Page 3 - 1932-08

Arhiva de fonograme a Ministerului Instrucţiei, Cultelor şi Artelor
(fonograme, cutii, aparate de înregistrare şi măsurătoare, etc.)

A R H I V A F O N O G R A M I C Ă

înţelegere pentru frumuseţea caracteristică a începută de Anton Pann, cu « Versuri-le sale mu-
cântecului popular românesc, nu arareori au arătat siceşti» şi cu «Spitalul amorului sau Căutătorul
cei ce s'au gândit la originalitatea darurilor ar­ dorului». Iar dacă, oricine răsfoeşte monumentala
tistice ale poporului nostru. Şi nu arareori, în bă­ operă de culegere a lui G. Dem. Teodor eseu, « Poesii
nuiala că darurile de care vorbim se vădesc şi populare române », nu-şi poate opri manifestarea
în melos, îndemnuri bune, tragere de inimă, hăr­ părerii de rău că nu s'a putut afilia acestui pasio­
nicie şi ajutor, prisosind din diferite părţi, au ho- nat culegător de vers românesc, culegătorul de
tărît şi susţinut încercări de strângere a melodiilor viersuri, — apoi nu este mai mare părere de rău
populare. decât că, în ardoarea sa de a culege versurile po­
De bună seamă că, spre a se da putinţa stu­ pulare, Alecsandri nu a putut determina o ac­
dierii şi cunoaşterii cântecelor, cum şi spre a le ţiune de culegere a melodiei populare. Cât entu-
reda pe acestea ca modele de creaţie muzicală siasm arată el «doinelor, horelor, cântecelor de
românească, era nevoie de culegerea şi publicarea lume », o dovedeşte articolul său « Melodiile Ro­
lor, aşa cum, dela Alecsandri încoace, s'a lucrat mâneşti », în care face cunoscută apariţia «Albu­
pentru culegerea şi publicarea poeziei populare. mului » de « 48 arii de tot soiul: doine, hore, cân­
Din cale-afară de greu n'ar fi fost şi, mai ales tece de lume, cântece hoţeşti, etc. » al lui Carol
când interesul pentru ce este produs al poporului Miculi. De altfel, nu ştim dacă cineva a putut
crescuse, era de aşteptat ca o strâns unită şi pa­ avea o mai clară intuiţie asupra firei muzicale a
ralelă muncă să apropie pe cel ce adună versul Românului şi a găsit o mai pregnantă formulare
de cel ce adună viersul, pentru ca astfel, ambii, a ei, de cum arată Alecsandri în fruntea volu­
împreunaţi în străduinţe comune, să fi dat la mului său de poezii populare: «De-/ munceşte do­
iveală, nu numai poezia populară ci, alături de rul, de-l cuprinde veselia, de-l minunează vre-o faptă
ea, împreună cu ea, şi muzica populară, ambele — măreaţă, el îşi cântă durerile şi mulţemirile, îşi cântă
muzică şi poezie — nedespărţite înfăţişeri ale cânte­ eroii, îşi cântă istoria, şi astfel sufletul său e un
cului popular. izvor nesfârşit de frumoasă poezie. Nimic dar, nu
A doua jumătate a secolului al XlX-lea ar fi poate fi mai interesant decât a studia caracterul acestui
putut continua şi desăvârşi campania de culegeri, popor în cuprinsul cântecelor sale, căci ele cuprind

Municipiului Deva