Page 9 - 1931-05

L. NETOLICZKA : MUZEUL ARDEALULUI 251

Covor din Maramureş Ţărancă din Lunca Cernei, Ţara Haţegului, de Penis Galloway

aceasta vechimea, şi două exemplare mai noui tot nemaiputând fi astfel studiate în formele lor vii.
din Poiana, un Sf. Gheorghe şi un Sf. Nicolae, care Amintim în legătură cu aceasta numai tehnica
se deosibesc prin linii libere şi uşoare şi printr’o noastră primitivă de tors şi ţesut, uneltele vechi de
tehnică de întâia mână. râşnirea grăunţelor şi de pregătirea mâncării ş. a.
De cele două părţi ale intrării principale ale ves­ Pe când în vestibul obiectele uşor de spart ale
tibulului se găsesc două coloane cu tablouri mişcă­ artei olăritului se găsesc aproape toate sub sticlă,
toare, unele cu ţesături şi cusături româneşti, iar lucrurile din sala a doua, cu mult mai rezistente,
celelalte, cu foarte cunoscutele cusături în cruce să * fiind în mare parte de lemn, fier, oase, scoarţă de
seşti şi cusăturile ungureşti numite „irâsos”. copac, sunt aşezate liber, parte pe piedestale în lun­
Dacă această întâie sală cu bucăţile vesel colo­ gul pereţilor, parte în dispozitive în formă de T,
rate ale artei populare lasă asupra publicului mare care, la fel cu piedestalele, sunt căptuşite cu pânză
o mai tare impresie, a doua sală pune însă sub ochii de culoare sură.
specialistului şi ai cercetătorului un material dintre întâia jumătate a sălii este închinată îndeletnici­
cele mai interesante. Căci oricât ar fi de înalt locul rilor vii : plugărie, vânătoare, pescuit, creşterea vi­
României în arta populară, ceeace a împins-o să se telor şi păstorit. Toate ramurile din fiecare înde­
îndeletnicească până acum mai mult cu aceasta d^- letnicire alcătuiesc o grupă de sine stătătoare care,
cât cu celelalte ramuri ale etnografiei, ea rămâne ca toate celelalte grupe ale sălii, sunt întregite de
una din cele mai însemnate şi bogate în perspective diapozitive aşezate la ferestre. Aceste diapozitive,
ţări ale Europei, mai cu seamă din punctul de ve­ lucrate toate după fotografii originale, proprietatea
dere al culturii materiale specifice. E destul să spu­ Muzeului, nu numai că arată fiecare obiect în felul
nem că la noi se mai găsesc în viaţă trepte de cul­ cum se întrebuinţează, dar deschid şi o privire în
tură, ajunse de mult preistorice în ţările apusene, şi mediul geografic şi cultural, aşa încât vizitatorul are