Page 6 - Albina_1962_08
P. 6

Din  experienţa  de  toate  zilele  ştim   constatat  că  totdeauna  cînd  ap ar  dife­
                     un  obiect  sc ă p a t  din  m ină  trebuie  renţe  între  poziţiile  calculate  şi  cele   Ascultind  zgomotul  cu   care
                  n e ap ărat  să  c a d ă   in  jos  şi  nu  în  sus,   observate,  diferenţele  sînt  datorate  nu   puternicele  motoare,  sorbind  la­
                  că  este  m ai  greu  s ă   tuci  un  d eal  decît   im perfecţiei  legii   atracţiei  universale,   com  benzină   de  cea  mai  bună
                  să-l  cobori  şi  că  a p a   rîirrilor  curge  tot­  ci  prezenţei  unor  corpuri  cosm ice  de   calitate,  dau  elicopterului  posi­
                  d eau n a  de  la  m unte  spre  şes  şi  nu  in­  ca te   nu  s-a  ţinut  seam a  în  calcule.   bilitatea   să  se  menţină  imobil
                  vers ;  de  asem enea,  observaţii  astro­  Astfel  leg ea  atracţiei  universale  a  per­  în  aer,  gîndul  mi-a  zburat  spre
                  nom ice  îndelungate  au  dovedit  că  Luna  mis  prezicerea  existenţei  unor  planete   imensitatea  forţei  pentru  a  cărei
                  se  învîrteşte  în  jurul  Păm întului  şi  Pă-   necunoscute  care  apoi  au  şi  fost  d es­  momentană  echilibrare  este  nece­
                  mîntul  se  roteşte  îm preună  cu  celelalte  coperite,  a  explicat  perfect  ap ariţia  şi   sar  acest  uriaş  consum  de  ener­
                  p lanete  în   iu rut                               d ispariţia   com e­  gie.  în   lupta  dusă  cu  ajutorul  a­
                  Soarelui.  Cel  c a ­                               telor   (aşa-num i-   viaţiei împotriva forţei de atracţie
                  re  a   înţeles  pri­                               tele  stele  cu  co a­  a  Pămîntului,  preţiosul  „aur  ne­
                  mii!  că  toate   a ­                               dă),  in sfîrşit, a  fă ­  gru"  este  consumat  continuu,  în
                  ceste   ienom ene                                   cut  posibilă  pre­  cantităţi  din  ce  în  ce  mai  mari.
                  au  o  cauză   uni­  e m iv iT H i i i i            vederea   exactă   Fără  să  vrei  te  întrebi  dacă  a­
                  că  este Isac New­                                  a  eclipselor.   Pe   ceastă  uriaşă   risipă  de  bunuri
                  ton.   In   le^ ea                                  b aza  ei  au   fost   m ateriale  nu  ar  putea  fi  evitată,
                  atracţiei   universale,   descoperită  de  calculate  m om entul  şi  fazele  eclipsei   dacă  prin  cunoaşterea  exactă  a
                  el,   se   a ra tă    că   între   corpuri' e   totale  de  Soare  de  anul  trecut  şi  to a­  naturii   forţelor   gravitaţionale
                  din   Univers,   indiierent  d a c ă   aceste   tă  lum ea  ştie  cît  de  precis  a   fost  acest   lupta  nu  ar  putea  deveni  mai
                  corpuri  sînt  stele,  planete  sa u   sim ple  calcul.               economică.  Fără  să  vrei  începi  să
                  lire  de  nisip   acţionează  o  forţă  de   Bine,  aţi  p utea  obiecta  dv.,  dar  d a c ă    visezi  la  economiile  pe  care  le-ar
                  a'racţie,  num ită  şi  torţă  gravitaţională.   atracţia  dintre  corpuri  este  reciprocă,   realiza  omenirea  dacă  ar  deveni   ISAC  NEWTON
                  Newton  a   a ră ta t  c ă   între  do uă  corpuri   de  ce  totdeauna  num ai   m ărul  cade   realitate  ecranul  pentru  gravita­
                  forţa  de  atracţie  —  grav itaţia  —  este   spre  Păm înt  şi  nu  cad e  şi  Păm întul  spre   ţie  (material  prin  care  forţele  de   Fiind  întrebat  cum  a  descoperit  legea  u-
                  cu  atît  mai  m are  cu  cît  m asole  corpu­  m ăr ?  La  a c e a stă   întrebare  explicaţia   atracţie  nu  pot  trece),  „inventat"   trac(iei  universale,  Isac  N ew ton  a  răspuns t
                  rilor  respective  sînt  m ai  m ari  şi  cu  cît   este  sim plă  :  teoretic,  atunci  cînd  vîn-   de  unul  dintre  eroii  romanelor   „gîndindu-mă  totdeauna  la  ea".
                  d otanţa  dintre  ele  este  m ai  m ică.  Deşi   tul  rupe  codiţa  m ărului,  îi  dă  astfel  po­  de  aventuri  ştiinţifico-fantastice...  Isac  N ewton  lucra  18  ore  pe  zi  în  mod
                  extrem  de  sim plă  ca  formă,  a c e a stă   sibilitate  forţei  de  atracţie  dintre  cor­        regulat.
                  lege  s-a  dovedit  a  fi  foarte  g en erală   puri  să   acţioneze  nestînjenită  :  atît  m ă­
                  (de  a c e e a   s-a  şi  numit  „legea  atracţiei   rul  începe  s ă   c a d ă   spre  Pămînt,  cît  şi
                 universale").  Ea  perm ite să  se calculeze   Păm întul  începe  să  c a d ă  spre  măr.  Noi
                  cu  precizie  extraordinară  drum ul  pe   observăm   num ai  c ăd e rea  m ărului,  d e­
                  care  îl  urm ează  corpurile  cereşti   —   o arece  diferenţa  dintre  m ărim ea  celor
                 planete,  stele,  rachete  cosm ice  O am e­  dou ă  corpuri   fiind   extraordinar   de
                 nii  de  ştiinţă  au  căp ă tat  m are  încre­  m are,  d e p la sa re a   Păm întului  spre  m ăr
                  dere  în  ea  din  momentul  în  care  au  este  extrem  de  mi.-ă.   Cu  excepţia  aşa-ziselor   substanţe  sînt  doar  forţele  datorate  Soarelui  şi
                                                                                       transparente   (aerul,  sticla,   anum ite   Lunei.
                                                                                       cristale,  diferite  lichide  printre  care   Dacă  în  m om entul  eclipsei,  gravito-
                                                                                       şi  apa  etc),  substanţe  prin  care  raza  nii  veniţi  de  la  Soare  şi  obligaţi  să
                                                                                       de  lum ină  străbate  înainte  de  a  fi  com­  treacă  prin  întreg  globul  lunar  au  fost
                                                                                       plet  absorbită  de  distanţe  apreciabile,  parţial  absorbiţi,  pentru  observatorii  de
                    G&m/ITUTI OMULE                                                    se  ştie  că  în  general  fracţiuni  de  m i­  pe  Păm înt,  forţa  de  atracţie  a  Soare­
                                                                                                                         lui  trebuia  să  scadă.  Deci,  fiin d   mai
                                                                                       lim etru  dintr-o  substanţă  sînt  suficien­
                                                                                       te  pentru  a  absorbi  com plet   fotonii.   puţin  trase  în  sus,  greutatea  lucrurilor
                                                                                       Ştiind  aceasta  s-a  pus  întrebarea  dacă  de  pe  Păm înt  trebuia  să  crească.
                   Ştiinţa   m odernă   a   putem   mişca  din  loc fie   ţiu  cu  viteza  lum inii,  a­  fenom enul  de  absorbţie  nu  are  loc  şi   Pentru  a  pune  în  evidenţă  acest  efect
                  stabilit   că   forţele  din   lovind-o cu  o  piatră, fie   ceşti  fotoni  transportă la   la  trecerea  gravitonilor  prin  substanţă.  au  fost  făcute  cercetări  cu  ajutorul  gra-
                 natu ră  acţionează   tot­  ţintin d-o  cu  un  glonţ  de   distanţă  energia  radia­  A nul  trecut.  în  tim pul  eclipsei  tota­  vim etrelor,  aparate  cu  care  pot  fi  m ă­
                 deauna  din  „aproape  în   puşcă.  De  astă  d ată  for­  ţiilor.   le  de  Soare,  natura  a  oferit  cercetăto­  surate  m odificări  ale  forţelor  gravita­
                 aproape",  că  ele  nu  pot   ţa  noastră  m uşchiulară,   O am enii   de   ştiinţă   rilor  un  prilej  foarte  potrivit  pentru  a   ţionale  de  o  sută  de  m ilioane  de  ori  m ai
                 fi  niciodată  transm ise  la   respectiv  forţa  prafului   cred  că  şi  energia  gra­  răspunde  la  această  întrebare.  In  tim ­  m ici  decît  forţa  de  atracţie  a  P ăm întu­
                 distantă  fără   ajutorul   de  puşcă,  este  transpor­  vitaţională   se  concen­  pul  eclipsei,  între  Soare  şi  observatorii   lui.  S-a  dem onstrat  cu  această  ocazie  că
                 unui  suport  m aterial.  Ca   ta tă   pînă  la   cărăm idă   trează  tot  în  nişte  p ar­  de  pe  P ăm înt  s-a  interpus  Luna.  Cum   dacă  există.  în  orice  caz  absorbţia  gra­
                 su  înţelegem   m ai   bine   de  piatră  sau  glonţ.  ticule  elem entare.   Bo­  razele  de  lum ină  (fotonii)  sînt  absor­  vitonilor  este  extraordinar  de  mică.
                  acest  adevăr,  să  presu­  Este  adevărat  însă,  că   tezate  „gravitoni"   încă   bite  cu  uşu rinţă  de  către   substanţă,   Valoarea  exactă  a  acestei absorbţii  va
                 punem   că  vrem   să  miş­  în   natu ră   transportul   înainte  de  a  fi  fost  des­  este  uşor  de  înţeles  de  ce  în  acel  m o­  fi  determ inată  probabil  cu  ajutorul  sa­
                 căm  din  loc  o  cărăm idă   forţelor  este  realizat  nu   coperite   experim ental,   m ent  discul  solar  s-a  întunecat  com ­  teliţilor  artificiali,  care  în  tim pul  fiecă­
                 aşezată  în  m ijlocul  d ru ­  num ai  cu  ajuto rul  unor   se  presupune  că  aceste   plet.  Ce  s-a  întîm plat  însă  cu  gravi-   rei  rotaţii  în  jurul  P ăm întului  primesc
                 mului.                  ..cărăuşi"  cum  sînt  cei   particule  se  deplasează   tonii ?                flu xu l  de  gravitoni  trim is  de  Soare  o
                   Cel  m ai  sim plu  este   din  exem plul  precedent.  în  spaţiu  cu  o  viteză  e­  In  fiecare  punct  de  pe  suprafaţa  Pă­  dată  direct  şi  altă  dată  după  ce  a  stre-
                  să  m ergem   să o ridicăm                    gală  cu  viteza  lum inii,   m întului  peste  forţa  de  atracţie  pro­  bătut  întreg  globul  păm întesc.   ,
                                          Se  ştie  sigur  că  en er­
                 cu  m îna.  In  acest   caz   gia  radiaţiilor   electro­  fiind  singuri  cărăuşi  ai   prie  se  suprapun   forţele  de  atracţie   Savanţii  au  înţeles  astfel  că  ecranul
                  forţa  care  a  acţionat  a   m agnetice  este  concen­  forţelor   gravitaţionale.   datorate  tuturor  celorlalte  corpuri  din   pentru  gravitaţie  va  răm îne  pentru  tot­
                 fost  tran sp o rtată  de  noi   tra tă   în  nişte  particule   Teoretic,   proprietăţile   U nivers.  S-a  determ inat  exact.   prin   deauna  num ai  în  filele  rom anelor  de  li­
                 înşine.                 extrem   de  mici.  num ite   lor  sînt  studiate  în  spe­  calcul,  ctt  de  m are  este  fiecare  dintre   teratură  ştiinţifico-fantastică.  Nu  el  va
                   Să   presupunem    că                                              aceste  forţe  şi  s-a  văzut  că  suficient   fi  cel  care  va  sili  uriaşele  forţe  gravita­
                 vrem   să  acţionăm   de la   cuante de energie sau fo­  cial  de  savantul  sovie­  de  puternice  pentru  a  putea  fi  m ăsu­  ţionale  să  slujească  din  ce  în  ce  mai
                 distanţă.  In  acest  caz o  toni.  M işcîndu-se  în  spa­  tic  D.  D.  Ivanenco.  rate  cu  ajutorul  aparatelor   m oderne  m ult  progresului.







                                                           A bsorbţia  extrao rd in ar  de  m ică  a   interacţionează   gravitonii  cu   m a­  buie  să  se  fi  acum ulat  în  cantităţi
                                                          gravitonilor  ae  către  substanţă  face   teria.                uriaşe  în  spaţiul   cosmic,  form înd
                                                          ca  ei  să  fie  instrum ente  ideale  atît   A bsorbţia  extrao rd in ar  de  mică  a   una  dintre  cele  m ai  im portante  re­
                                                          pentru  un   anum it  tip  de  prospec­  gravitonilor  de  către  substanţă  face   zerve  de  energie  ale  U niversului.
                                                          ţiuni  geofizice,  cît  şi  pentru  tran s­  din  ei  instrum ente  ideale  pentru   Se  ştie  că  în  anum ite  condiţii  p ar­
                                                          m iterea  sem nalelor  la  distanţe  fo ar­  realizarea  unor  com unicaţii  stabile,   ticulele  elem entare   se  pot  tran s­
                                                          te  m ari.                      la  distanţe  foarte  m ari.  Com unica­  form a  unele  în  altele.  Aşa,  de  exem ­
                                                           Aşa  de  exem plu  o  ram ură  a  Geo­  ţiile  prin  relee  gravitaţionale  nu  vor   plu,  este  sigur   că  prin  ciocnirea
                                                         fizică  num ită  gravim etrie  se  ocupă   fi  îm piedicate  nici  de  prezenţa  m un­  unui  electron  cu  un  pozitron   iau
                                                         prin tre  altele  cu  determ inarea  dis­  ţilor  şi  nici  de  cu rb ura  P ăm întului.   naştere  doi  fotoni  şi,  reciproc,  prin
                                                         tribuţiei  geografice  a  forţelor  g ra­  In   plus,  asupra  acestor  com unicaţii   ciocnirea  fotonilor  cu  nucleul  atom ic
                                                          vitaţionale.  în   acest  scop  zeci  de   nu  vor  avea  influenţă  furtunile   poate  lua  naştere  perechea  electron-
                                                         echipe  colindă  în  fiecare  an  ţara,   m agnetice,  care  fac  adesea  im posi­  pozitron.   T eoretic   s-a  a ră ta t   că
                                                         determ inînd  cu  precizie   m odifică­  bilă  legătura  prin  radio.  In  cazul   transform ări  analoage  pot  avea  loc
                                                         rile  pe  care  le  suferă  forţa  de  atrac­  realizării   practice  a  gravireleelor   şi  pentru  gravitoni.  P rincipial  există
                                                         ţie  a  P ăm întului  de  la  un  punct  la   vor  fi  com plet  elim inate  m ultiplele   deci  posibilitatea  de  a  transform a
                                                         altul.  Cu  valorile  astfel  obţinute  se   dificultăţi  care  fac  azi  greoaie   le­  direct  energia  gravitaţională  în  for­
                                                         întocm esc  aşa-num itele  „hărţi  gravi­  gătura  cu  navele  cosmice   plecate   m ele  de  energie  de  care  ne  folosim
                                                         m etrice",  h ărţi  care  perm it  gravim e-   la  distanţe   m ari.   Spre   regretul   în  mod  curent.  P rin  urm are,  în  că­
                                                         triştilo r  să  stabilească  poziţia  con­  cercetătorilor,  posibilităţile  tehnice   lătoriile  lor  in terastrale  nepoţii  noş­
                                                         centraţiilor  de  m inerale  utile  şi  une­  sîn t  însă  azi  încă  departe  de  a  p er­  tri  nu  vor  m ai  fi  nevoiţi  să-şi  în ­
                                                         ori  chiar  n atu ra  lor.  P en tru   a  înţe­  m ite  construirea  unor  em iţătoare  de   carce  rachetele  f o tonice  cu  balastul
                                                         lege —  „a  interp reta"  cum   spun  spe­  graviunde  suficient  de  intense.  Mai   uriaş  al  rezervelor  de  energie.  Dis­
                                                         c ia liş tii—  o  astfel  de  hartă,  se  por­  aproape  de  posibilităţi  este  realiza­  pozitive  speciale  îi  vor  aju ta  să  cu­
                                                         neşte  totdeauna  de  la  principiul  că   rea  unor  gravireceptoare.  In  pre­  leagă  din  energia  gravitonilor  în tîl-
                                                         prezenţa  la  suprafaţa  Păm întului  a   zent  savanţi  din  diferite  ţări  fac  stu ­  niţi  în  cale,  a tît  cît  le  va  fi  necesar.
                                                         unor  forţe  gravitaţionale  m ai  slabe   dii  privind  posibilitatea  de  a  folosi   Şi  cine  ştie,  poate  nepoatele  nepoţi­
                                                         decît  este  norm al   este   rezultatul   astfel  de  dispozitive  în  cercetările   lor  noştri  vor   încălzi   cafeau   cu
                                                         prezenţei  în  subsol  a  unor  zăcăm in­  astronom ice.  A lături  de  radioteles-   lapte  folosind  tot  energia  gravitoni­
                                                         te  de  m inerale  uşoare  —  gaze  n atu ­  coape,  instalaţii  ex trao rd in ar  de  sen­  lor  ipotetici  de  azi...
                                                         rale,  petrol  sau  sare  —  iar  prezenţa   sibile,   construite  special  pentru  a   N um eroşi  oam eni  de  ştiinţă  îşi
                 U nul  din  cele  mai  noi  m odele  de  gravim etru.  unor  forţe  gravitaţionale  m ai  p u ter­  recepţiona  undele  radiofonice  emise   unesc  azi  eforturile  pentru  a  desci­
                                                         nice  decît  este  norm al,  este  dim po­  de  corpurile  cereşti,  gravitelescoa-   fra  necunoscutul  ce  înconjoară  încă
                                                         triv ă  rezultatul  prezenţei  în  subsol   pele  ar  putea  aduce  servicii  de  ne­  n atu ra  forţei  gravitaţionale.  Cunos­
                                                         a  unor  zăcăm inte  de  m inerale  grele,   p reţuit  în  cercetarea  acelor  porţiuni   cută  m ai  bine,  forţa  gravitaţională
                                                         cu  conţinut  m are  de  fier,  de  exem ­  ale  U niversului,  inaccesibile  obser­  care  a  şi  devenit  un  aju to r  de  n ă­
                          Pagină  redactată  de          plu.  B ineînţeles,  calitatea  in terpre­  vaţiilor  optice  din  cauza  norilor  de   dejde  al  om ului  în  prospectarea  bo­
                                                                                          p raf  cosmic.
                                                         tării  gravim etriştilor  va  putea  fi  îm ­                     găţiilor  subsolului,  va  aduce  servicii
                        ing.  D.  Z U G R Ă V ESC U      b un ătăţită  şi  eficienţa  economică  a   D upă  părerea  teoreticienilor,  de­
                                                                                          oarece  gravitonii  sînt  em işi  în  mod   de  nepreţuit  astronom iei,  telecom u­
                                                         prospecţiunilor  sporită,  atunci  cînd   continuu  de  m aterie  şi  sînt  absorbiţi   nicaţiilor  terestre  şi  cosmice,  ener­
                                                         se  va  cunoaşte  exact  m odul  în  care  doar  în  foarte  m ică  m ăsură,  ei  tre ­  geticei.
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11