Page 10 - Albina_1962_08
P. 10

E xtinderea  reţelei   cinem atografice  săteşti   m ente  principale.  Periodic  se  organizează  o
                  creează  prem isele  unei  m ereu  m ai  bune  folo­  seară  model,  la  care  după  prezentare  şi  vi­
                  siri  a  forţei  educative  şi  agitatorice  a  film e­  zionare,  spectatorii,  „prietenii  film ului“,  cu
                  lor  docum entare  agricole  sau  a  unor  reuşite   cuvinte  n u   atît  m eşteşugite  cît  pornite  din
                  film e  artistice.   P rintr-o  bună  difuzare  pînă   suflet,  discută  despre  ce  i-a  im presionat  în ­
                .lfl8flf l ga flgQQPPOQQP POOOOQPOooooonoooooooo
                  în  cele  m ai   îndepărtate   comune,  filmele,   deosebi  în  film ul  văzut  sau  ce  au  în v ăţat  din
                  legate  de  problem ele  producţiei  agricole  îşi   docum entarele  care  au  ru la t  în  perioada  p re­
                  capătă  locul  p rin tre  cele  m ai  operative  m ij­  cedentă.
                  loace  de  propagandă.                    U rm ărind  cuvintele lor  şi recapitulînd titlu ­
                    în   regiunea  A rgeş   despre  această  extin­  rile  film elor  care  au  ru la t  la  G eam ăna,  apare
                  dere  care  în  ultim ii  ani  a  căpătat  un  carac­  şi  m ai  clar  rolul  educativ  al  film ului  şi  al
                  te r  sistem atic,  vorbesc  şi  urm ătoarele :  dacă   unui  „cinem atograf  fruntaş"  în  viaţa  satului.
                  pînă  în  1944  existau  aici  doar  cîteva   cine­  „Am  urm ărit  pe  ecran  drum ul  parcurs  de
                  m atografe,  astăzi  în  satele  şi  com unele  regiu­  foştii  clăcaşi  din  com una  Stoicăneşti,  din  re­
                  nii  funcţionează  277  de  unităţi.  N um ai   în   giunea  noastră,  pînă  la  viaţa  lor  îm belşugată   Olga  Cristescu,  bibliotecară  în   com una  D ăbuleni,  regiunea  Ol­
                  acest  an  au  lu at  fiinţă  74  de  cinem atografe   de  azi.  Este  ceea  ce  înţeleg  eu  printr-un  do­  tenia,  citeşte  în  faţa  colectiviştilor  de  la  G.A.C.  „Drumul  bel-
                  săteşti  noi.  De  curînd,  prin  inaugurarea  cine­  cum entar  bun  agitatoric  •—  spune  Ion  Cos-   şugului“  fragm ente  ăintr-o  broşură  agrotehnică.
                  m atografelor  din  Slătioare  şi  Rîncăciov,  raio­  tache,   preşedintele   gospodăriei   colective
                  nu l  P iteşti  a  devenit  prim ul  raion  din  regiu­  „D rum ul  fericirii",   vorbind   despre  film ul
                  nea  A rgeş  com plet  cineficat.       „în tr-u n   sat  din  Argeş".  „L-am  reîn tîln it  în
                   Din  scriptele  intreprinderii  regionale  cine­  film   pe  D um itru  Tudose,  preşedintele  gospo­  Din  scrisorile  primite
                  m atografice  reiese  clar :  cinem atografe  fru n ­  dăriei  din  Stoicăneşti  pe  care  l-am  cunoscut
                  taşe  pe  raion  —  cele  din  M erişani,   Tiţeşti,   m ai  înainte.  Film ul  a  reuşit   să  stîm ească
                  G eam ăna,  adică  cele  care  îşi  îndeplinesc  şi   entuziasm ul  colectiviştilor  noştri,  dorinţa  de   la  redacfie
                  depăşesc  cu  regularitate  planul  de  spectatori,   a  se  depăşi,  de  a -i  ajunge  pe  eroii  rep o rtaju ­
                  în   sat  la  G eam ăna,  de  pildă,  poţi  pătrunde   lui  cinem atografic  din  Stoicăneşti".  Şi  acum,
                  bineînţelesul  noţiunii  de  cinem atograf  fru n ­  de  m ulte  ori  cînd  le  vorbeşte  colectiviştilor   ScrieoiSe  prim ite  în  ultim ele   teni  pentru  construirea  lui  şl
                  taş :  popularizarea   film elor,  recenzarea  lor,   despre  diferite  problem e  la  ordinea  zilei,  Ion   zile  la  redacţie  vorbesc  d e s­  despre  folosirea  la   maximum
                  organizarea  de  m anifestări  culturale  paralele,   Costache  citează  cîte  o  secvenţă  din  film ul   pre  entuziasm ul  unanim    şl   a   resuieeloi  locale,  ne-a  scris
                  etc.  Şi  m ai  poţi  rem arca  totodată,  prezenţa,   „In tr-u n   sat  din  Argeş".  deepre   realizările  cu  oare   tovarăşul   Vitalie  M unteanu
                  alătu ri  de  ceilalţi  activişti  ai  căm inului  cul­  R eproducînd  aspecte  concrete  ale  vieţii  şi   colectiviştii  din  p atria   n o as­  din  Sebeş,  reg iun ea  C rişana.
                                                                             care  au  d at  rezultate
                  tu ral,  a  unui  nou  factor,  m ereu  m ai  integrat   reconstituind  m etode  film e  docum entare  care   tră  Inrtimpmă  cea  d e  a   opt­
                                                          pozitive,  diferitele
                  în  viaţa  culturală
                                                                                                  sprezecea  aniversare  a   elibe­
                                   a  satului  —  operatorul
                g 2 g gg g gg g g f l g g agg.&  P ăun  a  devenit  tre p tat   în  cei  trei  ani  de   m ănunchi  de  im agini  pline  de  în v ăţăm in te   fkxxtive  din  oele  sem nalate  de
                                                                                 cinem atografului
                 cinem atografic.  Preocupat  nu  num ai  de  b u ­
                                                                                                  rării  de  sub  jugul  fascist.
                                                          s-au  succedat  pe  ecranul
                                                          din  G eam ăna  au  fost  un  izvor  de  preţioase
                 nul  m ers  al  aparatajului,  com unistul  Vasile
                                                                                                    Spicuim  oîteva  fapte  e&nmi-
                                                          învăţături.  D ocum entarul  „C onsfătuirea
                                                                                             pe
                                                          ţară  a  ţăranilor  colectivişti"  care  a  fost  re ­
                                  această  funcţie,  un  ade­
                 cînd  îndeplineşte
                                                                                                                      noştri
                                                                                                  către
                                                                                                        corespondenţii
                                                          luat  la  cererea  sătenilor,  a  fost  un  adevărat
                 v ă ra t  activist  cultural.
                                                                                                  voluntari.
                   P en tru   popularizarea  program elor  cinem a­
                                                          D espre  secvenţele  film ate
                                                                                  la  C îlnic-H une-
                 tografului  sătesc  s-au  pus  panouri  în   punc­
                                                                                                                  apropiatei
                                                                                                          cinstea
                                                                                                   •   In
                                                          doara,  în  legătură  cu  creşterea  ştiinţifică  a
                 tele  principale  ale  satului  (la  sediul  gospo­
                                                          anim alelor,  pot  spune  m ulte  azi  Stana  Cos­
                 dăriei,  la  cooperativă,  la  „ram ificaţie"  etc.).
                                                                                                  sărbători  echipele  artistice  a
                                                          tache  sau  Floarea  Boboc,  îngrijitoare  fru n ­
                 în ain tea  vizionării,  cîte  u n   în v ăţăto r  face  o
                                                                                                                        din
                                                                                                  4S  de  căm ine  culturale
                                                          taşe.  D espre  „reţete"  de  furajare,  despre  „ar­
                 succintă  prezentare,
                                    arătîn d   pe  scurt  ideea
                                                                                                                               •   D espre  rezultatele  obţinu­
                                                          bore  genealogic"  etc.  ele  au  în văţat  şi  din
                 de  bază  a  film ului  şi  subliniind  cîteva  m o­
                                                                                                  te  înti-o
                                                                                                           „ştafetă  culturală".
                                                                   broşurile  de  specialitate,  d ar  au   raionul  M ediaş  sînt  an g ren a­  te  în  m unca  pentru  strîngerea
                                                                    văzut  aceasta  şi  în  docum entare­  D upă  cum  ne  inform ează  to­  prim ei  recolte  a   familiei  unite
                                                                    le  „C reşterea  vitelor",  „în treţi­  varăşul  M arcel   Grigoriu,  di­  a   colectiviştilor  din  întreag a
                                                                    nerea  vacilor  cu  lapte",  „Porum ­  rectorul   C asei  raionale   de   com ună,  ne  scriu  colectiviştii
                                                                    bul  siloz"   ale   căror   nelipsite
                                                                    spectatoare  sînt.  U nul  din   ulti­  cultură,  ştafeta  a   plecat  din   A lexandru   Creţu  şi  Zenobie
                                                                    m ele  film e   vizionate  —  „Febra   cinci  extrem ităţi  ale  raionului,   Bodiu  de   la  G.A.C.  „Drumul
                                                                    aftoasă"  —  le-a  învăţat  m ulte  în   tn  formă  de  etea.  Artiştii  a m a ­  b elşu gu lu i'   din  com una  Fi-
                                                                    legătură  cu  igiena   la  anim ale.   tori  din  Bazna  e-au  d ep lasat   liaşi-O ltenia.  Scriind  despre
                                                                    B inevenit  a  fost  şi  docum entarul
                                                                    „C reşterea  păsărilor"  acum   cînd   la  Blăjel,   cei  din  Şaroş  la   m unca  av în tată  a  colectivişti­
                                                                   la  gospodăria  colectivă  „D rum ul   Biertan,  cei  din  Buia  la   B oaita   lor  din  Filiaşi,  corespondenţii
                                                                   fericirii"  se  pun  bazele  sectorului   etc.  Program ele  artistice  p re­  subliniază  organizarea   chib­
                                                                    avicol.                       zentate  de  oaspeţi  şi  de  g az­  zuită  a  cam paniei  de  recolta­
                                                                     D espre  toate  acestea  afli  stînd                    re  care  a   durat  num ai  două
                                                                   de  vorbă  cu  A nghel  Lupu,  direc­  de  în  limbile  rom înâ,  m aghia­
                                                                   torul  căm inului   cultural  şi   cu   ră   şi  germ ană,  preoedcrte  de   săptăm ini,   de  unde  în  anii
                                                                    colectivistul  Vasile  Păun,  opera­  scurte  expuneri  în  oare   se   trecuţi  dura  peste  două  luni
                                                                   to r  cinem atografic.  La  sfîrşit  îm ­  trec  în  revistă  realizările  ob­  de  zile.
                                                                   părtăşim   o  dorinţă  a  acestora :   ţinute  în  com ună  în  anii  regi­
                                                                   „Am  vrea  m ai  m ulte  film e  a rtis­  mului  nostru,  se  bucură  de  o   •   Am  m ai   primit  scrisori
                                                                   tice  care  să descrie  noua  m enta­  prim ire  entuziastă  din  p artea   asem ăn ăto are  de  la   tov.  Va-
                                                                   litate  a  ţăran u lu i  colectivist,  ati­  spectatorilor.  lerian  Florea  —  Horezu,  Ar­
                                                                   tudinea  lui  nouă  faţă  de  m uncă                      geş ;  T em a   Dumitrescu   —
                                                                   şi  de  avutul  obştesc".       •   A cesta  este  noul  local  al   Leu,  C ra io v a ;  D ragom ii  Cio-
                                                                     E  o  invitaţie   pentru  cineaştii   şcolii  de  8  ani  din   Almaş   b an u   —  Jimbolia,  B a n a t;  Ion
               O peratorul  Ion  Tudose  de  la  G.A.C.  Botoşeşti-Paia  la  apara­  noştri.      (Gurahonţ)   recent   terminat.   Tioaiiuc  —  R ădăuţi,  S uceava
                           tu l  de  proiecţie  al  gospodăriei.           VLADIMJR  PANĂ        D espre  sprijinul  d at  de   să ­  şi  alţii.
                          în  atenţia  direciorilor  de  căm ine  cultural*        cultural  nr.  7/1961  şi  „Noi  victorii   ■— Eusebiu  Camilar :  „Cocorii  (Ga­
                                                                                   cucerim*  din  Îndrum ătorul  cultural   zeta  literară,  24  mai  1962).
                                                                                                                      —  Ion  Bănuţă :  „Sora  soarelui"  şi
                               Recomandări  de  repertoriu                         nr.  7/1962.                     „Steaua  de  aur"  (Gazeta  literară  24
                                                                                        Pentru  recitatori          mai  1962).
                    pentru  sărbătorirea zilei  de  23  August                         şi  brigăzi  artistice       nii"  (Gazeta literară, 26  aprilie  1962).
                                                                                                                      —  Nieolae  S toian:  „In  faţa  pîi-
                                                                                           de  agitaţie               —  Cezar  Drăgoi :  „Comuniştii  şi
                    Ca  în  fiecare  an,  oamenii  muncii   —  „Cîntec  despre  patria  iubită"   —  Mihai   B eniuc:   „Partidului"   steagul"  (Gazeta  literară,  26  aprilie
                  din  întreaga  ţară  se  pregătesc  pen­  de  I>.  Profeta  (Culegerea  „Sub  stea­  (Volumul  „Partidului",   E.S.P.L.A.-   1962).
                  tru  sărbătorirea  zilei  de  23  August.   gul  partidului",   Editura  muzicală,  1954).  „Timpul  comuniştilor"  (Con­  In  afară  de  aceste  poezii,  recitato­
                  Pentru  a  veni  în  ajutorul  activişti­  1961).                temporanul,  22  august  1961)  şi  „E   rii  şi  brigăzile  artistice  de  agitaţie
                  lor  culturali  de  Ia  sate,   Consiliul   —  „Gloria  clasei  muncitoare"  de   bine,  da  !“  (Gazeta  literară,  22  iunie,  pot  include  în  repertoriile  lor şi  alte
                  Aşezămintelor  Culturale  din  Comi­  FI.  Comişel  (Culegerea  „Bogată  şi   1962).              poezii  închinate  partidului,  eliberă­
                  tetul  de  Stat  pentru  Cultură  şi Artă   tînără-i  ţara",  editată  de  Casa  cen­  —  Cicerone  Theodorescu  :   „Ziua   rii patriei  noastre  dc  sub  jugul  fas­
                  face  următoarele   recomandări  de   trală  a  creaţiei  populare,  1961).  cea  mare"  (Gazeta  literară,  23  Au­  cist,  desăvîrşirii  construcţiei  socia­
                  repertoriu  pentru  m anifestările  cul-                         gust.  1961).                    liste  a  ţării,  luptei  pentru  pace  etc.,
                                                    —  „Partidului"  de  A.  Mendelsohn
                  tural-artistice  care  se  vor  organiza   (Broşura  „Partidului",   editată   de   —  M aria  Banuş ;  „Partidului"  şi   apărute  în  ultimele  numere  ale  pu­
                  cu  acest  prilej  la  căminele  cultu­                          „Noaptea  eliberării*  (volumul  „Poe­  blicaţiilor  şi  revistelor  de  speciali­
                  rale :                           Casa  centrală  a  creaţiei  populare,  zii",  Biblioteca  pentru  toţi,  1961).  tate.
                                                   1960).                            —  Mareei  Breslaşu  :  „Stanţe  pen­
                                                                                                                      Se  recomandă  oa  brigăzile  artisti­
                                                    —  „Cîntec
                                                               de  dragoste
                                                                           pentru
                      Pentru  formaţiile          Ţara  Sovietică*  de  D.  Botez  (Cule­  tru  m area   sărbătoare"   (volumul   ce  de  agitaţie   să-şi   întocmească
                             corale               gerea  „23  August  1944—1959",  edita­  „Partidului",  E.S.P.L.A.,  1954).  programe  festive, în  care  să prezinte
                                                                                     —  Al.  Andriţoiu ;  „Un  steag  se
                                                  tă  de  Casa  centrală  a  creaţiei  popu­  ridică"  (Contemporanul  22  august  aspectele  cele  mai  semnificative  din
                   —  „Patrie,  păm int  de  aur*  de  Gh.   lare,  1959).         1961)  şi  „Acum"  (Gazeta  literară,  3   lupta  eroică  a  poporului  nostru,  sub
                                                                                                                    conducerea  partidului,  pentru  desă­
                  Bazavan  (Culegerea  „Patrie,  păm înt   —  „înfloreşti,  păm int  al  bucuriei"   mai,  1962).   vârşirea  construcţiei  socialiste,   as­
                  de  aur",  editată  de  Casa  centrală  a   de  Gh.  Dumitrescu;  „Hora  marilor   —  Eugen Jebeleanu ;  „Pe  lespedea   pecte  din  realizările  obţinute  în  sa­
                  creaţiei  populare,  1961).     câmpii"  de  I.  C hirescu;  „Colectiva   eroilor" şi „Drum de 23  August"  (vo­  tul  şi  comuna  respectivă,  de  Ia  eli­
                   —  „Hora  pentru  23  August"  de   noastră dragă"  de  M.  Neagu ;  „Cîmp   lumul   „Partidului",   E.S.P.L.A.,   berarea  patriei  noastre  şi  pînă  as­
                  Gr.  Macovei,  „Cîntec  despre  elibe­  de  aur  înfrăţit"   de  V.  Timiş  şi   1954).           tăzi,  aspecte   din  munca   şi  viaţa
                  rare"  de  Gh.  Danga  şi  „Să  fii  parti­  „Cîntă-n   inimi  bucuria"  de  Liviu   —  Letuy  Lajos :  „23  August"  (Vo­  nouă  a  colectiviştilor.
                  dului  oştean"  de  M.  Socor  (Culege­  lonescu  (Culegerea   „înfloreşti  pă­  lumul  „Partidului",  E.S.P.L.A.,  1954).
                  rea  „Te  cîntăm,  patrie  liberă",  edi­  m înt  al  bucuriei",  editată  de  Casa   —  Alfred  M argul-Sperber :  „Cînd   Programele  artistice  organizate  cu
                  tată  de  E.S.I.P.,  1959).     centrală  a  creaţiei  populare  1962).   ■punem  partid"  (volumul  „Cele  mai   prilejul  sărbătoririi  zilei  de  23  Au­
                   —  „Ţară  scumpă  să  trăieşti"   de   —  „Pace,  prietenie*  de  Victor  Po-   frumoase  versuri".  Editura  tinere­  gust  pot  cuprinde  şi  piese  de  teatru
                 A.  Vieru  (Culegerea  „Sub  steagul   pescu  şi  „Păcii  de  strajă  vom  sta"   tului).          Inspirate  din  actualitate,  fie  din  cele
                 partidului",  Editura  muzicală,  1961).  de  C.  Romaşoanu  (Culegerea  „Pa­  —  Dan  Deşliu :  „Sub  flam ura  lui   incluse  in  recomandările  de  reper­
                   —  „Din  temelii  noi  te-am   clădit*                          August"  (volumul  „Partidului",  edi­  toriu  pentru  al  III-lea  Festival  bie­
                 de  Sabin  Drăgol  (Culegerea  „Bel­  trie,  păm înt  de  aur", editată  de  Casa   tat de  Casa centrală  a creaţiei  popu­  nal  de  teatru  „I.  L.  Caragiale",  Ne
                 şugul  holdelor  unite",  editată   de   centrală  a  creaţiei  populară,  1961).  lare,  1960).   apărute  în  ultimele  culegeri  ale  Oa­
                 Casa  centrală  a  creaţiei  populare,  —  Medalioane  muzicale  „Te  iu­  —  Victor  Tulbure :   „Proverbe"   zei  centrale  a  creaţiei  populare  sau
                 1960).                           besc,  patria  mea",  din  îndrum ătorul  (Gazeta literară,  3  mai  1962).  in  revista  îndrum ătorul  cultural.
   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14   15