Page 9 - 1930-10

SCARLAT LAMRRINO: CETATEA HISTRIA

localitate aşezată la apus de Maramureş, un minu­ Tot atunci i se ridică lui Apollon o statuă de bronz
nat vas grec de bronz cu trei toarte : două mai de mărime naturală. Din nenorocire, nu s’a găsit
mici sunt împodobite cu palmete in relief, iar cea decât baza ei de marmură neagră cu numele cetă­
mai mare se sprijină pe o sirenă cu aripile desfă­ ţeanului Theoxenos care i-a făcut-o dar. Totuşi
şurate. Vasul acesta, care a fost lucrat în secolul putem şti trăsăturile acestui frumos monument
după urmele lăsate de statuă pe suprafaţa bazei şi
după chipul în care este înfăţişat zeul pe friză şi
pe monedele histriene de mai târziu. Peste tot
Apollon Ietros este reprezintat în picioare. îmbră­
cat într un vestmânt lung care cade până la pă­
mânt. In mâna stângă ţine citara. iar in dreapta
instrumentul cu care face să-i vibreze coardele. Aşa
trebue să fi fost statua de bronz ridicată în secolul
al V-lea.
La începutul secolului următor, statul histrian
începe sâ bată monedă proprie de argint, care
poartă pe o faţă capetele a doi tineri lipite unul de
altul şi pe cealaltă vulturul de mare. pasărea sim­
bolică a oraşului, ţinând în ghiare un delfin.

Slatoe de marmură «lin vremea Romanilor ivjirenntind nn
/clăteau al Hirtriei. ţ
al Vl-lea in vreun oraş grec din Marea Egee. a
ajuns atât de departe in munţi probabil tot prin
mijlocirea negustorilor din Histria. Astfel Daco-
Geţii cunosc şi preţuesc atât de timpuriu produsele
civilizaţiei greceşti care vin până Ia ei prin mijloci­
rea Histrienilor.
In secolele al V-lea şi al IV-lea Histria ia un
şi mai mare avânt. Oraşul se împodobeşte cu temple
de marmură adusă din Marea Egee, care iau locul
celor construite din material mai slab de mai nainte.
Stalue «1« marmură <lin vn-moa ţmeturi
Aşa sa găsit o frumoasă friză de marmură albă repre/ijilâml o zeiţă.
care împodobea, pe cât se pare. baza statuei de
cult din templul cel nou. clădit către sfârşi­ Tot atunci se clădeşte un alt templu mai mare
tul secolului al V-lea. al lui Apollon Ietros. Pe de marmură divinităţii ocrotitoare care ve-
fragmentul care ni s a păstrat sunt reprezintaţi in ghiazâ la liniştea şi prosperitatea Histriei. Ni
relief la mijloc zeul ocrotitor al oraşului, la stânga s’a păstrat un bloc mare din architrava care stă­
tatăl său. Zeus. iar la dreapta sora sa Artemis. tea sub streaşină clădirii, purtând pe el numele