ajutai  foarte  mult  tot  ce  am  învătal   ■
            ţuită.  17.000  de  femei  sînt  ca  şi  Stanca,  brigadiere,   largi  de  femei.  Au   participat  la  aceste  alegeri   din  bogata  experienţă  a  oamenilor  sovietici,  noi
            membre  în  consiliile  de  conducere  ale  g.a.c  şi  şefe   peste  5.000.000  de  femei  de  la  oraşe  şi  sate,  cu  un   le  sîntem  profund  recunoscători  şi  le  mulţumim
            de  echipă.  Milioane  de  femei  muncitoare,  colec­  milion  mai  multe  decît în  1957.  Au  fost  alese 32.354   3  din  toată  inima  prietenilor  noştri  dragi.
            tiviste, intelectuale poartă în ochi o mîndrie îndrep­  comitete  şi  comisii  ale  femeilor.  Conferinţa  naţio-   y
                                                                                                           Poporul  nostru  îi  va  înlîmpina  cu  toată  dra­
            tăţită,   izvorîtă  din  poziţia  lor  socială  înaltă,  de   nală  a  femeilor  îşi  va  spune  cuvîntul  în  nenumă-   |   gostea  şi  căldura  pe  solii  marelui  popor  sovietic,
            părtaşe  egale  în ' drepturi  şi  datorii  Ia  înfăptuirea   ratele   probleme  ale  mişcării  femeilor  din  ţara   ţj
            tuturor  sarcinilor  ce  stau  în  faţa  oamenilor  muncii   noastră,  va  contribui  Ia  continua  lărgire  a  acestei   j.   luptător  neobosit  şi  consecvent  pentru  triumful
            din  ţara  noastră.                                                                           păcii  în  lumea  întreagă.         ’
                                                          mişcări care, sub conducerea Partidului Muncitoresc   ; i
              Mărturie  a  stimei  şi aprecierii  de  care  se  bucură   Romîn,  îşi  aduce  contribuţia  Ia  înfăptuirea  măreţei   "•
            femeile  în  ţara  noastră  este  şi  promovarea  lor  în                                                    G H E O R G H E   G O IN A
            munci  de  răspundere,  încredinţarea  unor  sarcini   opere  de   desăvîrşire  a  construcţiei   socialiste  în   ;   Erou  al  Muncii  Socialiste,
            însemnate,  pe  care  ele  le înfăptuiesc  cu conştiincio­  patria  noastră.                             preşedintele  g.a.c.  din  comuna
            zitate  şi  talent.  Numai  în  sfaturile  populare  acti­  Spor  la  muncă  lucrărilor  Conferinţei  naţionale  a  -   Sîntana,  regiunea  Crişana.
            vează  38.170  femei,  5.275   femei  sînt   preşedinţi,  femeilor I
   4   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14