Page 6 - 1934-05

a6o B O A B E D E G R Â U

El se va fi gândit fără îndoială la acel tip de riotă* (Xenopol), fu întemeiat pe lângă mănă­
bibliotecă publică cu care se familiarizase la stirea Socola Seminarul Veniamin unde, precum
Sibiu — Biblioteca Brukenthal — sau la Braşov — ne vesteşte Gheorghe Asaki, * se preda întâia
Biblioteca Honterus, înfiinţată în 1543 *) ŞÎ dis­ dată gramatica română şi alte cunoştinţi ce se
punând pe vremea aceea de considerabile co­ socoteau trebuitoare pentru epanghelma de paroh »;
lecţii de cărţi — sau poate chiar la bibliotecile în 1814 începu, în româneşte, în şcoala domnească
din Iaşi, cursul de inginerie şi hotărnicie predat
de însuşi Asaki; în 1819 ieşiră primii absolvenţi
«ce până acuma plinesc lucrări de inginerie»;
în 1828 luă fiinţă, în mănăstirea călugărilor greci
dela Trei Ierarhi, şcoala vasiliană care, în 1835, fu
transformată de Domnul Mihail Sturza, prin adăo-
garea câtorva cursuri superioare, în Academia
Mihăileană.
învăţământul occidental progresa deci încă încet
şi pândit de multe pericole în tânăra lui existenţă.
Trebuia însă să învingă, pentrucă un popor întreg
se îndrepta înspre razele binefăcătoare ale culturii
apusene şi îşi asimila cu un dor nespus de mare
energiile ei.
Fii de boieri cari în număr tot mai mare îşi
făceau studiile în centrele din apus, Paris, Miin-
chen, Viena, avură prilej să cunoască aşezăminte

Sala de cetire. înfăţişarea după 1932.
Vitrinele înlocuite cu mese pentru cetitori
întâlnite în străinătate pe când îşi făcea studiile;
anume tipul bibliotecii fondată şi susţinută pentru
uzul publicului cult, mereu la curent cu progre­
sele culturii apusene, mereu preocupată să atragă
un cât mai mare număr de cetitori dedaţi culturii
cărţii.
Dar acest tip de bibliotecă era imposibil în
laşul anului 1800, pentrucă îi lipsea cea mai
esenţială condiţie de a putea fi realizat: publicul
cetitor.
învăţământul occidental, care formează un astfel
de public, abia pe timpul acela începea să înlă­
ture slova grecească şi metodele «didaskalilor *:
în 1804, * pe când era mai in floare epoca fana- Sala de cetire, aspect dinspre sala profesorilor.
De remarcat tavanul ornamentat şi picturile murale
') Braşoveanul Ioan Honter scrie in 1543: «Constructa
est pro neccssitate studiosorum publica bibliotheca, omni- bibliotecare de rang. Şi peste puţin timp, nici
genis bonis auctoribus, thcologis, medicis, jureconsultis. .. în ţară prilejul acesta nu lipsi cu totul. Ne gândim
referata», cf. Arcfuv /. siebenbiirgische Landeskunde, voi. 13, în primul rând la bibliotecile boereşti, augmentate
1876, pag. 154. după modelul occidentului tocmai de acei tineri