Page 5 - 1930-10
P. 5

SCARLAT LAMBRINO: CETATEA HISTRIA                                .14 I

             Navigatorii  veneau  din  oraşul  Milet  care  era  a-   bogată  în  peşte.  De  altă  parte,  urcându-se  în  sus
           şezat  pe  coasta  Asiei  Mici.  la  gura  fluviului  Mean-   pe  fluviu  ei  puteau  face  comerţ  cu  populaţiile  de
           dru.  Datorită  aşezării  prielnice  şi  vredniciei  cetă­  pe majuri.
           ţenilor.  Miletul  ajunsese  cea  mai  de  seamă  dintre   Aşa  a  luat  naştere  Histria.  întemeierea  ei  s  a  în­
           toate  cetăţile  greceşti  de  pe  ţărmurile  Asiei  Mici.   tâmplat  pe  la  anul  656  în.  de  Cr..  pe  cât  îşi  adu­
           In  decursul  secolului  al  Vll-lea  în.  de.  Cr..  flote   ceau  aminte  scriitorii  vechi.  Monumentele  găsite
           numeroase  şi  puternice  pornesc  din  acest  oraş  în   în  săpături  ne-au  dovedit  că  într'adevâr  colonia
           lungul  şi  în  latul  Mării  Negre  in  căutare  de  pă­  milesiană  exista  în  jurul  anului  650.  In  secolele  al
           mânturi  noi  şi  bogate.  Cei  plecaţi  se  aşează  în   Vll-lea  şi  al  Vl-lea  aşezarea  de  pe  insulă  se  des-
           punctele  cele  mai  favorabile  ale  coastei  şi  înte-  voltă şi se îmbogăţeşte din exploatarea ţinuturilor
















































                 Statuete de lut ar* reprezinţi nd femei tinere iinl»rir.«le in frumosul vestmânt ion ian şi care aduc ca dar Zeiţei o ţiasăre.
                     Aceste statuete ele inse-le se dădeau in dar divinităţii. Origine «rodo-ntilesiauă» secolul al Vl-lea in. de Cr.

           meiază  noi  oraşe.  Ei  aleg  înălţimile  izolate  de  pe   înconjurătoare.  încă  din  primele  timpuri  cetăţenii
           ţărm  care  se  pot  uşor  apăra  sau  insulele  dtn  apro­  noului  oraş  ridică  temple  construite  din  lemn  şi  din
           pierea  uscatului,  şi  sunt  cu  deosebire  fericiţi  când   chirpici.  Acestea  erau  împodobite  pe  din  afară  cu
           se  pot  aşeza  in  apropierea  gurilor  unui  fluviu.   ţigle  care  purtau  pe  ele  chipuri  zugrăvite,  iar  în-
           Aceasta  le  îngăduia  să  se  urce  cu  corăbiile  lor  până   nâuntru  cu  obiecte  aduse  ca  dar  zeilor  de  pietatea
           adânc  in  interiorul  pământurilor.  In  regiunea  noas­  locuitorilor  :  vase  frumos  pictate  in  două  sau  mai
           tră  navigatorii  milesieni  au  găsit  o  insulă  destul  de   multe  culori,  dintre  care  unele  sunt  in  formă  de
           întinsă  (vreo  optzeci  de  hectare),  nu  departe  de   fiinţe  închipuite,  statuete  de  lut  ars  reprezintând
           uscat  şi  aproape  de  gurile  Dunării.  Pământul  bo­  divinitatea  aşezată  pe  un  tron  sau  închinătoarele
           gat  al  Dobrogei  le  punea  la  îndemână  grâu  din   sale  in  picioare.  Unul  din  temple  era  închinat  zeu­
                                                                                              7
           belşug,  iar  regiunea  gurilor  Dunării  era  caşi  astăzi  lui Apollon Ietros. ..Apollo Vindecătorul , divi-
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10