Page 11 - 1931-02

CONST. MOISIL: STEMA ROMÂNIEI 73

Fig. 23. — Sigiliul lui Scarlat Calimah 1806 Fig. 24. — Stema Moldovei 1816
(Copie fotogr. la Academia Română) (Bianu-Hodoş, Bibliografie 111 p. 165)

foarte curioasă. De şi această ţară a fost până la luaseră şi titlul de regi ai Ungariei — sau numai
1
anul 1526 un voevodat autonom, dependent de Un­ stemele lor familiare ).
garia, iar după această dată un principat autonom Abia spre sfârşitul domniei lui Sigismund Batho-
sub suzeranitatea turcească—cum erau şi Ţara-Ro- ry, contimporanul lui Mihai Viteazul, apare în si­
mânească şi Moldova — totuş până în veacul al giliul oficial al principelui ardelean o stemă deose­
XVII-lea n a avut stemă proprie definitiv fixată. bită, care va deveni mai târziu stema proprie a a-
Fenomenul acesta este cu atât mai neaşteptat, cu
cât heraldica a fost foarte preţuită în Ardeal şi nu 1 ) Iakab Elek, Istoria stemelor de Stat ale Ardealului (în
numai nobilii mari şi mici, dar şi diferitele organi­ ungureşte) în Szâzadok 1867. p. 336 urm. Cf. şi Bedeus (Io-
zaţii politice, religioase şi orăşeneşti au ţinut din sif) Die Wappen u. Siegel der Fiirsten von Siebcnbiirgen
vechime să-şi aibă stemele lor proprii. (1838) ; Marţian (Iulian) Ober die Landesnamen Sieben-
Voevozii ardeleni dinainte de 1526 utilizau pen­ burgens (Bistriţa 1907) p. 19 şi Contribuţie ia eraldica ve­
tru actele oficiale sigilii cu stemele lor familiare, iar chiului Ardeal (Anuarul Institutului de Istorie naţională,
cei din veacul al XVI-lea întrebuinţează în sigiliile Cluj, voi. IV). V. şi Catalogul sigiliilor arhivei Statului din
oficiale şi pe monete sau stema Ungariei — căci îşi Budapesta (1889).

Fig. 25. — Sigiliul lui Ioan Sandu Sturza Fig. 26. — Sigiliul lui Mihail Sturza
(Copie fotogr. la Academia Română) (Copie fotogr. la Academia Română)