Page 6 - 1933-05
P. 6

G. IONESCU-ŞIŞEŞTI: ACADEMIA DE ÎNALTE STUDII AGRONOMICE                     279

         d-1  Traian  Naum,  Uniunea  Camerelor  de  Agri­  Foarte  mulţi  din  elevi  veneau  din  provinciile
         cultură.  Asistau  numeroşi  absolvenţi  ai  şcoalei  din   de  peste  Carpaţi.  Se  plămădea  astfel  şi  in  această
         diferite serii şi mulţi agricultori.            şcoală,  ca  în  atâtea  altele,  unitatea  neamului  ro­
           S’a făcut un serviciu religios pentru pomenirea  mânesc şi se pregătea sufleteşte realizarea unirii.
                                                                         înaltul  Regent  G.  Buzdugan  spu­
                                                                         nea,  între  altele,  în  cuvântarea  sa:
                                                                           *  De  aceea  găsim  un  fericit
                                                                         prilej  în  serbarea  şcolară  de  azi,
                                                                         pentru  a  afirma  convingerea  noa­
                                                                         stră  despre  necesitatea  unei  noui
                                                                         reorganizări  şi  desvoltări  a  învă­
                                                                         ţământului  nostru  agricol,  în  sen­
                                                                         sul  de  a  se  transforma  această
                                                                         şcoală  de  învăţământ  agricol  su­
                                                                         perior,  într’o  Facultate  de  Agro­
                                                                         nomie,  cu  un  caracter  mixt,  teo­
                                                                         retic  şi  practic,  luând  de  normă
                                                                         şi  facultăţile  similare  din  ţările,
                                                                         unde  astfel  de  instituţii  funcţio­
                                                                         nează de mult timp, pentru a com­
                                                                         pleta  in  mod  desăvârşit  acest
                                                                         învăţământ  şi  a-i  da  toată  autori­
                                                                         tatea,  menită  a  atrage  către  el  ele­
                                                                         mente  de  valoare.  In  acelaş  timp
                                                                         va  trebui  dată  toată  extensiunea
                                                                         posibilă  învăţământului  inferior,
                                                                         pentru  a  pătrunde  cât  mai  mult  în
                               Cabinetul de viticultură                  masele  largi  ale  ţărănimii,  care
                                                                         formează  azi  o  lume  întreagă  de
         absolvenţilor  şcoalei,  morţi  în  războiu.  Directorul   proprietari rurali *.
         de  atunci  al  şcoalei,  cel  ce  scrie  aceste  rânduri,  a   Legătura dintre ştiinţă şi practică era precizată
         recapitulat  evoluţia  şcoalei.  A  vor­
         bit  apoi  înaltul  Regent  G.  Buzdu­
         gan,  primul  ministru,  V.  Brătianu,
         ministrul  Agriculturii  C.  Arge-
         toianu  şi  delegaţii  tuturor  institu­
         ţiilor culturale care erau de faţă.
           Cu  acest  prilej  s’a  pus  piatra
         fundamentală a Căminului Studen •
         ţilor.  înaltul  Regent  a  întrebu­
         inţat  acelaş  ciocan  şi  aceeaş  mi­
         strie de argint, cu care în anul 1868
         Domnitorul  Carol  pusese  piatra
         fundamentală a localului şcoalei.
         S'a  bătut  o  medalie  comemorativă
         şi  s’a  tipărit  un  volum  cuprin­
         zând   istoricul   şi   organizarea
         şcoalei,  programele  analitice,  mij­
         loacele  didactice  şi  statistica  ab­
         solvenţilor  dela  înfiinţare  şi  până
         la  1927.  In  tot  acest  interval,  au
         terminat  şcoala  970  de  absol­
         venţi,  cari  au  îmbrăţişat  cariera
         de  agricultor  în  exploataţiile  par­                 Laboratorul de Uptirie
         ticulare,  în  întreprinderile  şi  ser­
         viciile  publice,  în  învăţământul  agricol.  .Mulţi  ab­  în  acest  chip  în  cuvântarea  primului  ministru,
         solvenţi,  mai  ales  din  promoţiile  mai  noui,  au  în­  Vintilă Brătianu:
         cadrat  serviciile  agricole  judeţene,  înfiinţate  după   «Precum industriaşul nu mai poate sta izolat
         războiu.                                                 în atelierul lui, fără să urmărească in fiecare zi
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11