Page 6 - 1931-05
P. 6

248                                B O A B E  D E   G R Â U











                                            Cepse din Ţara Haţegului
      să  se  însărcineze  cu  lucrările  de  restaurare  şi  de   pele  Carol  sau  Ministerul  Artelor.  îmbucurătoare
      prefacere.  Propunerea  a  fost  primită  cu  atât  mai   rămân  înţelegerea  şi  sprijinul  pe  care  Muzeul  în­
      mult  cu  cât  între  clădirile  puse  la  alegere  se  găsise   totdeauna  le-a  găsit  la  Ministrul  de  pe  vremuri  al
      una  în  apropierea  drumului  către  gară  şi  nu  numai   Cultelor  şi  Artelor,  d-1  Al.  Lapedatu,  fie  la  perso­
      cu  destul  de  mari  şi  luminoase  încăperi  potrivite   nalităţi  ca  profesorii  :  Iorga,  Racovitză,  Puşcariu  şi
      unei  expoziţii,  dar  şi  cu  un  întins  loc  neclădit  în   Vâlsan.  Din  nenorocire  însă  trecerea,  cu  prilejul
      spate  pe  care  se  putea  înfiinţa  o  secţie  de  muzeu  în   inaugurării,  a  Muzeului  din  proprietatea  Fundaţiei
      aer  liber.  Lucrările  de  restaurare  au  început  în  vara   în  aceea  a  Statului,  n’a  însemnat  şi  o  trecere  în  bu­
      anului  1925,  iar  mutarea  s’a  putut  face  chiar  la   get,  cu  toate  înlesnirile  care  ar  fi  trebuit  să  decurgă.
      sfârşitul  aceluiaş  an.  Cu  puţin  înainte  Muzeul  se   Muzeul  a  fost  nevoit  să  trăiască  şi  mai  departe  cu
      îmbogăţise  cu  două  preţioase  colecţii  :  frumoasa  co­  nesiguranţa  întâmplătoarelor  subvenţii.  Abia  la  în­
      lecţie  de  cusături  bănăţene  a  doamnei  Baciu  din   ceputul anului acesta, prin urmare după şapte ani de
      Lugoj  şi  însemnata  colecţie  internaţională  a  răpo­  sbucium,  Muzeul  a  izbutit  pentru  întâia  oară  să  fie
      satului  învăţat  român  Murgoci.  In  acelaş  an  s’a  fă­  pus,  deşi  cu  o  sumă  modestă,  în  bugetul  Statului  şi
      cut  şi  o  nouă  călătorie  de  studiu  în  Maramureş  şi   e  de  nădăjduit  că  epoca  lui  de  suferinţă  a  căpătat
      în  Basinul  Beiuş.  Pentru  organizarea  acţiunii  de   o definitivă încheere.
      scăpare  a  materialului  etnografic  într'un  fel  şi  mai   Lipsa  tot  mai  simţită  de  mijloace  băneşti  cores­
      stăruitor,  s  au  înfiinţat  în  ţară  încă  două  agenţii,   punzătoare  s  a  văzut  dela  1926  încoace  şi  în  nepu­
      una  la  Lugoj  şi  alta  la  Beiuş,  şi  s  au  trimis  în  toate   tinţa  trimiterii  programatice  de  expediţii  de  cerce­
      părţile  foi  de  lămurire,  scrise  anume  pentru  cărtu­  tare.  Abia  în  vara  1928  şi  datorită  sprijinului  măreţ
      rarii  satelor.  Pe  când  însă  ambele  alcătuiri  de  aju­  din  partea  Fundaţiei  Regele  Ferdinand  a  fost  cu
      tor,  datorită  mai  cu  seamă  conducătoarelor  lor   putinţă  să  se  pună  în  sfârşit  din  nou  la  cale  o  călă­
      foarte  bune,  au  făcut  un  lucru  de  mare  folos,  în­  torie  de  cercetare.  Ea  s’a  făcut  timp  de  trei  luni  în
      demnurile  prin  foile  de  lămurire  n’au  avut  nicio   Munţii  Apuseni,  în  ţinutul  Bistriţei,  al  celor  două
      urmare.                                          Târnave,  al  Sibiului  şi  al  Făgăraşului.  In  1929  s’a
         Lucrările  de  mutare  şi  de  mărire  ale  Muzeului  şi   făcut o nouă călătorie în ţinutul Braşovului.
      mai cu seamă pregătirile deschiderii au cerut neapă­  Dar  anul  1929  are  însemnătatea  unei  date  aparte,
      rat  sporirea  personalului.  Dacă  până  acum  direcţia   mai  ales  prin  dobândirea  terenului  de  130  jugăre
      s’a  mulţumit  cu  un  singur  ajutor,  de  aci  înainte  a-   pentru  o  nouă  secţie  în  aer  liber  a  Muzeului,  la
       ături  de  secretar  au  apărut  un  custode  şi  un  con­  punctul  numit  Hoia,  din  Cluj.  Ea  deschide  noui
       servator  şi  puţin  mai  târziu  şi  un  colaborator  ştiin­  perspective  Muzeului  Etnografic  al  Ardealului  şi  îi
       ţific.  Astfel  Muzeul  a  putut  fi  deschis  în  Iunie  1927   dă o însemnătate internaţională.
      şi  s’a  bucurat  de  recunoaşterea  tuturor  cercurilor   Una  din  problemele  cele  mai  grele  pe  care  di­
      competinte.                                      recţia  avea  s’o  deslege  la  intrarea  în  noua  clădire,
         Puţini  ştiau  însă  câtă  jertfă  se  cheltuise  în  aceşti   era  întrebuinţarea  cât  mai  potrivită  a  spaţiului  des­
      ani  ca  să  se  poată  ajunge  la  punerea  pe  picioare  a   tul  de  mărginit.  Era  vorba  de  trei  încăperi  de  ex­
      acestui  aşezământ.  In  toţi  cei  cinci  ani  existenţa   poziţie  cu  o  suprafaţă  numai  de  278  m.  p.  faţă  cu
      Muzeului  n’a  fost  pusă  la  adăpostul  unui  buget  ho-   un  material  de  peste  10.000  obiecte,  şi  mai  era  vor­
      tărît,  ci  a  trăit  numai  din  subvenţiile,  dependente   ba  de  trei  mici  odăi  de  lucru,  din  care  una  trebuia
      de  împrejurările  în  care  se  aflau  Fundaţia  Princi­  să adăpostească seminarul universitar pentru etno-













                                          Caucuri de apă dela Pădureni
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11