Page 2 - Bunul_Econom_1899_12_01
P. 2
Pag. 2, ___ B U N U L ECONOM Nr. 1
toate întâmplările de altă natură, bise specialişti, se nu vă facă multă nedu faţă chiar, încât nu odată ne-am fost
riceşti, şcolare, culturale şi de ori-ce soiu, merire, una fiindcă puteţi mâneca pe ales cu oboseală multă şi ispravă pu
ce vor veni înainte in sinul poporului căile bătute de noi, alta fiindcă la în ţină. A trebuit în adevăr se cheltuim,
trunirile de ţinut prin comune, vi-se vor noi cârmacii, munca şi tignă din greu,
nostru, înşirându-le pe scurt, şi va avea
îmbiia destule ocasiuni de a ve înde şi zel şi stăruinţă şi răbdare aievea ne
şi o foiţă literară, de desfătare.
letnici d. e. cu însoţirile de credit Reiff- înduplecată, până se cucerim, pas de
Politica însă şi personalităţile, vor'" eisen, exposiţiile săteşti şi alte lucruri, pas şi încetişor, încrederea şi iubirea
fi cu totul eschise din foaia aceasta. cari nu cer te miri ce cunoştinţe ose poporului. Chiar şi numai spre a fi
bite. De. altcum între D-Voastră se «poftiţi» la faţa locului, în comune, pe
„Bunul Economi1 va fi astfel foaia
află cari se pricep ? bine în ale econo cari le-am perândat una câte una, am
plugarului şi a măiestrului şi a neguţă miei practice,’ : fost adese nevoiţi, se ne îmbiiem în
torului şi a cărturarului român, dea- Până a nu trece la obiect, încă 2—3 rînduri şi să ademenim când pe
proape şi de departe, străduiridu-se a ceva în treacăt. M’aţi poftit să ve unul când pe altul dintre fruntaşii sa
se încărca cu tot soiul de ştiri şi po scriu şi eu pentru „Bunul Econom*. Nu tului. -Pe alocarea am fost întâmpinaţi
’mi-aţî spus despre ce, şi astfel volnic cu vădită receală şi luând parte la în
veţe, ca albina cu pulbere din tot felul
mă simt se fac alegere după plac. Nă trunire oameni puţinei, eac’aşa de ochii
de flori, şi a plăcea tuturora.
pădit de ocupaţii, cari nu îngădue multă lumii... Noi însă am purces înainte, me
De lucru greu ne apucăm. Dar’ amînare, o să dau spuselor curs liber, reu înainte, astfel;
dragostea noastră pentru poporul în a fără a le fi rînduiţ cu măiestrie. Am îmbiiat, de geaba şi cu dragă
cărui slujbă ne punem cu „Reuniunea Ca 'începători,.. în cârmuirea Reu inimă, poveţe aievea folositoare, Scrieri
economică“ şi cu foaia aceasta a ei, e niunii, mirare nu ar fi, de cumva când economice, seminţe, viţe de vi ie, scule
mai mare decât se ne sparie greutatea şi când aţi apuca, fireşte în bună cre de grădină, oue şi chiar miei şi viţele
dinţă, pe unde drumul e cotit şi ane de soiu ales, sădind pomi în grădinile
muncii, ci veseli intrând în ea şi ru
voioasă biruinţa dorită.: plugarilor noştri, altoind împreună cu ei
gând poporul nostru, spre binele seu In cursul alor 11 ani, lucru uşor şi împărţind în cinste sumedenie de pă
propriu, se ne spriginească, ne facem de crezut, noi am păţit multe de toate. dureţi, an de an. Pe seama comunelor
azi intrarea în brazdă cu strămoşescul Dela un timp am căutat se ocolim până am mijlocit cumpărarea de tauri şi
şi creştinescul: „Doamne-ajută!“ şi greşelile mărunte şi astăzi merg lu proaste de viie cu preţ scăzut, car’ cu
crurile, cum se zice, strună. Din uce prilegiul multelor exposiţii, de vite şi
R edacţiunea nici odinioară sfiicioşi şi uneori puţin de poame, struguri şi c, 1., am dăruit
îndemânatici, ne-am înălţat la rangul de bani cu sutele. Neasămănat mai mare
R e u n i u n i E c o n o m i c e măiestri. Şi fiind.Qă gândul de care şi spornic şi dăinuitor e câştigul dato
suntem povăţuiţi, noi şi D-Voastră, este rit atâtor tovărăşii economice si bănci
Lămuriri la conducerea Reuniu se punem cunoştinţele şi păţaniile în săteşti, pe cari le-am înjghebat, numai
nilor economice. slujba economilor -români de preturi rri noi ştim,- dupăncâtă trudă-şi jertfe-şi
den ca, eată că bucuros vă stau la în cari vor aduce foloase de necrezut, în
. I., demână, acum odată eu o seamă de viitor. Rămâne se adaug, că-în treburi
De când cu înfiinţarea „Reuniunii lămuriri şi poveţe,. în scopul de a trage economice fel, şi fel rareori 2—3 zile,,
române agricole" din Sibiiu şi până astăzi, foloase, D-Vo^străvşi toţi cetitorii în cari să nu fi dat poveţe, ori cui a cerut.
aşadar’ în timp de aproape 11 ani, cel Se ne cuminţim împrumutat, noi Aş putea înşira numeroase alte fo
mai puţin întreit atâţia fruntaşi întâl- între noi, era părerea mea la început; loase şi isprăvi datorite Reuniunii noas
nit-am cari, sub cuvent că, vezi dragă apoi m’am resgândiţ şi mi-am zis : Pen- tre, dar’ me grăbesc a sfîrşi deocamdată.
Doamne, sunt încântaţi de ceea-ce făp tru-ee nu aş vorbi de faţă şi în auzul Atâta încă numai, că gata sunt a ve
tuim, şi că urmăresc cu înteţire mersul mulţimii eu, care n’am să tăinuesc ni pune în cunoştinţa mai deaproape a
şi isprăvile acestei «singure» Reuniuni, mic şi, îndeosebi, fruntaşii de aiurea nu mersului urmat, cum şi a mijloacelor de
mulţi făgăduisem, uneori morţiş, că se au şi ei trebuinţă de a se lămuri mai cari ne-am slugit, de dragul propăşirii.
vor apuca şi dînşii... Au cerut lămuriri deaproape în ce priveşte mersul şi câr D em. Comşa.
si statute si tot ce ar trebui, mărturi- muirea Reuniunilor agricole, tovărăşiilor
sind, prin graiu viu şi în scris, că aiu economice, însoţirilor de credit şi c. 1. ? P l u g a r i e
rea ar fi trebuinţa «foarte simţită» şi Nu poate fi vorba a înşira aici din Calendar:
că deci «în curend» vor urma întoc fir în per, cum şi ce, mai ales şi pen- — îngrijeşte, ca pe timpul mai
mai. Vezend, că făgăduelile rămân vorbe tru-că împrejurările locale sunt pe alo- moale şi când sunt ploi, se nu stge
eac'aşa şi că la adecă se codesc, şi unii curea cu totul osebite. De asemenea apa pe semănăturile de toamnă.
şi alţii, începui a perde aproape cea din nu poate fi vorba ca D-Voastră se ur La semănăturile din preajma apelor
mai repede-te cu o sapă sau lopată
urmă speranţă. înadins zic aproape, maţi tocmai pe tocmai. Voiu mărgini
căci bine ştiam, cât de stăruitori şi ze dar’ spusele la ce este mai neapărat şi şi fâ un mic şănţuleţ pentru scurgere.
Apucă-te de pe acum şi când e
loşi şi darnici sunt fruntaşii noştri din D-V. veţi alege ce acolo s’a potrivi. timpul moale, du-ţi gunoiul.
Orăştie, şi că «Reuniunea economică» Lucrare mai isbutitâ şi rodnică ca — Gunoiul dus pe agri, de-’i pu-
era plănuită cu ani mai nainte. a Reuniunii noastre, hotărît ce rareori. tăios, nu-’l face grămejoare mici, ci
tă-’l numai o grămadă din 2—3 sănii,
Acum că a luat fiinţă, ve gratulez La început a trebuit să ducem aprigă
cu dragă inimă şi adevăr grăesc măr luptă. Mulţimea, adevărat, urmăria cu ear’ de-’i putred bine, poţi face pup-
şori mici.
turisind, cea mai senină bucurie în faţa viu interes poveţele ce-i îmbiiam cu
isprăvilor mari şi numeroase ce a bună belşug, una fiindcă vorbiam întocmai Trebuinţa de a ne îmbunătăţi plugăria.
seama veţi îndeplini D-Voastră, cârmacii graiul ei, alta fiindcă în scoaterea la iveală Din milioanele de Români, numai
tinerei Reuniuni, eu o voiu simţi. a greşelilor cum şi a mijloacelor de în un număr mic de tot ne câştigăm pâ-
Da, n’aveţi decât se mergeţi tot dreptare, meşteri eram. Un fel de în nea de toate zilele: ca meseriaşi,
deauna mână în mână, în frăţească con- sufleţire părea a cuprinde pă toţi, aşa neguţători, advocaţi, medici, - profesori,
glăsuire, şi eu unul tocmai din păţanie că glasul alor 2—3 îndârjiţi amuţia co preoţi, învăţători, sau în alte deregetorii,
ve pot încredinţa despre aceea, că mare pleşit. Când însă ajungeam la adecă, marea mulţime însă, puterea naţiei noa-
isbândă ve aşteaptă. Că nu aveţi anume aceeaşi mulţime se codia, pe furiş şi pe I stre, ne agonisim cele trebuincioase diu
