Page 1 - Bunul_Econom_1899_12_01
P. 1

Anul  I                            Orăştie,  25  Decemvrie  1899  (6  Ianuarie 190,)                                 Nr.  1















                                                                  O R G A N U L                             I N  S E R Ţ I U N I :
                    A B O N A M E N T E :
                                                     .Reuniunii  economice  în  Orâştie"       se  pocotesc  după  tarifă,  ca  p r e t u r i  mo de r a t e .
       Pe  an  2  fl.  (4  coroane);  jumetite  an  1  fl.  (2  cor.)
                Pentru  R o m â n i a   15  franci.        Apare  în fiecare  Sămbătâ              Abonamentele  si  inserţiunile  se plătesc  înainte.
                                                   lism.  Nu.  Dar’  recunoscând  adevărul  trei-ori  pe  atâţia  şi  ar  fi de  trei-ori atât
                                                   din  cuvintele  de  mai  sus,  şi  văzând  ce  de  bogaţi  ca  noi!,  —  „Bunul Economu
                                                   încet  poate  înainta  el spre  bunurile sale  va  scoate  pilde  din  vieaţa  acestor  oa­
            Ca  şi  pe  aiurea,  aşa  şi  în  ţeară  la  ideale,  din  pricina  multelor  lipsuri  ma­  meni,  spre  a  slugi  de  oglinde  şi  oame­
       noi,  mai  ales  în  jumătatea  aceasta  a  teriale,  —  ne-am  pus  de  ţintă  a  lu­  nilor  noştri.
       veacului,  popoarele  s’au  aruncat  într’o  crării  noastre  viitoare  şi  de  bucurie  a   Vieaţa  a  dovedit  apoi,  că  un  po­
       încordată  luptă  de întrecere,  de ridicare  vieţii  noastre,  a  munci  cu  plan  acolo  por  nu  e  de  ajuns  să  fie numai  plugar,
       unele  alături  de  altele,  unele  peste  al­ unde  ni-se  pare  că  mai  mare  lipsă  are  fie  chiar  excelent  plugar,  ci  că  o parte
       tele,  şi  acest vîrtej  a prins  în  chip firesc  el  azi  de  muncitori:  1a  călăuzirea  lui  a  fiilor  sei.  trebue să cuprindă  meseriile
       şi  poporul  nostru  în  valul  seu.  Şi  se  spre  întărirea  temeliilor  sale  materiale,  cele  multe  de  care oamenii  au  lipsă, —-
       sbate  poporul  nostru  se  stee  şi  el  în  se  facem  se  înflorească  pe pragul  casei  „Bunul  Economu  va  nisui  să  lumineze
       rînd  cu  celelalte,  se  urce  câte-odată  el  lui  floarea  buneistări.  cu  care  mai  uşor  şi  poporul  nostru  asupra  acestui  lucru,
       pe  punctul  cel mai sus  pe val,  dar’ prea  va  ajunge  şi  la  cea  culturală.      spriginind  mişcarea  de  îmbrăţişare  a
       adeseori  nobilele  lui  străduinţe  cad  în­    «Reuniunile  economice»  s’au  do­    meseriilor.
       frânte,  căci  pe  el  prea  l’a  răpit  nepre­  vedit  de  aşezăminte  folositoare  în acest   Ba  vieaţa  a  dovedit  şi  aceea,  că
       gătit  pentru  o  astfel  de  luptă,  puterni­ scop.  Ne-am  constituit  şi noi  aici  în  o  nu  e  deajuns  se  ai  nici  numai  buni
       cul  vîrtej.                                ,,Reuniune  ,  economică11,  ear’  comitetul  plugari  şi  meseriaşi,  ci  se  ai  şr neguţă­
            Şi  cade  de atâtea-ori nu  doar’ pen­  Reuniunii  noastre  a  hotărît  înfiinţarea  tori  mulţi  şi  harnici,  cari  se  formeze
       tru  lipsa lui de virtute,  ci pentru-că maş­  acestei foi,  -pentru  a  putea  sta  cât  mai  o treaptă mai sus spre desevîrşirea  edifi­
       terele  vremuri  trecute  nu  ’i-au  dat  ră­  viu  în  atingere  cu  membrii Reuniunii  şi  ciului  neamului,  a  cărui  eoperîş  şi  stră­
       gaz  să-’şi  agonisească  şi  el temeiul  nea­  eu  poporul  peste  tot.               lucire  apoi,  îl formează inteligihţa  lui, —
       părat  trebuincios,  pe  care  celelalte  po­    Conducătorii Reuniunii  vor  cerceta  „Bumd  Econom“ va  ţinea se dovedească,
       poare  îl au, temeiul  buneistări materiale  şi  studia  mijloacele  prin  cari  cred  a  că  bun  econom  e  numai  poporul,  care
            Noi  ne  văzurăm  deodată  chemaţi     putea  face  din  poporul nostru, cu  înce­  pe  lângă  plugari  deştepţi  şi  meseriaşi
       cu  alarm  la  muncă  mare  pentru  idea­   tul,  un  mai  bun  econom,  —  „Bunul  buni,  va  mai  avea  şi  neguţători  mulţi şi
       luri  strălucitoare,  şi  sărirăm  grăbiţi  câţi  Econom“  va  culege  spic  de  spic  sfirşi-  cu  stare,  şi  va  stărui  ca  tot  mai  mulţi
       fuserăm  şi  cum  fuserâm,  dar’ eată  zi de  turile  la  cari  au  aiuns  sfătuirile  lor  si  se  se  dedee  şi  dintre  ai  noştri  acestei
                                                                                          5
                                                                       a
       zi  simţim  tot  mai  dureros,  că  pentru  le  va  duce  în  casa  fiecărui  plugar.  deprinderi,  ce  răsplăteşte  din  belşug.
       buna  reuşită  a muncii,  ne lipseşte ceva..,    Ştiinţa  a  ajuns  a  stabili  deja  şi  în   „Bumd  Econom"  se  va  sili  să  să­
            Un  general  viteaz  şi  cuminte,  care   plugărie  şi  în  cealaltă  «economie»,  legi,  dească  şi  se  cultive  în  inimi  simţămân­
       băgase  lumea  în  spaime  prin  biruinţele   regule,  aproape  fără  greş,  pe  cari  ur-  tul,  pe  care  nu-’l  prea  avem  noi  Ro­
       sale  mari,  a  rostit  odată,  pe  când  se   mându-le,  belşug  îţi  va  aduce  ţarina  şi  mânii,  al  cruţării,  al  iubirii  de  muncă,
       afla  în  zenitul  gloriei  sale,  cuvintele   curtea,  —  „Bunul  Econom"'  va  urmări  al  feririi  de  risipe  netrebnice.
       mult  spunetoare :  «Ca  să  biruesc lumea   foaie  de  foaie  descoperirile  ştiinţei,  şi   „Bunul  Econom“ va stărui apoi me­
       toată,  îmi  lipsesc  numai  trei  lucruri:   potrivindu-îe  înţelesului  tuturor,  le  va   reu ca  se  grăbim,!,  să  grăbim a ajunge
       1.  bani,  2.  bani  si  3.  bani!“.,      duce  cu  drag  cărturarilor  şi  poporului   cât  mai  cuiend  la  toate  acestea,  căci ne
            E  o  figură  oratorică  isteţ  iscodită   nostru.                                întrece toată lumea ! Toată lumea aleargă
       aceasta,  care  tălmăcită  mai  pe înţelesul     Vieaţa  a  silit  pe  oameni  în  ţerile  în  galop  spre  aceste ţinte;  noi  nu stăm
       tuturor,  ar  suna  aşa:  De  vreai  s’ajungi  unde  ei  mai  tare  s’au  înmulţit, se caute  nici  noi  pe  loc,  dar  înaintăm  foarte în­
       la  o  preţuire  sau  chiar  la  stăpânire  chipuri  şi  modruri,  cum  ar  putea  trăi  cet',  şi  în  ziua  de  azi  ori-ce  clipă  de
       în  lumea  aceasta,  apoi  ţine  minte  că ai  azi  trei  pe  acelaşi pământ,  pe  care  ieri  înaintare  înceată,  e  o  repede . rămânere
       neapărată  trebuinţă  de  o bunăstare ma­ trăia  numai  unul?  Si  nevoia  te  învaţă.  înapoi!..           ,
                                                                       3              î
       terială  înfloritoare,  care  să-’ţi  dea  pu­  Ei  au  ajuns,  în  ţeri  ca  Elveţia,  Belgia,   „Bunul  Econom“  va  da  mai  de­
       tinţa  a  întimpina  trebuinţele  cele multe  Germania,  Anglia,  America,  se  ştie atât  parte,  din  pene  pricepute,  poveţe  des­
       ale  vieţii...                             de  bine  folosi  fiecare  petec  de pământ,  pre  păstrarea  sănătăţii  la  oameni  şi  la
            E  departe  de  noi  gândul  se  cer­ că  azi  într’o  ţeară  cum  e Ardealul nos­  animale.
       căm  şe  abatem  poporul  nostru  dela  tru,  în  care  noi  spunem  că  «abia  mai         „Bunul  Econom"  va  da  însă," pe
       ori-ce  idealuri  în  viitor,  şi  se-’f  îndrep­  putem  trăi»,  că  «pământul  nu  mai  ro­  lângă  ştirile  economice  de  tot  felul,  de
       tăm  doar’  spre  un  primejdios  materia­  deşte  ca  din  bătrâni»,  —  ei  ar  trăi de  aproape  şi  de  departe,  şi  ştiri  despre
   1   2   3   4   5   6