Page 13 - 1934-05

KAFL KURT KLEIN: BIBLIOTECA UNIVERSITĂŢII DIN IAŞI 267

gospodărise o viaţă întreagă cu atâta economie universitară. Iată însă că legea învăţământului
pentru a lăsa Academiei Române o moştenire de universitar, promulgată in 1864, omite a se ocupa
2 milioane jum., a înzestrat Biblioteca ieşană cu de bibliotecă. In schimb în acelaş an fu întocmit
1498 volume. un regulament pentru bibliotecile publice, care
Alături de Vasile Adamachi trebue trecuţi la avea de scop să organizeze în mod unitar biblio­
loc de frunte in cartea de aur a Bibliotecii doi tecile din ţară. Acest regulament schimbă ra­
dical situaţia bibliotecii « Ulpia». Bi­
blioteca Universităţii devine o bibliotecă
publică, « Biblioteca Centrală ». Acest
lucru ar putea să pară curios, este
insă foarte explicabil. Căci nu exista
încă pe atunci viaţă universitară, o
comunitate de magiştri şi discipoli ai
ştiinţei în înţelesul de azi. Numărul
studenţilor era redus; nici vorbă de o
clasă de savanţi'). încă legea învăţă­
mântului superior din 1879 prevede
scopuri pur practice pentru Univer­
sităţi: pregătirea profesională a viitorilor
funcţionari, a profesorilor, medicilor,
avocaţilor etc. Rostul propriu zis al
Universităţii, educarea spiritului cu aju­
torul cercetării ştiinţifice, nu era luat
in consideraţie. Necorespunzând aşa
dar unei trebuinţi reale. Biblioteca Uni­
versităţii îşi pierdu în mod firesc si­
tuaţia ei specială şi fu integrată în
cadrul bibliotecilor publice.
Aceeaş nişă după 1932 In ce priveşte situaţia bibliotecară a
aşezământului, ea rămase destul de bună
:
dintre ctitorii ei: Constantin Hurmuzaki şi Lu­ şi după această schimbare. Regulamentul din 1864 )
dovic Steege. Primul descendent din renumita prevedea trei tipuri de biblioteci publice: biblio­
familie Hurmuzaki, de origine moldoveană, dar teci didactice speciale; biblioteci comunale, în ora­
stabilită în Bucovina, fiind împământenit în Mol­ şele mai mari, şi biblioteci centrale. Dintre acestea
dova, a jucat un rol important în viaţa publică în din urmă erau a se înfiinţa două: una in Bucureşti
calitate de ministru de justiţie şi preşedinte al şi alta la Iaşi.
Curţii de Casaţie şi unul dintre principalii lup­ Având în vedere că timp de 62 de ani Biblio­
tători pentru unire. Infiinţându-se prin 1850 * Bi­ teca din Iaşi a fiinţat ca o bibliotecă centrală,
blioteca Teritorială * (Landesbibliothek) la Cer­ schimbându-şi complet structura ce-o avusese
năuţi, el se grăbi să-i facă o donaţie de 202 cărţi mai înainte, istoria desvoltării sale dela 1864—
româneşti, pentru ca literatura românească să fie 1916 trebue privită în funcţiune de Regulamentul
reprezentată în med demn şi în această biblio­ din 1864.
tecă. Mort la Viena în anul 1869, el lăsă întreaga In ce priveşte definirea în principiu a tipului
sa bibliotecă, bogată în cărţi de valoare mai ales Bibliotecilor Publice Centrale, legislatorul pare a
din domeniul istoriei, în totul 7461 volume, Bi­ se fi gândit — deşi evită termenul special — la
bliotecii Centrale din Iaşi, care le luă în primire tipul bibliotecii ştiinţifice cu un adaos de atri­
in anul 1871. In anul următor donaţia Hurmuzaki buţii de arhivă şi muzeu. De aceea împarte biblio­
fu instalată în două încăperi noi în frontispiciul teca în cinci secţii: cărţi, manuscrise, stampe,
palatului universitar, formând un « catalog » pro­ numismatică, rarităţi. Ştim că în anul 1860 Biblio­
priu (azi catalogul III). Aproape în acelaş timp teca înlăturase din inventarul ei tot ce nu ţinea
fură luate în primire din succesiunea lui Ludovic în mod strict de cărţi- Ei bine, în 1867, adică nu­
Steege, fost ministru de finanţe sub Ioan Alexan­ mai şapte ani mai târziu, ea poseda din nou 400
dru şi Principele Carol, 892 opere în 1449 voi. de monete şi medalii de argint din timpul lui
Rareori o bibliotecă s’a bucurat de mai mare Nero, Domiţian, Traian, Deciu, Constantin Clorus,
sprijin din partea unor nobili donatori decât Bi­
blioteca din Iaşi. Cu o zestre atât de bogată, cu ') Cf. ontica lui Alexandru Phihppide, Specialistul român,
bibliotecari destoinici şi având sprijinul Ministe­ contribuţie la istoria culturii româneşti din secolul XIX. Iaşi 1907.
rului, Biblioteca « Ulpia * ar fi putut corespunde *) Reprodus in Anuarul Universităţii. Iaşi 1895/96, pag.
de minune menirii sale de bibliotecă ştiinţifică şi 276—286.