Page 5 - 1932-08
P. 5

G .  BREAZUL: ARHIVA FONOGRAMICA                               323


         ce  s'a  petrecut  şi  se  mai  petrece  pe-alocurea  şi   cităţii  cântecelor.  La  aceasta  a  contribuit  şi
         azi,  în  literatura  românească:  înşiruiri  şi  intorto-   tendinţa  de  a  compune  în  maniera  muzicii  po­
         cheri  de  vorbe  populare  —  literatură  naţională.   pulare,  reprezentată  de  un  număr  însemnat  de
         Tot  aşa  au  înşiruit  compozitorii  de  care  vorbim,   lăutari  orăşeni,  dela  care  ne-au  rămas  şi  tipărituri,
         melodii  sau  teme  melodice  şi  ritmice  româneşti,   ale  căror  titluri  spun  în  deajuns  de  clar  carac­
         incongruente,  fără  de  aderenţe  şi  fără  consequenţe   terul  acestor  compoziţii:  sârba  vagabonţilor,  a  pa­
         de  logică  muzicală,  construind  acele  fantezii,  rap­  raponisiţilor,  a  sacagiilor,  a  tâmplarilor,  a  zida­
         sodii,  potpourri,  ale  căror  ecouri  se  prelungesc   rilor,  a  spiţerilor,  a  cismarilor,  a  Evreilor,  a  avo­
         până  în  vremea  din  urmă.  Este  uşor  de  înţeles   caţilor,  a  poştei,  a  liberalilor,  a  conservatorilor,  a
         că aceşti « armonizatori »,« aranjatori », — (« deran-   popilor,  a  preoteselor,  a  soacrelor,  a  studenţilor,  a
         jatori  *  —  le  zice  Aubry)  sau  «compozitori  *  de   lăptăreselor,  a  marinarilor,  a  pompierilor,  a  doga­
         muzică  populară,  apariţii  hibride  ale  începutului   rilor,  etc.  Apoi  lipsa  de  serioasă  stăpânire  a  teh-
         nostru  de  viaţă  muzicală  conştientă  —  nu  s’au  fo­  nicei  muzicale,  de  cunoaştere  cât  de  sumară  a
         losit  în  culegerea  materialului  pentru  prelucrat,   evoluţiei  modurilor  şi  tonalităţii  şi  de  iniţiere  în
         de  niciun  spirit  critic,  ci  numai  de  discutabilul   chestiunile  de  ritmică  şi  metrică,  i-a  făcut  să  oco­
         lor gust.                                        lească  tocmai  ceeace  este  mai  original  şi  mai  ca­
           De  fapt,  în  opera  ce  îndepliniau  ei,  nu  mai   racteristic  din  punct  de  vedere  modal  şi  ritmic,  ca
         putea  fi  vorba  de  culegere,  ci  de  alegere.  Iar,  după   iraţional,  nefiresc,  neobişnuit,  sau,  pur  şi  simplu,
         cum  putem  constata  din  ceeace  a  rămas  de  pe   impropriu  din  pricina  dificultăţilor  tehnice  cares'ar
         urma  încercărilor  lor,  nici  gustul,  nici  o  mai  clară   fi  ivit  in  manifestarea  râvnei  lor  componistice.Ceeace
         intuiţie,  nu  i-au  ajutat  ca,  în  alegerile  făcute,  să   nu  au  ocolit,  au  «  cioplit  »  —  termenul  li-i  propriu—
         distingă,  cel  puţin,  ceeace  este  românesc,  de  ceeace   şi  deformat,  pentru  ca  să  încapă  în  tiparul  diato-
         este  străin.  Din  care  pricină,  pe  lângă  altele,  au   nismului  occidental  (major  sau  minor).  Aceasta
         făcut  răul  că,  în  lucrările  lor  şi,  prin  ele,  şi  în   din  punct  de  vedere  tonal.  Iar  din  punct  de  ve­
         mintea  celor  ce  le-au  ascultat,  au  încurcat  şi  ame­  dere  ritmic,  au  subjugat  aproape  întreaga  libertate
         stecat  diferitele  influenţe  din  afară  cu  originalul   ritmică  a  melodiei  populare  «  carrure  *-ei  şi  barei
         autentic  al  melodiei,  îngreuind  stabilirea  autenti­  de măsură, de sub a căror tiranie muzica nouă

                                       Serba vagabonţilor.


                                            din gura lăutarilor.
                                                                                         Coleţtia, Z. D.
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10