Page 4 - 1933-05
P. 4

G. IONESCU-ŞIŞEŞTI: ACADEMIA DE ÎNALTE STUDII AGRONOMICE                     2TJ


        gelui  Carol  I,  a  membrilor  guvernului:  D.  Sturdza,   versitari.  Se  consacră  astfel  caracterul  superior  al
        prim-ministru;  Const.  Stoicescu,  ministru  al  Agri­  învăţământului în aceste şcoale.
        culturii;  Spiru  Haret,  ministru  al  Instrucţiunii  Pu­  Din  anul  1909,  potrivit  hotărîrii  Consiliului  pro­
        blice,  a  preşedintelui  Senatului  P.  S.  Aurelian,   fesoral, aprobată de Minister, nu se mai primesc
        fost  director  al  şcoalei,  a  primarului  Capitalei  C.
        F.  Robescu,  fost  profesor  al  şcoalei,  a  profesorilor,
        a elevilor şi invitaţilor.
          Sărbătorirea  s’a  desfăşurat  în  localul  şcoalei  re­
        construit,  după  incendiul  care-1  mistuise  în  parte,
        in anul precedent.
          Cu  acel  prilej  ministrul  Agriculturii  a  făcut  o
        recapitulare  a  rezultatelor  şcoalei.  Terminaseră
        cursurile până la 1903:
          538  absolvenţi,  cari  îmbrăţişaseră  următoarele
        ocupaţii:
          29 proprietari cari făceau ei înşişi agricultură.
          24 arendaţi pe socoteală proprie
          31 agronomi la Domeniile Coroanei
          47 administratori de moşii particulare
          12 administratori agricultori la difente societăţi.
           7 în serviciul viticol.
           4 în Ministerul Agriculturii.
           3 la fermele model ale Statului.
          89 in serviciul silvic.
          39 în învăţământul agricol şi silvic.
          19 în serviciul Regiei Tutunului.                   Vlad Cirnu-Munteanu, director (1887   1903)
          La  o  parte  din  absolvenţi  nu  s'au  putut  aduna
        date precise asupra ocupaţiei lor.               în  Şcoala  de  Agricultură  Herestrău  de  cât  baca­
                                                                        laureaţi.  D  i  n  pricina  îngreuerii
                                                                        condiţiilor  de  admitere  de  după
                                                                         1909,  numărul  elevilor  a  scăzut.
                                                                        De  unde  numărul  absolvenţilor
                                                                        varia  între  20—50,  în  intervalul
                                                                        dela  1903—1912  el  scade  la  9,  în
                                                                        anul  1913,  când  a  terminat  prima
                                                                        serie  cu  bacalaureatul  şi  nu  s'a
                                                                         putut  ridica  peste  13,  până  la
                                                                         războiul cel mare.
                                                                           Această  scădere  a  frecvenţei  are
                                                                        însă  şi  cauze  mai  adânci.  Dru­
                                                                         murile  ce  se  deschideau  absol­
                                                                        venţilor  Şcoalei  Superioare  de  A-
                                                                         gricultură  Herestrău  erau  puţine.
                                                                         Marea  agricultură  particulară  nu
                                                                         cerea  încă  specialişti  în  tehnica  a-
                                                                         gricolă,  —  ea  prefera  să  tragă  be
                                                                         neficii  din  utilizarea  rutinară  a
                                                                         braţelor  şi  inventarului  ţărănesc.
                                                                         Rari  erau  adevăraţii  fermieri,  cari
                                                                        să-şi  fi  făcut  ei  înşişi  o  pregătire
                                                                         de  specialitate,  sau  cari  să  caute
                                                                         administratori  cu  această  pregătire.
                            Laboratorul de fitopatologie                 Şcoala  Superioară  de  Agricultură
                                                                        nu a putut fi, decât în mică măsură,
          In  anul  1904  s'a  promulgat  legea  pentru  recru­  ceea  ce  au  fost  Şcoalele  Superioare  de  Agricul­
        tarea  profesorilor  la  Şcoala  Centrală  de  Agricul­  tură  din  Occident  —  instituţii  de  pregătire  profe­
        tură  Herestrău  şi  la  Şcoala  de  Silvicultură  dela   sională a aristocraţiei pământului.
        Brăneşti.  Prin  această  lege  condiţiile  de  recru­  In  anii  1916  şi  1917  şcoala  nu  a  putut  func­
        tare  sunt  fixate  la  fel  ca  pentru  profesorii  uni­  ţiona din cauza războiului.
   1   2   3   4   5   6   7   8   9