Page 11 - 1930-10
P. 11

SCARLAT LAMBRINO: CETATEA HISTRIA                                583

            tria,  atacată  fiind  de  Geţii  organizaţi  ai  lui  Bure-   pace  pe  care  le  trăeşte  la  adăpostul  Romei,  Histria
            bista.  Dar.  cu  toate  turburările  care  se  întâmplă   va  înflori  din  nou.  Insula  se  va  acoperi  cu  temple
            pe  valea  Dunării  în  aceste  trei  secole  şi  cu  toată   şi  cu  clădiri  publice  impunătoare  construite  în  mar­
            tăria  Geţilor,  activitatea  comercială  a  Histriei  nu   mură  sau  în  piatră  calcaroasă.  S  au  găsit  până
            încetează.  In  multe  localităţi  din  câmpia  Munteniei   acum  nu  mai  puţin  de  şase  inscripţii  care  împodo­
            până  la  Olt.  pe  valea  Dâmboviţei.  pe  valea  Şire­  beau  şase  clădiri  monumentale  ridicate  in  cinstea
            tului.  s’au  găsit  monede  şi  vase  cu  ştampile  pe   împăraţilor  Marcus  Aurelius  şi  Antoninus  Pius.
            toartă,  care  toate  datează  din  aceste  trei  secole.   Deasemenea  s’au  ridicat  numeroase  statui  de  mar­
            Mai  mult  decât  atât,  la  Costeşti.  in  nunţii  Hunie-   mură sau de bronz împăraţilor, guvernatorilor
            doarei.  s'a  găsit  o                                                        Moesiei  d  e  jos
            monedă  a  Histriei                                                           sau   magistraţilor
            din această vreme.                                                            oraşului.  Aşa  s’a
            Aşa  dar.  legătu­                                                            găsit  o  statuă  de
            rile  comerciale  ale                                                         marmură  din  a-
            Grecilor  dela  Ma­                                                           ceastâ  vreme  care
            rca Neagră cu Ge­                                                             reprezintă  pe  un
            ţii  de  peste  Du­                                                           cetăţean  din  His­
            năre continuă şi în                                                           tria.
            aceste  împrejurări                                                              După  epoca  de
            grele,  iar  activita­                                                        pace  şi  de  înflorire
            tea  Histriei  se  re­                                                        de la începutul im­
            simte până în pla­                                                            periului   urmează
            toul Transilvaniei.                                                           turburările  prici­
              Turburările  vor                                                            nuite  de  năvălirile
            mai  dura  încă  un                                                           barbarilor.   Goţii
            secol,  primul  al                                                            la  anul  238  pusti-
            erei  creştine,  dar                                                          esc şi dărâmă His­
            acum  intervin  pe                                                            tria.  Ha  se  va  re­
            aici  Romanii  cari                                                           construi  in  curând.
            vor supune popoa­                                                              Alte  clădiri  se  vor
            rele  râsboinice  şi                                                           înălţa  in  oraş,  dar
            neliniştite  de  pe  a-                                                       acestea,  deşi  vor
            mândouă  malurile                                                              avea   dimensiuni
            Dunării   şi   vor                                                             considerabile,   nu
            creia  condiţii  paş­                                                          vor  uai  avea  fru­
            nice  de  viaţă.  încă                                                         museţea  celor  din
            împăratul  Tiberiu                                                             trecut.  Zidurile.  în
            va  înfiinţa,  in  a-                                                          loc  să  fie  de  mar­
            nul 15 după Cr. un                                                             mură,  se  vor  face
            comandament  mi­                                                               din  bolovani  nere­
             litar  care  va  su-                                                          gulaţi  sau  din  că­
             praveghia  regiu­                                                             rămidă  :  pe  din  a-
            nea  gurilor  Dună­                                                            fară  vor  fi  tencuite
             rii şi ţărmul Mării.                                                          şi zugrăvite, potri­
            Domiţian, pe la 86,                                                            vit  vremurilor  de
            va  transforma  tot                                                            restrişte  în  care
            ţinutul  dintre  Du­    Relief reprezintând pe seul Rionyaos-Baechus care tine iu mim   trăeşte  oraşul.  El
                               ştiută Ursul iar iu drea|4a un ciorchine «le struguri deasupra unei amfore
            năre.  Mare  şi  Bal­  aşezate |«e un altar. Kste opera vreunui artist localnic din vremea Romanilor.  va  continua  să  fie
            cani  într’o  pro­                                                             sub  stăpânire  ro­
            vincie  romană.  ..Moesia  de  Jos  .  Iar  Traian,   mană  şi  apoi  bizantină  până  in  secolul  al  Vl-lea  :
            douăzeci  de  ani  după  aceea,  va  cuceri  platoul  Car-   împăraţii  de  la  Roma  sau  din  Bizanţ  vor  căuta  să
            paţilor şi va înfiinţa provincia „Dacia".        se  menţină,  împotriva  primejdiilor  barbare,  în  acest
               Astfel  întreg  teritoriul  în  care  Histria  îşi  des­  punct  însemnat  de  unde  se  putea  supraveghea  şi
             făşura  activitatea  sa  comercială  ajunge  sub  stăpâ­  apăra cu înlesnire graniţa Dunării.
            nirea  romană.  Caşi  marea  majoritate  a  oraşelor   Dar  alături  de  aceste  greutăţi  prin  care  a  trecut
            greceşti  din  Orient,  ea  se  va  bucura  de  ocrotirea   Histria  în  decursul  vremurilor  o  altă  primejdie  o
             Romanilor  in  aceste  ţinuturi  îndepărtate  ale  impe­  ameninţa.  Marea  depunând  straturi  de  nisip  pe
            riului.  Dar  împrejurările  grele  prin  care  a  trecut   coastă  a  legat  insula  pe  care  se  afla  oraşul  cu  us­
             până  la  venirea  nouilor  stăpânitori  i-au  scăzut  stră­  catul.  Din  adâncuri  s'a  înălţat  treptat  ostrovul  Chi-
            lucirea  de  altă  dată.  Totuşi.  în  cele  două  secole  de  tuc care a despărţit Histria de largul Mării. Apele
   6   7   8   9   10   11   12   13   14   15   16