Page 5 - 1932-12
P. 5

ANDREI VERESS: TIPOGRAFIA ROMANEASCA DIN BUDA                           595

          Molnâr  s'a  isprăvit  cu  desăvârşire,  dar  de  se  va   care  motiv  reproducem  din  el  ultima  pagină.  Bu­
          mai  cere,  autorul  e  gata  a-i  pregăti  o  nouă  ediţie   coavna  e  tipărită  cu  litere  latine.  Intenţia  ocâr-
          adăugită.                                        muirii de a suprima literele vechi, era însă timpurie,
            Odată  cu  aceste  cărţi,  tipografia  a  avut  grijă  să   aşa încât « cartea de cetanie » care i-a urmat la un an
          îndestuleze  şi  cerinţele  oamenilor  şi  ale  preoţilor,
          scoţând  dela  1792  încoace  un  Ceaslov,  o  Psaltire,
          un  Molitvenic,  iar  în  1795  chiar  şi  o  Cazanie  la   o n C S P G d J J t H
          toată  Dumineca  şi  alte  zile  de  sărbătoare,  elegantă,
          in  folio  şi  trei  părţi,  cu  preţul  ridicat  de  4  fiorini      A  d
          42 erei ţari. Din această simplă listă ne putem alcătui
          o  ideie  deîpre  activitatea  rcdnică  a  tipografiei  din
          Buda,  poate  cu  atât  mai  mult  cu  cât  —  afară  de   d H M E d  f S U T i H t . C K T i
          catehizm  —  nici  una  din  aceste  14  cărţi  n'a  fost
          până  acuma  cunoscută  în  literatura  română  şi                    n r h h
          astfel  ele  formează  o  întregire  binevenită la  Biblio­
          grafia Românească Veche.                                     r i d S / i  1  o  1 *  r  o  c  n
            Primele  cărţi  din  cele  înşirate  mai  sus  au  fost
          tipărite  cu  buchile  vechi  aduse  încă  dela  Tirnavia,         *  t  1  s  r  b
          dârele tocindu-secu vremea, tipografia a cumpărat în
          toamna  anului  1795  la  Viena  tipografia  cirilică  a
          agentului  aulic  Ştefan  Novakovics,  aşa  încât  Caza­
          niile  fuseseră  tipărite  cu  literile  aceleia.  Cărţile
          şcolare ieşeau astfel  de  acum înainte şi mai frumos
          şi sporul lor a fost favorizat şi de întâmplare. Anume,
          cu  moartea  lui  Iosif  al  II-lea,  la  20  Februarie
          1790  —  a  acestui  om  deştept  şi  luminat  care  însă
          inaugurase  o  politică  de  germanizare  a  tutulor
          popoarelor  din  Ungaria  —  a  pornit  o  eră  nouă  de
          renaştere  în  întreaga  ţară.  Aceasta  s'a  înălţat  prin
          deciziile  liberale  ale  dietei  renumite,  ţinută  după
          moartea  «regelui  neîncoronat  *,  cu  reforme  folo­
          sitoare  şi  instrucţia  naţională  a  popoarelor,  în
          limbile lor materne.                                                 £  K U  d
                                                                 C i l f  T v n - k p M T  A i  K j ' K A l K i  N M C I f d f
                          * ( S8 ) ţ
                                                                                             '
                                                                      • i ' k i ţ î M  T v i i o r p A  + t
           Cuvinte Romineflhi Urf-  vS>alla(fcifd), Ungarifâ unb
            gureflhr fi Nemriefthi.        SIBortfr.   .                      > 7 9 9 -
           r o m  Font  ţjfull!*   Jţmafar»   Ktbni   ţpfffl»
           Mita   Miiu   (tftirnrr  Â-saoai  Or  Sini  <R«felra   a  fost  tipărită  iarăş  cu  cirilică,  tot  ca  şi  Retorica
           Tiu   My*    9Î4ffr     Moca   M(/«n   ÎTtiblf
           Miiiu   A*ya   *Ruff»f  faima   Lif&i   SSfM    doctorului  Molnâr.  Aceasta  era  o  carte  de  aproape
           R»            Sobn      fia*   Kengir  ©r*&     300  de  pagini,  prin  care  autorul  a  ţinut  să  pună
              hica ' Lriwy ?0tUr   A-coc* tihni ©firffn o*
           Câmp  Meni   gftt          .          In Iran ii  înaintea  cititorilor  «învăţătura  graiului  frumos  şi
           Doi    U'£j             i-rric FJ-adni £<rfau fta   a  vorbei  împodobite,  ce  să  iveşte  acum  întâia  dată
           Yill«   vngf     . -    i-cam^ui Fenni
           Zamca) Aast fiii ?Uf*t   A-plachi ' Fiztini 3*|lnt   în  limba  rumânească  »  pentru  ca  oamenii  să  fie
             ixatoiiu              A-fchinjbi Tiere/ui     puternici  în  cuvântare.  A  treia  carte  de  acest  fel,
             iii   tnimem  SrffrtJ  Ă-oeţuria- Ktrttktdni nan.'do  tipărită  la  1799,  cuprinde  «observaţii  de  limba
             femenâ Fermi (feucn   lOfl
           i-fe<eii  Aromi   îifrnmi  i*<nialâ   Tu   Ini   ©rfniffB   rumânească  »  de  preotul  din  Pesta,  Paul  Iorgovici.
           i-iJani   Gyiym  tammfln  i •manii HaiuJni Vn*«n  După  aceasta  tipografia  scoate  Logica  lui  Bau-
           iaca Ttur    Gtfififr oPtr  Â-juri EţÂuihu      meister  tradusă  de  Samuil  Clain  şi  în  anul  1800
                                   A-b'aflami ÂUnni 'Bcifluctcfl.
           * lroblathi Ttijm/ui 0tff<t<ll                  Istoria  universală  a  lui  Millot,  tradusă  tot  de  doc­
                                                           torul Molnâr.
                                                             Cărţile  româneşti  dela  Buda  ieşind  din  ce  în  ce
             Instrucţia  primară  a  început  să  se  desvolte  pe   mai  frumos,  au  început  să  tipărească  acolo  şi  alţi
           neaşteptate făcând progrese surprinzătoare, şi tipo­  Români  de  prin  locurile  româneşti  ale  Ungariei,
           grafia  văzând  că  bucvarele  ei  vechi  nu  mai  cores­  aşa  de  pildă  Dimitrie  Ţichindeal,  preotul  dela
           pundeau  cerinţelor,  a  scos  în  1797  o  «Bucavnă  »   Becicherecul  Mic  de  lângă  Arad,  care  tradusese  în
           mai  mare,  de  103  pagini,  la  sfârşit  cu  cuvinte  ro­  vara  anului  1802  «Sfaturile  a  înţelegerii  cei  sănă­
           mâneşti,  ungureşti  şi  nemţeşti,  formând  astfel  cel   toase  *  ale  Sârbului  Dositei  Obradoviri,  ştiutor  de
           mai  vechiu  dicţionar  românesc  de  acest  fel,  pentru  altfel şi de româneşte, iar mai târziu alţii.
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10