Page 9 - 1931-02
P. 9

CONST. MOISIL: STEMA ROMÂNIEI                                  71



























                 Fig. 17. — Sigiliul lui Alexandru cel Bun        Fig. 18. — Sigiliul lui Ştefan cel Mare 1459
                   (Bogdan, Album paleografie, tab. 87)             (Copie fotogr. la Academia Română)
                     2.  STEMA COMBINATĂ                  el  nu  constitue  decât  rareori  stema  propriu  zisă  a
           Ca  şi  în  Ţara-Românească  unii  Domni  au  înce­  ţării,  ci  figurează  mai  ales  ca  un  ornament,  ce  t'm-
         put  încă  din  veacul  al  XVIII-lea  să  introducă  în   brează  unele  steme  familiare  sau  personale  (Fig.
         stema ţării şi armele lor familiare.             27—28).  Apare,  după  informaţiile  câte  le  avem
           Un  exemplu  de  acest  fel  este  stema  lui  Alexan­  astăzi,  în  domnia  lui  Ştefan  cel  Mare  şi  se  menţine
         dru  Mavrocordat  din  1785  (Fig.  21),  unde  în  car­  până la sfârşitul veacului alXVI-lea.
         tierul  al  4-lea  se  află  pasărea  fenix  ieşind  dintr’un   Cele  mai  însemnate  monumente,  pe  care  se  gă­
         rug aprins, stema acestei familii.               seşte  această  reprezentare  curioasă  a  capului  de
           In  veacul  al  XlX-lea  sistemul  acesta  devine  ge­  bour, cu gât, sunt următoarele :
         neral, cum devenise şi în principatul vecin.       1.  Piatra  cu  inscripţie  dela  vechea  poartă  a  Ce-
           Astfel,  mai  întâi  Ioan  Sandu  Sturza  (1822—28)   tăţii-Albe  (1476),  unde  împodobeşte  coiful  ce  tim­
                                                                                               2
         şi  apoi  urmaşul  său  Mihail  Sturza  (1834—1848)   brează stema familiară a lui Ştefan cel Mare  ).
         pun  alăturea  de  bourul  Moldovei,  leul  r'dicat  în   2.  Pisania  de  pe  turnul  bisericii  Sf.  Dumitru  d  n
         două  labe  al  familiei  lor  (Fig.  25—26).  Tct  ase­  Suceava,  unde  împodobeşte  coiful  ce  trmbrează
         menea  Gr.  Ghica  (1849—1856)  adaugă  armeh    stema lui Alexandru Lăpuşneanu (Fig. 27).
         sale  familiare,  ca  şi  în  stema  Ţării-Româneşti.  Cu   3.  Bula  de  aur  dela  Petru  Şchiopul  (1575),  unde
         toţii  au  menţinut  cei  doi  delfini,  dar  nu  i-au  mai   ornează coiful de pe stema acestui Domn (Fig. 28).
         aşezat  de-asupra  bourului,  ci  ca  suporţi  deoparte  şi   4.  Pisania  de  pe  turnul  mănăstirii  Slat'na  (158?)
         de cealaltă a scutului.                          unde  împodobeşte  stema  cu  acvila  bicefală  a  Bi­
                                                                  3
           Şi  în  Moldova  podoabele  stemei  se  simplifică   zanţului  ).
         foarte mult după 1822, iar înfăţişarea ei este cu mult   Cu  toate  acestea  avem  câteva  cazuri,  când  ca­
         mai sobră decât în ţara soră.                    pul  de  bour  cu  gât  serveşte  drept  stemă  a  Moldo­
                                                          vei.  Astfel  în  pisania  de  pe  turnul  mănăstirii  Pro-
                     3. STEMA SECUNDARĂ
                                                          bota  din  1550  );  în  pisania  dela  mănăstirea  Bis­
                                                                        4
           Este  demn  de  observat,  că  şi  în  Moldova  a   triţa  )  şi  în  pisania  fântânii  de  la  mănăstirea  Sla­
                                                              5
         existat,  pe  lângă  tipul  de  stemă  tradiţional,  şi  un  alt   tina  ).  In  toate  aceste  cazuri  capul  de  bcur  este
                                                               6
         tip,  ce  s  a  întrebuinţat  numai  într  o  anumită  epocă.   însoţit de soare şi lună, ca şi în stema tradiţională.
         Acesta  constă  în  reprezentarea  capului  de  bour  cu   Avem  şi  pentru  stema  Moldovei  descrier  in  1  te
         gât cu tot, aşezat în profil spre dreapta.       ratura  istorică:  cronicari  şx  scriitori  indigeni  şi
                                                                7
           Tipul  acesta  îl  găsim  mai  ales  în  ornamentaţia   străini  ).
         sculpturală  a  pisaniilor  bisericilor,  cetăţilor,  turnu­
         rilor  de  mănăstiri,  mormintelor  domneşti  şi  numai   2 )  Cf. Balş, Bisericile lui Ştefan cel Mare, p. 228 fig. 376.
         foarte  rar  în  sigilii ).  Şi  ceea  ce  este  mai  important,  3 )   Balş,  Biserici  şi  mănăstiri  moldov.  din  veacul  XVI  p.
                         1
                                                          151 fig. 171.
          l ) Aproape toate monumentele cu acest tip sunt reproduse  4 )  Ibidem p. 261 fig. 316.
         de d. G. Balş în Bisericile lui Ştefan cel Mare (Buletinul  5 )  Obidem p. 130 fig. 146.
         Comis. Monum. Ist. 1925) şi Bisericile şi mănăstirile moldo­  6 )  Ibidem p. 262 fig. 317.
         vene din sec. XVI (Ibidem, 1928).                  T ) De pildă Urechiă, D. Cantemir, etc.
   4   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14