Page 2 - Albina_1962_08
P. 2

DIN  EXPERIENŢA  SOVIETICĂ




                                                                            „ 3 îim                Z o a i&               h n te l"



                                                                       F jl xperienţa  cluburilor  col-   „ZUe  ale  zootehniei**.  Ele  se   popularizarea  „Zilei  zooteh­
                                                                         <j  hoznicc  şi  săteşti  «lin
                                                                                                  desfăşoară  lunar  şi  anume  în
                                                                                                                              niei11.
                                                                           Uniunea  Sovietică  este
                                                                                                                               Nu  putem  să  vorbim  de  a­
                                                                      o  sursă  im portantă  de  învă­  ultim a  săptăm înă  a  lunii  res­  plicarea  experienţei  sovietice
                                                                                                  pective.  Un  activist  cultural
                                                                      ţăminte  pentru  activiştii  noş­  prezintă  date  privind  realiza­  în  munca  culturală  fără  să  a­
                                                                      tri  culturali.  Din  multiplele   rea  planului  de  producţie,   mintim  de  „lectorul  povesti­
                                                                      lor  forme  de  muncă,  din  me­  şi  pe  fruntaşii  sectorului  etc.,   tor11,  metodă  extinsă  acum  în
                                                                      todele  eficiente  folosite  de  in­  apoi  brigadierul  sau  preşedin­
                                                                      stituţiile  culturale  săteşti  din   tele  gospodăriei  vorbeşte  des­  toată  regiunea  noastră,   pe
                                                                                                                              care  am  aflat-o  în  paginile  u ­
                                                                      U.R.S.S.  în  decursul  anilor,   pre  sarcinile  ce  revin  in  luna   nei  broşuri  despre  activitatea
                                                                      multe  au  fost  preluate,  adap­  urm ătoare  dînd  indicaţii  des­  culturală  la  locul  de  muncă  în
                                                                      tate  la  condiţiile  noastre  spe­  pre  felul  în  care  se  pot  rem e­  Uniunea  Sovietică.
                                                                      cifice  şi  aplicate  în  regiune.   dia  eventualele  deficienţe.  In
                                                                      Voi  aminti  numai  cîteva  din   încheiere  se  face  prezentarea   Din  experienţa  cluburilor
                                                                      ele.                        unei  cărţi  de  specialitate  şi  se   colhoznice  sovietice  în  susţi­
                                                                        Prin  mijlocirea  unor  lucrări   desfăşoară  un  mie  program   nerea  întrecerii  socialiste  am
                                                                                                                              folosit  diferite  m anifestări  ca
                                                                      traduse  din  limba  rusă  am  a­  artistic  Treptat  „Ziua  zooteh­  „foile  de  întrecere"  pe  gospo­
                                                                      flat  că  în  multe  colhozuri  se   niei"  a  început  să  se  desfă­  dărie.  Pentru  propagarea  ex­
                                                                      organizează lunar  sau mai  des,   şoare  în  toate  raioanele.  Se­  perienţei  fruntaşilor  vom  or­
              Maria  Chişcu  de  la  G.A.S.  Lipova,  regiunea  Banat,  acordă  o   zile  ale  zootehniştilor  în  ca­  siunea  sfatului  popular  regio­  ganiza  seri  tematice  ea :  „Sla­
                                                                                                  nal,  cercetînd  rezultatele apli­
               deosebită  atenţie  lotului  de  viţei  pe  care  îl  îngrijeşte.  In  fo­  drul  cărora  se  face  bilanţul   cării  în  munca  culturală  a  a­  vă  muncii",  „In  cinstea  celor
                        tografie:  alăptarea  viţeilor  cu  biberonul.  întrecerii  socialiste,  se  stabi-                   mai  buni"  etc.
                                                                      lese  noi  angajamente,  se  des­  cestei  metode,  a  apreciat-o ca   Experienţa  cluburilor  col­
                                                                      făşoară  adevărate  schimburi   deosebit  de  valoroasă  şi  a  in­  hoznice  şi  săteşti  din  U.R.S.S.
                                                                      de  experienţă.  In  comuna  Oto-   dicat  extinderea  ei  în  toate
                      ^  n  V    o  i i n  c  l   c t e   U  t        gursk,  raionul  Glazov,  Repu­  comunele  regiuniL  Pentru  a­  este  un  exemplu  de  felul  în
                                                                      blica  Udmurtă,  de  exemplu,   ceasta  s-a  organizat  în  comu­  care  activitatea  culturală  spri­
                                                                                                  na  Bărcăneşti  o  acţiune
                                                                                                                         de
                ■ ' ■ U l l t f i m                       S l         ziua  zootehnistului  are  loc   generalizare  a  acestei  acţiuni   jină  realizarea  sarcinilor  de
                                                                      săptămînal  joia.  Printre  altele
                                                                                                                              producţie,  exemplu  pe  care
                                                                      se  prezintă  ultimele  cărţi  zoo­  la  care  au  participat  preşe­
                                                                      tehnice  apărute,  iar  cîte o dată   dinţi  de  gospodării  colective,   toţi  activiştii  culturali  din  re­
                                                                      se  desfăşoară  şi  un  scurt  pro­  brigadieri  şi  directori  de  că­  giunea  Ploieşti  se  străduiesc
                                                                                                  mine  culturale  din  11  comune
                                                                      gram  artistic.
               N  u  demult,  intre  marginea   folosite  aci  şi  de  obiectivele   In  ultimele  luni  mai  multe   din  raza  oraşului  Ploieşti. Ast­  să-I  urmeze.
                                          colectivei  gazdă,  de  metodele
                   dinspre  Brateş  a  comu­
                   nei  V înători  şi  şoseaua   ce  urmează  a  fi  atinse  pînă  în   cămine  culturala  din  regiunea   fel  de  acţiuni  se  organizează   ENE  RUSU
              paralelă  cu  lacul,  nu  era  ni­  1965.   Vizitarea   complexului   noastră,  cum  ar  fi  cele  din   în  fierare  raion  pe  centre  me­  vicepreşedinte
              mic  care  să  bucure  privirea   zootehnic  a  stîrnit  pe  alocuri   Mihălceni,  Ştiubei,  Costeşti,   todice,  la  care  participă  cîte   al  Comitetului  executiv
              drumeţului.  Un  cîmp  gol,  pe   adm iraţia   nereţinută   pentru   Dumbrava,  Băleni  etc.,  au  în-   5—6  comune.  S-a  elaborat  şi   al  sfatului  popular
              care  vacile  vînau  cîte-un  fir   cele  văzute.   Porumbul   siloz,   eeput  să  organizeze  asemenea  o  scrisoare  metodică  pentru  regional  Ploieşti
              de  iarbă,  aştepta  de  la  mina   „răsfăţatul11  vînătorenilor,  avea
              omului  o  întrebuinţare   mai   la  dispoziţie  36  de  gropi,  toate
              bună.  Colectiviştii  au  şters  re­  cimentuite.   In  plină  vară,  nu
              pede  această  pată  albă  de  pe   mai  puţin  de  nouă  silozuri  e­
              harta  comunei  lor.  Ca  din  pă-   rau  încă  pline  —  indiciu  sigur
              mînt  s-a  înălţat  aici  un  ade­  al  unei  balanţe  furajere  exce­
              vărat  complex  de  acareturi :   dentare.  Mult  a  plăcut  şi  staţia
              patru  grajduri,  un  saivan,  o   de  montă  artificială,  mic  labo­
              staţie  de  incubaţie  şi  două  pu-   rator  de  şlefuire  a  raselor,  con­
              ierniţe,  magazii,  pătule,  ate­  dus  de  tehnicianul  Petre  Dima.  Locul  acţiunii  :  aria  num ărul  2  a   colecti­  vers  şi  cînt,  f rin (uri  din  v iaţa  gospodăriei.
              liere.                       M erinozarea   oilor,  sporirea   viştilor  din  com una  Ioneşti-Argeş.  Pauza  de   Laudele  pentru  fruntaşi,  d ar  şi  critica  a d u să
                „Locatarii1* adăposturilor  zoo­  productivităţii  vacilor  din  ra­  prinz.   Zumzetul   uniform  cu  care  te  in tim -,  celor  ce  stau  p e   tînjeală,  m erg  deopotrivă  la
              tehnice  alcătuiesc  un  nume­  sele  Roşie  de  stepă  şi  Bălţată   pină  încă  din  d ep ărtare  b atoza  nu  s-a   inim a  oam enilor.   *
              ros  şi  productiv  şeptel,  lu­  romînească,  au  fost  probleme   curm at.  Echipele  lucrează  prin  schim b  asi-   Micul  program   în văţat  sp ecial  pentru  vizi­
              cru  de  laudă  pentru  această   dintre  cele  mai  discutate.  A-   gurînd  activitatea  neîntreruptă  la   arie.  Cei   tele  la   cele  dou ă  arii  ale  g o spodăriei  e  pe
              colectivă  situată  exact  la   o   flînd  că  mulgătorii  de  la  G.A.C.   retraşi  la  um brar  pot  asista  la   un  scurt  m o­  siîrşite.  De  undeva  din  stingă  ap a re   pe
              poştă  de  piaţa  gălăţeană.  Pe   V înători  şi-au  propus  să  ob­  ment  distractiv  organizat  de  căm inul  cultu­  bicicletă  —  cu  şa p c a   p e  cap   şi  cu  tolba  în-
              primul  loc  vin  tau rin ele:  230   ţină  peste  plan  300  litri  de   ral.  Pe  o  rem orcă  cu  care  a   fost  adus  com ­  tr-o  p arte  —  „poştaşul"  care  se  opreşte  în
              de  vaci  mulgătoare,  21  de  ju -   lapte  de  la  fiecare  vacă  fura­  bustibil  pentru  tractoarele  brigăzii  de  la   dreptul  remorcii.  De  ce  zîm beşte  lum ea ?
              ninci  şi  297  de  viţei.  Urmează   jată  şi  că  gospodăria  va  livra   S.M.T.  G reci  se  suie  cîţiva  tineri  ce  tocm ai   —  Păi,  uite  la   el,  ce  p o ştaş  o  fi,  că-i  Ilie
              ovinele,  care  depăşesc  mia  de   statului,  în  acest  an,  cel  puţin   p icaseră  Ia  arie.  Im ediat  li  se  alătu ră  încă   a   lui  R âzorea,  to ată  ziua 1  De  unde-o  fi  făcut
              capete.  Suprafaţa  arabilă   a   1.500  hectolitri  de  lapte,  mulţi   trei  dintre  colectiviştii  care  lă sa se ră   lucrul,   rost  de  toate  a ste a  ?
              gospodăriei  însumînd  1.200  de   dintre  vizitatori  şi-au  luat  pe   m em bri  şi  ei  în  b rig ad a   artistică.  Cu  totul   De  recuzită  se  îngrijise  din  timp  Ilie  Râzo­
              hectare,  oricine  poate  socoti   loc  angajam entul  să  obţină  şi   sînt  vreo  opt,  urcaţi  pe  platoul  remorcii.  rea,  care  d e  asem enea  este  m em bru  a l  bri­
              pe  loc  cit  de  bună  este  încăr­  ei,  în  unităţile  lor,  producţii   Deşi  priveau  spre  o  scen ă  fă ră  cortină  şi   găzii  artistice  de  agitaţie.  Se  tot  invfrtise  p e
              cătura  corespunzătoare  de  ani­  mai  mari  decît  cele  planificate.   in  schim b  cu...  patru  roţi  —  pentru  colecti­  la   poştă,  explicase  cum   stă  cazul  şi  p în ă  la
              m ale  la  suta  de  hectare.  Schimbul  de  experienţă  a  ge­  viştii  m ai  fam iliarizaţi  cu  form aţiile  căm inu­  urm ă  a   obţinut  cele  de  care  a v e a  trebuinţă.
                                          nerat  astfel  o  atmosferă  de  e­  lui  cultural,  m irarea  a   fost  de  scurtă  durată.  D upă  a c e a stă   ap ariţie  „de  efect"  originalul
                Calculul  acesta  l-a  făcut  de­
              unăzi  o  întreagă  arm ată  de  vi­  mulaţie.              —  H aideţi  m ai  ap ro ap e,  c ă   a   venit  b ri­  p oştaş  sco ate  din  tolbă  cîteva  plicuri  a d re ­
              zitatori.  în  zeci   de   carnete   „Sintem  bucuroşi  că   ne-am   g a d a   artistică 1        sate  lui  Dumitru  Paraschiv,  Dumitru  G heor-
              s-au  notat  cifre,  am ănunte  pri­  achitat  bine  de  îndatoririle  u­  încet,  încet  um brarul,  altfel  atrăg ăto r,  *ă-   ghe,  M aria  Iordache  şi  altor  fruntaşi,  şi  le
              vind  furajarea,  mulsul  ori  a­  nei  gazde  —  spunea  tovarăşul   m ine  nepopulat.           citeşte  clte  o  strofă  închinată  realizărilor  fie­
              m eliorarea  raselor.  Şi  toate  în­  Constantin  M unteanu,  secreta­  B rigada  artistică  de  agitaţie  e  o  cunoştinţă
              sem nările  luate  s-au  făcut  cu   rul  organizaţiei  de  bază  P.M.R.   mai  veche  a   colectiviştilor  din  Ioneşti.  Se   căruia.
              m ină  sigură,  de  către  oameni   —  Pe mine m-a  mulţumit  poate   poate  spune  chiar  că,  de  zece  ani  de  cînd   Batoza  zum zâie  din  plin.  Spectatori  şi
              deprinşi  cu  asem enea  rosturi   cel  mai  mult  faptul  că,  după   există  in  com ună,  e a   a   devenit  o  b rig ad ă   cu   actori  şi-au   reînceput  cu  m ai  mult  zel  mun­
              şi  mai  ales  dornici  să-şi  Îm­  încheierea  schimbului  de  ex­  tradiţie.  Şi  în  ultim a  vrem e  instructorii  de  bri­  ca.  R om orca-„scenâ",  g o a lă   acum ,  râm îne
              bogăţească  cunoştinţele :  pre­  perienţă,  cînd  parte  din  vizi­  g a d ă  C onstantin V laicu şi N icolae  T ănase  au   sc ăld a tă  în  razele  reflectorului  ei  nafuraL
              şedinţi  şi   vicepreşedinţi   de   tatori  începuseră  să  plece,  u­  im bogâţit  ac e a stă   tradiţie  şi  au  înfrum use­
              gospodării  colective,  ingineri   nii  s-au  hotărît  să  mai  zăbo­                             soarele.
              zootehnişti,  brigadieri  şi  mul­  vească  şi  să  asiste  la  mulsul   ţat-o.  Astăzi,  pe  platform a  rem orcii,  alteori   VLADIM1R  PANA
              gători  —  invitaţi  la  un  schimb   de  seară.  între  ei  şi  mulgătorii   însă  pe  un  tăp şan   cu  iarbă,  în  faţa  g rajdu ­
              de  experienţă  organizat  de  Co­  de  aici  s-au   legat   prietenii,   lui,  la  arie,  la  g răd in a  de  legum e,  tinerii
              m itetul  raional  P.M.R.-Galati.  poate  că  ai  noştri  le  vor  în­  artişti  au   interpretat  scurte  program e  în  ale
                                         toarce  vizita  sau  le  vor  scrie.
               Ascultîndu-1  întii  pe  tova­  Şi  asta  e  bine".      căror  texte  p ro teso ara  M ariana  Cozlovschi
              răşul  Teodor  M eraru,  preşe­
              dintele  G.A.C.  V înători,  care   Un  asemenea  schimb  de  ex­  zugrăveşte  fapte  culese  din  m unca  colecti-*
              a  ţinut  un  referat  cuprinzător,   perienţă  se  va  solda,  fără  în­  viştilor.
                                          doială,  cu  rezultate  dintre  cele
              oaspeţii  au  luat  cunoştinţă  de                          Rînd  pe  rînd  Floricu  B adea,  Dumitru  O siac,
                                          mai  frumoase.
              istoricul  întem eierii  şi  dezvol­                      Ioana  Florea  şi  ceilalţi  tineri  din  b rig ad ă
              tării  sectorului  zootehnic  al       N.  CULCEA         prezintă  astăzi  de  pe  rem orca-,scen ă",  în
                                                                                   cercetarea  faptului  cultural  in  chiar  ini­
                                                                                   ma  satului  colectivist.
                                                                                    •   CONSTANTIN  MOCANU  —  Teţhir-
                                                                                  ghiol.  Am  primit  articolul  dv.  care  deşi e
                                                                                   bogat  documentat,  abordînd  prea  m ulte
                                                                                   probleme  se  iărimiţează.   Vă  recoman­
                                                                                   dăm  să  aproiundaţi  cîte  o  singură  for­
                                                                                   mă  din  arsenalul  muncii  culturale,  cea
               •   AL.  S.  PREDEŢEANU  —  Cruşov-Ar-   răşului  Peleanu  cu  prilejul   inaugurării   mai  operativă  şi  mai  eficientă,  cu  toate
             geş.  A m   primit  cele  patru  ioi  volante  pe  noii  case  pe  care  şi-a  clădit-o.  implicaţiile  ei  pe  plan  local.
              care  le  apreciem  ca  realizări  meritorii.   •   EUGEN  AGRIGOROAIEI  —  Iaşi.  Din   •   N.  BRĂNESCU—Babadag.  Ca  direc­
              Ele  se  caracterizează  prin :  tematică  va­  ultima  corespondenţă  reţinem  afirmaţia   tor  de  casă  de  cultură  aveţi  un  unghi
              riată,  bogăţie  de  iniormaţii,  stil  curat,   de  la  slirşit:  „biblioteca  din  Deleni,  con­  mai  larg  de  vedere,  mai  m ulte  posibili­
              vioi.  Obiecţia  noastră: articolele sînt cam   tribuie  la  formarea  unor  trăsături  morale   tăţi  efe  analizare  a  femomemtkii  cultural
              lungi  (gîndiţi-vă  cit  de  puţin  timp  liber   noi  la  ţăranii  colecfiviş/i".  E  o  iaVe  mi­  in  sal.  Vă  adresăm  acelaşi  îndemn  ca
              au  oamenii  in  zorul  campaniei).   Şi  o   nunată  pentru  un  articol  de  sine  stătător.   tovarăşului  Schăffer.
              propunere:  ar  ii  bine  dacă  iiecare  nu.   ,Colţul  colectivistului"  organizat  la  bi­  •   CORNEi.  PANTA —  Slatina.  V -«n
              măr  ar  consemna  măsurile  luate  şi  în­  bliotecă  este  un  alt  subiect  care  se  cere   ruga  să  vă  reîntoajceţi   în  Dobrotinet
              dreptările  ce  se  iac  după  apariţia  numă­  aprofundat.  Aşteptăm   s-o  iaceţi  cit  mai   unde  în  bună  măsamă  lucrurile  vă  sini
              rului  precedent.                 curind.                            cunoscute  şi  să vă  docum entaţi  amănun­  ti?   ţi,
               •   IRIMIE  FRĂTEANU  şi  V.  PETEANU                              ţit  pentru  un  eatical  despre  „Activitatea
              —  Jucu  de  Jos-Gherla.  Informaţi-ne  mai   •   ANDREI  SCHAFFER—Satu Mare.  Ne   cultural-eduea&vă  dusă  în  rindurile  co­  Cn  ocazia   încheierii   cam paniei   de
             des  şi  mai  pe  larg  despre  munca  colec­  place  m inuţiozitatea  şi  seriozitatea  cu   lectiviştilor;**„  AeeasM   ar  răspunde  moi   recoU tre pa M freg  raionul  Zim nicea,  în
              tiviştilor  pentru  Întărirea  continuă  a  gos­  care  lucraţi  pe  materiale.  Articolele  a­  bine  cerinţelor  revistei  noastre.  Ne-ar   com una  C ervenia  a  avu t  loc  o frum oasă
             podăriei,  problemă  pe  care,  după  cile   bundă  in  detalii,  cele  mai  m ulte  cu  ca­  interesa  in  mod  deosebit  ce  anume  fac   sărbătoare  a  recoltei.  In  fo to g rafie :
             ştim,  o  cunoaşteţi  destui  de  bine.  Felieir   racter  metodic.  Aşteptăm   sâ  porniţi  cu  cadrele  didactice  pe  această   linie  de  aspect  de  la  program ul  artistic  prezen­
              târî  şl cele mal  calde urări  de bine  tova­  calităţile  de  care  am  vorbit  mai  sus  la  preocupări.   '  ta t  cu  acest  prilej.
   1   2   3   4   5   6   7