Page 10 - 1934-05
P. 10

264                                 B O A B E  D E  G R Â U

          cât  mai  mult  îi  revine  acest  titlu  de  glorie  Socie­  «trunchierii  *  şi  luptă  cu  înverşunare  pentru  men­
          tăţii  Medico-Naturaliste  care  a  înţeles  să  dea   ţinerea  propriei  sale  biblioteci,  reuşind  în  cele
          bibliotecii  ei  din  capul  locului,  o  publicitate  cât   din  urmă  să  respingă  definitiv  atacurile  pornite
          mai  largă,  punând-o  la  dispoziţie  chiar  şi  mem­  contra  ei.  Pe  de  altă  parte  încercarea  epitropilor
          brilor  din  provincie.  Iată  ce  spunea  articolul  res­  şcoalelor  pornea  dintr'o  consideraţie  foarte  justă,
          pectiv din statutul din 28 Ghenar 1834:          anume:  Pentru  ca  să  poată  lua  naştere  o  viaţă
                                                           bibliotecară  ştiinţifică,  e  nevoe  întâi  de  centra­
               Toţi  mădularii  lăcuitori  in  Moldova...  se  vor  putea
                                                           lizare,  descentralizarea  avându-şi  rostul  abia  după
              folosi  de  biblioteci,  de  cabinetul  de  lecturi  ţi  de  cele-
                                                           atingerea unui anumit nivel cultural şi bibliotecar.
              lante (Art. 35).
                                                             In  tot  cazul,  pe  data  de  1  Septemvrie  1841
             Iar  zece  ani  mai  târziu  noul  statut  (din  1844),   Biblioteca  Mihăileană  fu  deschisă  fără  să  fi  în­
          redactat  în  româneşte  şi  nemţeşte  avea  deja  un   globat  tezaurele  bibliotecii  Societăţii  Medico-Na­
          capitol  întreg  şi  bine  chibzuit  despre  «  Biblioteca  *.   turaliste.
          Şi  este  de  reţinut  că  nu  numai  membrii  ordinari,   Despre  avutul  şi  modul  de  funcţionare  a  Bi­
          sau  cum  le  spunea  pe  atuncea:  «  mădularii  or­  bliotecii  ne  informează  prima  ei  publicaţie,  un
          dinari  adevăraţi  *  aveau  dreptul  de  împrumut,  ci   catalcg  tipărit  tot  în  anul  1841  în  două  limbi:
          şi  «  mădularii  ecstra-ordinari  împreună-lucrători  »,   Katalogul  cărţilor  de  cetit  în  Biblioteca  Aka-
          «  mădularii  onorari  sau  cinstitori  *,  «  mădularii  co­  demiei  Mihăilene  —  Catalogue  des  livres  de  lec­
           respondenţi  »,  în  sfârşit  precum  se  pare  toţi  inte­  uire de la bibliotheque de 1’Academie ) «Condi-
                                                                                           1
           lectualii,  oamenii  de  bine  şi  doritorii  de  cultura
           cărţii. încă din 1834 articolul sus citat prevedea că:
                Medularilor   împreună-lucrătoare,   ce   licuesc   afară
              din  Eşi,  se  vor  împărtăşi  jurnal  urile  şi  cărţile  ţirculare
              seau  acele  ce  se  vor  cere,  insă  această  după  reţepisă,  şi
              care  după  trecerea  a  şesă  săptămâni,  au  a  să  inturaa  fără
              vreo plată a portului.
             Iată  acum  această  bibliotecă  binişor  înche­
           gată  intrând  în  legături  directe  cu  Biblioteca  Aca­
           demiei, înfiinţată de Mihail Sturza.
             Actul  de  fondare  al  Bibliotecii  Academiei  Mi-
           hăilene  datează  din  anul  1838;  până  ce  biblioteca
           putu fi pusă în mişcare mai trecură însă câţiva ani.
             Este  oare  de  mirare  că  Epitropia  învăţăturilor
           Publice,  sub  oblăduirea  căreia  se  afla  atât  Aca­
           demia  cât  şi  biblioteca,  încerca  să  contopească
           biblioteca  Societăţii  Medico-Naturaliste,  care  nu­
           măra  atunci  zece  ani  de  existenţă  prosperă,  cu  cea
           de  curând  înfiinţată?  La  data  de  10  Mai  1841
           Societatea se trezi cu următoarea întâmpinare:
                          Potrivit cu luminata hocărire a Prea înălţatului
                    Domn atingătoare de înfiinţarea unei Biblioteci publice,
             ,  in  care  doritorii  să  se  poată  îndeletnici  cu  cetirea  căr­
              ţilor  folositoare,  urmează  a  se  statornici  această  Biblio­
              tecă  In  casele  Kabinetului  Istorico-Nat  ural,  prin  întru­
              nirea  atâta  a  cărţilor  acelui  Kabinet,  cum  ţi  a  celor  a
              Academiei.  Apoi,  până  la  deşertarea  acelor  case,  pentru
              a  nu  întârzii  un  asemenea  lucru  dorit,  Epitropia  a  ho­
              tărât  a  aşeza  provizoriu  această  Bibliotecă  in  o  sală  a
              Academiei  şi  spre  aceasta  pofteşte  pe  acea  Soţietate  a   Aspect din • başcă • înainte de anul 1932-
              da  după  un  înadins  catalog  şi  cărţile  Bibliotecii  Kabi­  Fotografie din Arhiva Bibliotecii
              netului,  ca  să  se  poată  orândui  pentru  acest  scop,  iar
              îndată  ce  va  fi  cu  putinţă  se  va  strămuta  toată  Biblioteca
                                                             *)  Institutul  Albinei,  Iaşi  1841.  In  1843  şi  1844  a  apărut
              in  casele  Kabinetului,  adăogându-se  şi  acele  ce  sunt
                                                           câte  un  Supplement  au  Catalogue  Gdniral  de  la  Bibliotheque
              rânduite a se cumpăra pe tot anul *).
                                                           de  PAcadirme  Michel.  Autorul  catalogului  a  fost  primul  bi­
             Este  un  lucru  aproape  firesc  că  societatea  nu   bliotecar,  D.  Guşti.  Deosebit  de  aceasta  s'a  publicat  un  Re­
           se conformă invitaţiei Epitropiei. Ea se opuse  gulament  privitoriu  despre  organizarea  unei  Biblioteci  publice,
                                                           de  ţinerea  fi  condiţiile  intrării  In  sala  citirii,  Iaşi  1841,  elaborat
            *) Bogdan, op. cit., pag. 82.                  prin îngrijirea Mitropolitului Veniamin.
   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14   15