Page 4 - 1931-04
P. 4

186                                B O A B E  D E   G R Â U













































                                    Interior din încăperile Societăţii pentru cultură
       dinte,  Al.  Kostin,  Aron  Pumnul,  Ion  Calinciuc  şi   vicepreşedinte  şi  întemeietor  al  Reuniunii  Al.  Hur-
       Ciupercovici  ca  membri  în  comitet,  iar  Orest  Renei,   muzachi   (1862—1863),   urmează   Gheorghe   Hur-
      I.  G.  Sbiera,  baron  Nicolae  Vasilco  şi  Leon  Popescu   muzachi   vicepreşedinte   (1863—1864)   şi   preşe­
       ca  substituţi.  In  anul  1865  Reuniunea  îşi  schimbă   dinte  (1865—1882),  Ion  Calinciuc  vicepreşedinte
       numele  în  „Societatea  pentru  cultura  şi  literatura   1864—1874,  Silvestru  Morariu,  vrednicul  mitro­
       română  din  Bucovina  in  Cernăuţi”.  Interesant  de   polit  de  mai  târziu,  este  vicepreşedinte  şi  conducă­
       reţinut  este  faptul  că  numele  propus  de  comitet  a   tor  între  1874—1879,  Miron  Călinescu,  vicepreşe­
       fost  „Societatea  pentru  cultura  şi  literatura  poporu­  dinte  şi  conducător  1880—1887,  lancu  Zotta,  pre­
       lui  român”,  dar  autorităţile  austriace  au  văzut  pri­  şedinte  1888,  baron  Eudoxie  Hurmuzachi,  preşe­
       mejdia  iredentismului  în  acest  titlu  şi  l-au  „bucovi-   dinte  1889,  Vladimir  de  Repta,  mitropolitul  de  mai
       nizat”.  Nu  trebue  să  se  uite  nici  faptul  că  în  1861   târziu,  vicepreşidnte  şi  conducător,  1889;  urmează
       se  înfiinţează  în  Ardeal  „Asociaţia  pentru  litera­  apoi  la  conducere  preotul  Dionisie  cav.  de  Bejan
       tura  română  şi  cultura  poporului  român”  şi  mişca­  timp  de  peste  25  de  ani  până  după  războiu.  La  a-
       rea  intelectualilor  bucovineni  se  încadrează  astfel   nul  1923  este  ales  preşedinte  d-1  profesor  univ.  Va-
       în  acţiunea  generală  a  românilor  din  imperiul  habs-   sile  Gheorghiu  care  rămâne  la  conducerea  societăţii
       burgic.                                          până în anul 1929.
         Societatea  înfiinţată  nu  dispunea  de  nici  o  avere.   In  cursul  veacului  al  19-lea  iau  parte  la  viaţa  so­
       Ea  a  făcut  apel  la  dărnicia  publicului  românesc  şi   cietăţii  toţi  boierii  Bucovinei,  cari  trăiau  în  tradiţia
       acesta  s  a  grăbit cu  entuziasm  să-i  puie la dispoziţie   veche  a  Moldovei.  Astfel  întâlnim  în  manifestaţiile
       mijloacele.  Au  fost  lansate  liste  de  subscripţie,  care   societăţii  numele  familiilor  :  Catargiu,  Cârstea,
      au  adus  societăţii  primele  fonduri.  La  conducerea   Cârjă,  Capri,  Cantemir,  Flondor,  Giurgiuvan,  Gri-
      acestei  societăţi  se  perindează  cele  mai  strălucite   gorcea,  Goian,  Logotheti,  Petrino,  Popovici,  Sta-
      nume  ale  acelei  epoci.  Era  obiceiul  ca  societatea  să   maţi, Sturdza, Stârcea, Vasilco, Zotta ş. a.
       fie  condusă  efectiv  de  vicepreşedinte,  preşedintele   Alături  de  clasa  boerească  participă  la  manifes­
      ales  având  numai  conducerea  formală  şi  demisio­  tările  Societăţii  pentru  cultură  clerul  Bucovinei.
      nând  uneori  din  demnitatea  sa.  Astfel  după  primul  Aproape toţi arhiereii diecezei bucovinene au făcut
   1   2   3   4   5   6   7   8   9