Page 3 - Bunul_Econom_1899_12_01

Nr. 1 BUNUL ECONOM Pag. 3

plugărit. Şi tot aşa se întâmplă de cu plugăritul ne îndeletnicim, şi aşa zi­ ar ajunge în starea cea mai de plâns,
veacuri. Numai cât odinioară era mult când la coarnele plugului am crescut; ca zileri şi servitori, şi mare parte ar
mai mare numărul plugarilor cu moşii si totuşi voi cărturarii credeţi, că aţi fi siliţi să ia lumea în cap; ear’ mese­
întregi.. Acelora le era dată putinţa şti mai mult ca noi din ale plugăriei*'? riile şi negoţul, cultura şi ştiinţele noa­
se producă bucate multe, nu numai pen­ Ear’ noi cărturarii le vom spune stre, cari sunt numai în leagăn, toate
tru casă, ci şi pentru vânzare: Ei aveau una şi bună: «Nu avem să vă dăm lecţii âr sta locului, ori doară sar chiar stinge,
mod se adune mult fân şi otavă şi cum să prindeţi boii la jug şi caii la pentru-că şi lor plugăria le este dulcea
astfel se ţină şi vite în număr mai mare. ham, sau cum să uscaţi fânul şi să în­ mamă, care le dă iiutremântul de lipsă.
Dările, aruncările şi alte date nu cărcaţi carul; aceste şi alte multe lu­ R omul S imu.
erau mari, ear’ luxul (mândria) nu stră­ cruri, le ştiţi prea bine. Dar’ în acelaşi
bătuse în casele lor. Aşa apoi era şi în­ timp trebue să recunoască şi plugarii
destulare mai multă între oameni. noştri, că sunt fără' seamă multe alte Inrîurirea zăpezii şi a îngheţului asupra
Şi care e starea plugarilor azi ? lucruri ţinătoare de plugărit, despre agriculturii.
Sunt, ce e drept, şi azi între plu­ cari n’au avut încă prilej a auzi, sau a Zăpada ce cade iarna pe pământ,
garii noştri Unii cu moşii întregi, cu ceti, şi cu atât mai puţin a le vedea e de o însemnătate deosebită, nu numai
vite si avere frumoasă. Numerul aces- cu ochii, a ispiti înşişi taina lor, şi a din punct de vedere economic, ci chiar
i
tora însă e mic în asemănare cu cel face înşişi încercări' întru îndeplinirea şi al sănătăţii. Ea acopere sămăriăturile
din trecut, şi el scade mereu. Dar’ lor. Aici apoi, noi cărturarii putem fi ca şi un vestmânt, ca să nu le poată
nici nu e mirare. Pentru-că, se facem de bun, ba de neapărat folos. strica îngheţurile şi vânturile de peste
numai fiecare din noi în comuna sa De unde şi cu ce să începem îm­ iarnă, cări une-ori bâritue neîncetat în
câte o asemănare între împregiurările bunătăţirea plugăriei noastre? Vom por­ ţinuturile mai deschise. Zăpada în că­
de odinioară ;şi între cele de azi: îna­ ni, de\a. pământ, care este temeiul plu­ derea ei prin aer adună şi aduce ma­
inte de toate vom vedea, că ne am găriei şi, atât cei cu moşii întregi, cât terii nutritoare din aer pe pământ;
sporit. In fiecare comună vom afla un şi cei cu jumătăţi şi pătrare de moşii, adună magazine sau reserve de apă
număr mult mai mare de case şi de vom recunoaşte, că facem o greşeală în straturile mai de jos ale pământului,
oameni, ici-colea şi vite mai multe. neiertată plugărind şi acum mai tot cari sunt apoi foarte de lipsă pe timp
Dar pământul a rămas acelaşi, nu s’a aşa ca înainte cu veacuri, căci înmul­ de secetă, şi curăţă totodată şi aerul în
înmulţit şi el împreună cu oamenii şi ţirea oamenilor şi îmbucăţirea pămân­ căderea ei, de sămânţa (microbii) boa-
vitele; ci a fost îmbuc ătăţit şi se îmbu- tului strigă după o neapărată schimbare lelor lipicioase.
cătâţeşte mereu, astfel că pe moşia care a felului de purtare a plugăriei noastre. Aceasta o ştiu de altcum mulţi si
3 ) 3
odinioară era isvor de bun traiu pentru Aceasta azi nu e lucru greu. în alte din economii noştri, de aceea îi şi auzim
numai o familie, azi trăesc slab 2 şi ţeri şi chiar şi în patria noastră, dru­ adeseori zicând: «când iarna e cu mai
mai multe familii. mul acestui fel mai bun de plugărie multă zăpadă şi mai friguroasă, atunci
Mai de nesuferit e apoi starea plu­ este bătut; noi n’avem decât să arătăm şi vara următoare trebue să fie rodi­
garilor din acele comune, unde filoxera cum fac alţii cărora le merge apoi mai toare şi călduroasă; când se fac ogoa­
şi peronospora au pustiit viile, însemnat bine ca nouă, ear’ plugarii păşească pe rele de toamnă pentru unele sămănături
isvor de câştig pe multe locuri, şi urma arătată. - - : ' de primăvară, atunci pământul de zăpadă
unde câte o lipitoare sau mai multe Aşa înainte de toate vom căuta chip şi îngheţ se mai drege şi îngraşă şi
au adunat moşiile locuitorilor. Mai pune şi fel, ca ogqară să nu mai lăsăm; ci când iarna e cu zăpadă mai groasă,
înmulţirea birurilor de tot felul, încui- si prăsim nutreţe (trifoiu, luţernă, napi) atunci nici boale nu se prea întâmplă
barea falei sau mândriei, grindină, îne­ şi în arături, căci fără de nutreţ mai între oameni».
curi, secetă.. mult şi mai bun, e Cu neputinţă a ţinea După număroase cercetări şi ispitiri
între astfel de împregiurări să nu vite multe si bune, ear’ fără vite de s’a putut afla, că zăpada în căderea ei
ne mirăm, că plângerile plugarilor se ajuns, ne lipseşte gunoiul, şi fără acesta prin aer adună «azotul» din aer şi-’l
ţin lanţ. Plângerile însă nu ajută nimic. lipseşte adevărata vlagă a pământului! coboară pe pământ pentru a putea sluji
Plângă copiii, babele şi neputincioşii, Că trifoiul ne dă câte 3 şi 4 cosituri, la nutrirea plantelor. Azotul, care este
cei în virtute şi sănătoşi, nu au drept ear’ luţerna câte 5 şi mai multe, avem o parte a aerului, contribue la nutrirea
a se văiera, nici chiar atunci Când — o dovadă ca o sută despre bogăţia de plantelor sub două forme: sub formă
din nefericire -— ri'au casă, nici vite, nutreţ ce putem avea cultivându-le. de amoniac sau must, prin foi, şi sub
nici moşie, dar’cu atât mai puţin cei-ce Vom ţinea vite frumoase şi de preţ, formă de aeeid nitric sau leşie, prin
sunt la vatra lor, la moşioara lor, fie cum sunt, s. p , soiurile de Pinzgau ş. a., rădăcini.
aceasta cât de mică. se vând cu preţ îndoit şi întreit mai De câţiva ani s’a putut băga de
Puţini de tot vor fi între noi cari mare ca cele-câ le ţinem noi aproape seamă, nu numai pe la noi, ci şi în
să-’şi peardă nădejdea într’un viitor mai toţi şi acum. alte ţări, că temperatura (starea de căl­
bun; doar suntem şi creştini, şi şi ca Nu e locul să întrăm acum în amă­ dură a aerului) e tare schimbăcioasă şi
atari nu ne e iertat să cădem în des- nunte şi să înşirăm toate îmbunătăţirile împreunată în decursul anului cu câte
nădejduire. Unii se vor clătina, poate, ce trebue să facem în ale plugăriei; o secetă mai lungă sau mai scurtă, fie
în credinţa de a ajunge la zile mai se­ acestea le vom arăta cu răgaz, în de­ pe primăvară, fie pe vară sau toamnă..
nine; cei mai mulţi însă, vom sta cu cursul timpului. Zăpada ce cade iarna, când se topeşte,
tărie neînfrântă în faţa greutăţilor vieţii, Vom arăta rând pe rând foloasele apoi primăvara, poate sătura bine de
căutând chipuri şi feluri de a le birui, pomăritului şi legumăritului, a stupă- apă nu numai pământul arător dela
schimbând traiul neîndestulit de azi cu ritului şi a culturei vermilor dc mătasă, suprafaţă, ci şi subsolul (pământul mai
altul mai bun de mâne. cari şi numai singure, fără o breazdâ dedesupt), aşa ca el să se poată apoi
întrebarea e însă: cum? Şi răspun­ de moşie, sunt în stare a da mijloace împotrivi mai cu multă tărie secetei,
sul nostru este: prin îmbunătăţirea de traiu ţăranilor mai scăpătaţi. ce ar putea urma în decursul anului.
plugăriei Dar, cea dintâiu şi cea mai însemnată îngheţul şi frigul ajută mai curând
La aceasta, poate, mulţi ţerani vor trebuinţă a poporului nostru este azi, la descompunerea elementelor sau a.
zimbi şi vor zice: «muncim noi din îmbunătăţirea plugăriei în toate ramu­ sărurilor din pământ, cari apoi cu aju­
greu, suntem noi iscusiţi şi îndemâna­ rile sale. Fără o grabnică şi temeinică torul rădăcinilor contribuesc la nutrirea
tici plugari, că din moşi-strămoşi numai îmbunătăţire a acesteia, mulţi plugari plantelor.