Page 3 - 1931-04
P. 3

Palatul Naţional din Cernăuţi


          Societatea pentru cultura şi literatura română

                                              în Bucovina


            înfiinţarea  Societăţii  pentru  cultură  din  Cernăuţi   româneşti,  care  nu  se  puteau  înmulţi  în  măsura  în
          a  fost  cea  mai  puternică  reacţiune  împotriva  înstrăi­  care se înmulţeau străinii prin imigrare.
          nării  sufletului  românesc  din  Bucovina  vremelnic   Viziunea  clară  a  primejdiei  ce  ameninţa  româ­
          ruptă  din  trunchiul  Moldovei.  Trecuseră  peste  opt­  nismul  din  Bucovina  răpită,  a  impus  conducătorilor
          zeci  de  ani  dela  răpirea  Bucovinei.  Generaţia  năs­  dela  mijlocul  secolului  trecut  să  se  apere  împotriva
          cută  în  Moldova  dispăruse.  Tradiţia  Moldovei   desnaţionalizării.  Societatea  pentru  cultură  a  fost
          trăia  încă  ce-i  drept  puternic  în  sufletul  Românilor   cetatea  în  care  s  a  retranşat  sufletul  românesc  al
          bucovineni,  dar  cei  ce  se  formaseră  sufleteşte  în   Bucovinei  subjugate.  Aceeaş  generaţie  de  boieri  de
          atmosfera  culturii  moldoveneşti  erau  morţi.  Gene­  viţă  şi  de  intelectuali  idealişti  cari  la  1848  ridica­
          raţia  dela  1860  se  născuse  aproape  toată  pe  pământ   seră  stindardul  revendicărilor  naţionale  şi  politice
          înstrăinat.  Maşina  biurocratismului  austriac  şi  cul­  a  înfiinţat  la  1862  la  Cernăuţi  o  societate  culturală.
          tura  străină,  importată  în  provincia  răpită,  rodeau   Această  instituţie  românească  a  venit  înaintea  Uni­
          încet  la  temeliile  clasei  culte  şi,  dată  fiind  temeini­  versităţii  străine.  Dragostea  de  neam  a  Hurmuză-
          cia  acestor  metode  şi  nevoia  biologică  a  oamenilor   cheştilor,  cari  la  1848  prefăcuseră  moşia  lor  Cer-
          de  a  se  adapta  nouilor  condiţii  de  viaţă,  era  fatal   nauca  în  adăpost  al  aspiraţiilor  „partidei  naţionale”
          ca  într’o  zi  să  fim  copleşiţi,  mai  ales  că  odată  cu   din  Moldova,  s  a  pus  la  1862  în  fruntea  mişcării
          ofiţerul,  profesorul,  negustorul,  meseriaşul  de  alt   culturale româneşti din Bucovina.
          neam,  mica  provincie  a  fost  invadată  de  o  masă   Societatea  înfiinţată  la  1862  purta  numele  „Reu­
          etnică  străină,  căreia  nu  i  se  opunea  nici  un  zăgaz,   niunea  română  de  leptură  din  Cernăuţi”.  In  comi­
          dimpotrivă  pătrunderea  ei  era  favorizată  de  Statul   tetul  ales  în  „adunanţa  generală  constituitoare"  din
          austriac.  Această  masă  străină  pătrundea  încet,  ca   19  Aprilie  1862  intrau  „mădularii”  :  Mihai  Zotta
          o  lavă,  înconjurând  şi  desfiinţând  aşezările  etnice  ca preşedinte, Alexandru Hurmuzachi ca vicepreşe-

                                                          ifuf 0**
   1   2   3   4   5   6   7   8